Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Gatul rigid si traumatismele regiunii cervicale

Actualizat la data de: 22 Martie 2010

Generalitati

Sus
Gatul rigid si traumatismele regiunii cervicale

Cu totii ne vom confrunta, intr-un moment sau altul al vietii, cu dureri (de cele mai multe ori minore) localizate in regiunea cervicala. Miscarile zilnice, chiar daca nu foarte bruste sau presiunea la care sunt supuse articulatiile din acea zona, uzura caracteristica unei regiuni anatomice atat de flexibile se pot resimti in timp, uneori aparand chiar si leziuni, traumatisme sau accidente minore. Traumatismele regiunii cervicale, accidentele si durerile, precum si rigidizarea brusca a gatului apar in timpul activitatilor sportive, in timpul eforturilor fizice depuse la locul de munca, sau in timpul micilor proiecte pe care le realizam in jurul casei, in gospodarie.

Durerile cervicale pot fi resimtite de catre pacient sub diferite forme, de la cele usoare, la rigidizari sau dureri severe care nu se amelioreaza nici dupa administrarea unor analgezice uzuale. Durerea se poate extinde la nivelul umerilor, toracelui postero-superior, bratelor sau se poate complica cu cefalee. In timpul episodului dureros miscarile pot fi semnificativ limitate, de cele mai multe ori limitarea fiind mult mai accentuata pe o parte (doar rar intensitatea este similara bilateral). Prin durere in regiunea cervicala specialistii inteleg de obicei durerea cu localizare oriunde intre regiunea de la baza craniului pana la nivelul umerilor.

Gatul este regiunea care corespunde acestei delimitari si el include din punct de vedere structural (musculo-osos), urmatoarele:

- Corpurile vertebrale si articulatii inter si paravertebrale;
- Discurile intervertebrale, care functioneaza ca niste pernite care pot absorbi si atenua undele de soc la care este supusa coloana;
- Muschii si ligamentele paravertebrale care au rol in mentinerea in rectitudine a coloanei corpurilor vertebrale.

Durerile cervicale pot fi produse de lezarea directa a uneia sau mai multor dintre aceste structuri, sau poate avea o alta origine, durerea din aceasta zona fiind secundara procesului patologic principal. Durerile de intensitate minora pot fi tratate prin aplicarea unor masuri simple, la domiciliu, masuri care se pot dovedi foarte eficiente in ameliorarea si redarea mobilitatii si confortului pacientului.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauze
  3. Traumatismele cervicale acute
  4. Alte cauze ale gatului rigid - afectiunile sistemice
  5. Generalitati terapeutice
  6. Urgente
  7. Simptome
  8. Tratament la domiciliu
  9. Atentionari speciale
  10. Pregatirea consultului medical
  11. Preventie
  12. Sfaturi utile la birou
  13. Citeste pe aceeasi tema

Cauze

Sus

Durerile de gat sunt cauzate in general de intinderi musculare, sau de spasme aparute brusc la nivelul musculaturii paravertebrale, precum si de inflamatii ale articulatiilor din regiunea respectiva. Printre cele mai frecvente activitati (multe dintre ele banale, cotidiene) care se pot complica cu aparitia unei astfel de dureri se numara:
- Tragerea capului in fata si pastrarea acestei pozitii timp indelungat (posibil in timpul uitatului la televizor, lucrului la calculator), sau adoptarea altor pozitii vicioase in timpul lucrului, cititului;
- Dormitul pe o perna prea inalta, sau prea moale, care nu asigura un suport corespunzator capului in timpul somnului, sau dormitul pe burta, cu gatul intors intr-o parte sau indoit;
- Petrecerea unor perioade foarte lungi cu capul sprijinit in palma (“pozitia ganditorului”);
- Stresul si tensiunea pot avea un impact negativ asupra relaxarii musculare, resimtita in special la nivelul muschiului trapez, sub forma unor dureri surde;
- Activitati fizice sau sportive care solicita in mod special bratele si regiunea superioara a corpului.

Traumatismele cervicale acute

Sus

Traumatismele cervicale minore pot sa apara ca urmare a unor caderi, realizarea unor torsiuni exagerate ale gatului, sau ale unor miscari foarte bruste, din pozitii incomode. Traumatismele severe pot fi complicatii ale unor accidente de masina, ale unor caderi de la inaltimi semnificative, pot fi rezultatul unor loviri directe ale regiunii cervicale sau ale vertexului (unda de soc transmitandu-se descendent in coloana corpurilor vertebrale), unor plagi prin injunghiere, sau strangularilor.

Durerea aparuta in cadrul tabloului clinic al traumatismelor cervicale variaza si ea foarte mult, in functie de severitatea traumatismului si este clasificata de obicei ca moderata sau severa. Durerea poate avea si o componenta inflamatorie, tumefactia aparand la scurt timp dupa asemenea accidente, uneori chiar si in cazul celor mai putin intense.

Cele mai frecvente traumatisme acute cu localizare cervicala sunt considerate:

- Intinderi ale musculaturii regiunii cervicale, ale ligamentelor. Cand durerea cervicala este cauzata de intinderi musculare, pacientul poate resimti dureri si poate observa instalarea rigiditatii musculare la nivelul bratului, umerilor si intregii regiuni posterotoracice superioare. Durerea intensa care se extinde de-a lungul bratului, antebratului si degetelor este mai degraba sugestiva pentru compresia radiculara (radacinile nervilor din plexul brahial). Astfel de dureri sunt mult mai grave daca apar bilateral (in ambele membre superioare, deci) decat daca se localizeaza unilateral.

- Fracturi sau dislocari de vertebre cervicale: astfel de traumatisme sunt deosebit de periculoase deoarece pot determina aparitia unor leziuni ireversibile de maduva spinala, ceea ce clinic se traduce prin paralizia pacientului. Paralizia se va manifesta in functie de nivelul cervical la care s-a produs dislocarea vertebrala si sectionarea maduvei. Dislocarea vertebrelor cervicale si sectionarea maduvei sunt considerate urgente medicale, iar in astfel de situatii pacientul trebuie sa primeasca imediat primul ajutor.
IMPORTANT: pacientul suspectat de fractura de coloana nu trebuie mobilizat brusc, ci doar pe un plan dur si trebuie transportat in acest fel cu ambulanta la cel mai apropiat centru de urgente, pentru a incerca sa se reduca la maxim agravarea traumatismului.

- Rupturi de discuri intervertebrale: daca traumatismul este destul de intens, pacientul poate suferi o hernie de disc (materialul gelatinos din interiorul discului intervertebral se va scurge in afara spatiului anatomic rezervat lui si va determina o compresiune fizica importanta asupra nervilor din jur). In astfel de situatii pacientii pot acuza o gama foarte larga de simptome, printre care cefalee, ameteli, dureri gastrointestinale, greata, dureri localizate la nivelul umerilor sau care iradiaza de-a lungul bratelor.

De retinut!

Accidentele care au implicatii grave pentru pacient si care sunt suspectate de a fi produs leziuni majore la nivelul coloanei vertebrale trebuie tratate foarte atent si reprezinta intotdeauna urgente medicale. Simptome de alarma, care pot ridica suspiciunea clinica de lezare a maduvei spinale (si chiar de sectionare medulara) sunt: pierderea sensibilitatii tactile, incapacitatea de realizare a miscarilor, parestezii, amorteli, aparitia brusca a dificultatilor in controlul musculaturii bratelor si membrelor inferioare, pierderea controlului sfincterian (al vezicii urinare, al anusului) cu aparitia incontinentelor urinare, fecale.

Alte cauze ale gatului rigid - afectiunile sistemice

Sus

In anumite situatii durerile aparute la nivelul regiunii cervicale, rigiditatea nucala, nu sunt obligatoriu semne ale unor patologii (traumatice sau nu) locale, ci pot sa apara in cadrul unor afectiuni sistemice.

Cele mai frecvente astfel de probleme sunt:

- Artrita poate determina in timp uzura discurilor intervertebrale, ceea ce poate “ciupi” nervii, determinand un tablou clinic specific. Durerile cervicale aparute intr-un astfel de context sunt de obicei unilaterale si se insotesc de dureri localizate in bratul de aceeasi parte. Alte simptome care pot sa apara sunt parestezii, furnicaturi, pierderea fortei musculare in bratul respectiv;
- Meningita este o boala infectioasa grava de natura bacteriana sau virala, caracterizata prin inflamarea meningelui, tesutul fibros care inconjoara creierul si maduva spinala. Simptomele au debut brusc si rapid si includ cefalee severa, rigiditate nucala importanta, fotofobie, varsaturi in jet, explozive, febra. Rigiditatea nucala este atat de accentuata in astfel de afectiuni incat pacientului ii este imposibil sa intoarca capul sau sa isi indoaie gatul, astfel incat sa atinga pieptul cu barbia;
- Gripa poate determina mialgii si atralgii cu localizare cervicala, insa o astfel de problema nu este serioasa si nu pune viata pacientului in pericol (comparativ cu meningita). In cazul gripei mialgiile sunt insa generalizate, si nu afecteaza doar gatul, iar rigiditatea nu este foarte accentuata (pacientul are mobilitatea miscarilor);
- Infarctul miocardic sau boli cardiovasculare severe pot determina dureri care sa iradieze la nivelul gatului, de-a lungul bratelor, pana la nivelul degetelor sau chiar in regiunea postero-toracica superioara;
- Stresul poate fi raspunzator de aparitia tensiunii musculare resimtita in special la nivelul muschilor paravertebrali si muschiului trapez. Uneori tensiunea este atat de mare incat pacientul nu isi poate misca nici macar capul (dreapta-stanga) fara sa resimta o durere pronuntata;
- Torticollis apare ca urmare a unei contractii unilaterale pronuntate a musculaturii paravertebrale din regiunea cervicala, contractie in urma careia gatul capata o pozitie vicioasa, ramanand inclinat pe o parte. Barbia este de obicei intoarsa si ea, insa de partea opusa contractiei. Torticollis-ul poate fi congenital sau poate fi dobandit ca urmare a unui traumatism sau unei boli.

Generalitati terapeutice

Sus

Masurile terapeutice recomandate in cazul gatului rigid sau traumatismelor regiunii cervicale depind in functie de tipul leziunii si pot fi masuri de prim ajutor, fiziokinetoterapie, tratament medicamentos (pe baza de analgezice, antiinflamatoare si musculo-relaxante), iar in anumite cazuri tratamentul poate fi chiar si chirurgical.

Cele mai importante criterii de care se tine cont cand se ia decizia terapeutica sunt:

- Localizarea, tipul si severitatea leziunii;
- Varsta pacientului, starea de sanatate generala si activitatile cotidiene.

Urgente

Sus

Specialistii recomanda ca durerile de regiune cervicala sa fie atent analizate chiar de catre pacient si sa fie anuntat un serviciu de urgenta in oricare din urmatoarele situatii:
- Aparitia unor dureri de spate si de gat care se extind din regiunea cervicala si care se acompaniaza si de alte acuze fizice care pot anunta un infarct miocardic;
- Implicarea in accidente care pot avea drept consecinta si traumatisme ale gatului, cum ar fi: accidente de masina, caderi de la inaltimi mari, accidente in timpul unor intreceri sportive, lovituri directe in cap sau gat, lovituri in vertex (crestetul capului), traumatisme penetrante, (cum fi plagi injunghiate, plagi impuscate), strangulari;
- Aparitia unor semne sugestive pentru existenta unei leziuni de maduva spinala: incapacitate de a misca picioarele, slabiciune musculara, amorteala continua aparuta la nivelul mainilor sau picioarelor, incontinenta urinara sau anala;
- Pierderea starii de constienta: pacientul nu raspunde la stimuli vocali, la atingere, este foarte ametit, dezorientat temporo-spatial;
- Aparitia semnelor de soc: pierderea constientei, diminuarea starii de alerta, incapacitatea de a raspunde coerent la intrebari obiective;
- Aparitia dificultatilor de respiratie.

Simptome

Sus

Gatul rigid sau durerile cu localizare cervicala sunt insotite de cele mai multe ori si de alte simptome, cum ar fi:
- Gat rigid si semne de afectiune sistemica: cefalee intensa, febra, varsaturi, alterarea starii de alerta (confuzie);
- Dureri cervicale si dureri iradiate de-a lungul membrelor superioare;
- Dureri cervicale si aparitia senzatiei de amorteala in unul sau ambele brate;
- Edem laringian, tumefactie aparuta in regiunea cervicala.

Tratament la domiciliu

Sus

Tratamentul la domiciliu poate ameliora simptomatologia pacientului, poate diminua durerile, inflamatia si tumefactia, si poate reduce redoarea nucala si rigiditatea regiunii cervicale.

Recomandarile specialistilor includ:


1. Aplicarea de comprese cu gheata pe zona afectata
Ccompresele trebuie lasate pe zona dureroasa 15- 20 minute o data, putand fi reaplicate de cate 3-4 ori pe zi, sau, daca situatia o impune, la fiecare ora in primele 24-48 de ore. Prin aplicarea unui stimul rece se poate reduce tumefactia, edemul local si durerea. Specialistii insista sa nu aplicam astfel de comprese direct pe tegumentul descoperit. Compresele le putem alcatui din pungi cu alimente congelate, pe care trebuie insa sa le invelim intr-un prosop uscat si curat. Astfel se reduce riscul de aparitie al unor accidente induse de expunerea tegumentului la temperaturi foarte scazute si degeraturi. Pe durata mentinerii compreselor reci trebuie sa fim vigilenti si sa nu adormim, uitand compresa pe zona dureroasa;

2. Masarea cu gheata a zonei dureroase

Se recomanda masarea timp de 2 pana la maxim 7 minute, acest interval considerandu-se suficient pentru ameliorarea durerii. Pacientii trebuie sa fie atenti sa nu creeze in timpul acestui masaj leziuni tegumentare, inclusiv degeraturi;

3. Masarea clasica a regiunii dureroase
Masajul usor poate ameliora durerea si poate favoriza fluxul sangvin in zona. Masajul trebuie evitat insa daca creeaza durere sau intensifica durerea deja existenta;

4. Evitarea actiunilor care pot favoriza durerea, care pot creste edemul local (cel putin in primele 48 de ore de la un accident): dusuri calde, bai fierbinti, consumul bauturilor alcoolice, comprese fierbinti aplicate local.

5. Aplicarea unor comprese calde, insa doar dupa 48-72 de ore si doar daca tumefactia s-a retras si nu mai exista semne de edem local
Compresele pot fi reprezentate chiar si de paturi electrice aplicate local (setate pe temperaturi moderate). Unii specialisti sunt de parere ca exista beneficii terapeutice daca pacientul comuta periodic temperaturile paturei electrice intre cald si rece. In vederea mentinerii flexibilitatii zonei respective pacientii pot masa zona cu comprese calde si umede, ameliorand astfel si circulatia sangvina;

6. Continuarea activitatilor zilnice

Este foarte importanta pentru mentinerea functionalitatii regiunii respective. Daca insa activitatile genereaza durere (indiferent de tipul acesteia), cel mai sigur ar fi diminuarea intensitatii lor sau chiar oprirea realizarii lor;

7. Adoptarea unei posturi corecte, evitarea pozitiilor care pot accentua durerea

8. Plasarea unei perne adecvate sub cap in timpul somnului, perna care sa poata sustine gatul
Perna trebuie plasata mai degraba sub gat decat doar sub cap.

9. Realizarea unor exercitii speciale pentru regiunea cervicala, exercitii care sa poata ameliora durerea
Pentru un beneficiu terapeutic maxim, exercitiile ar trebui realizate de doua ori pe zi, in fiecare zi, cate 5 seturi o data (initial), crescand ulterior la 10 seturi per exercitiu. Exercitiile trebuie evitate daca nu se dovedesc eficiente, nu pot ameliora durerea ci dimpotriva, o sporesc sau o intretin;

10. Masarea gatului antistres, in vederea reducerii tensiunii musculare prezente la nivel local

11. Evitarea fumatului
Fumatul este periculos pentru astfel de dureri si afectiuni deoarece poate interfera cu circulatia sangvina generala, predispunand si favorizand aparitia starilor ischemice si ingreunand procesele de reparatie tisulara.

In vederea ameliorarii durerilor, pacientii isi pot administra si anumite analgezice si antiinflamatoare cu actiune moderata, care se pot elibera fara prescriptie medicala, cum ar fi:
- Acetaminofen (paracetamol): compus lipsit de actiune antiinflamatoare, eficient in tratarea durerilor moderate, care este mult mai bine suportat de catre tractul gastrointestinal comparativ cu compusii din clasa AINS;
- AINS (antiinflamatoare nonsteroidiene): compusi cu tripla actiune: analgezica, antiinflamatoare si antipiretica. Se recomanda precautie in administrarea pe termen lung deoarece pot avea reactii adverse digestive foarte intense (ulcere gastrice, hemoragii digestive superioare). Reprezentanti eficienti ai acestei clase sunt ibuprofen, naproxen. Aspirina poate fi si ea administrata, insa se recomanda forma tamponata, aceasta avand efecte mai putin intense (insa nici acestea nu trebuie neglijate).

De retinut!
In cazul administrarii acetaminofenului si ibuprofenului la copii, parintii trebuie sa se sfatuiasca intai cu medicul pediatru, acesta fiind singurul in masura sa recomande schimbarea analgezicului. Daca aceasta schimbare se realizeaza fara acordul unui medic, exista riscul de acumulare a unor doze cu potential toxic in organismul copilului. Paracetamolul in doze crescute si acumulate poate avea efecte adverse importante la copii (intoxicatie cu paracetamol), iar aspirina poate fi raspunzatoare de aparitia sindromului Reye.

Atentionari speciale

Sus

Pacientii sunt sfatuiti sa citeasca prospectul medicamentului cu grija si sa fie atenti la urmatoarele:
- Sa nu depasesca doza maxima recomandata de producator;
- Sa nu ia medicamentul daca au avut reactii alergice sau alte reactii adverse la acesta in trecut;
- Sa se sfatuiasca cu medicul personal in privinta necesitatii administrarii respectivului medicament daca in trecut li s-a recomandat sa il evite;
- Femeile insarcinate trebuie sa evite sa ia orice medicament nerecomandat de medicul personal. Paracetamolul este printre putinele medicamente analgezice si antipiretice recomandate in aceasta perioada;
- Sa evite administrarea aspirinei in cazul copiilor si persoanelor sub 20 de ani, decat daca medicul este de acord.

Pe timpul aplicarii masurilor terapeutice la domiciliu, pacientul este sfatuit sa fie atent la evolutia simptomelor si sa inregistreze modificarile starii de sanatate. Simptome importante care trebuie evaluate corespunzator sunt:
- Aparitia senzatiei de slabiciune musculara la nivelul membrelor superioare si inferioare sau intensificarea acesteia;
- Pierderea spontana a controlului sfincterian (urinar, anal);
- Agravarea si intensificarea durerii, sau prelungirea ei peste 2 saptamani de la initierea tratamentului la domiciliu;
- Simptomele nu se amelioreaza;
- Simptomele se intensifica si devin mai frecvente.

Pregatirea consultului medical

Sus

Pacientii pot ajuta foarte mult medicul in vederea stabilirii rapide a unui diagnostic cert si sigur, care poate asigura ulterior si accesul la un tratament cat mai eficient. Din acest motiv specialistii au intocmit o lista cu cele mai frecvente intrebari la care pacientul isi poate pregati raspunsurile de acasa. Cu cat aceste raspunsuri sunt mai exacte, cu atat si medicul poate realiza imaginea de ansamblu corecta a cazului.

- Care sunt principalele simptome?
- Cand au debutat acestea? Ce faceti pentru a va ameliora starea? Care este rezultatul acestor masuri terapeutice?
- Exista anumite miscari care accentueaza sau amelioreaza durerea?
- Ati suferit traumatisme in perioada recenta? Care a fost localizarea leziunilor? Cum au fost acestea tratate?
- Ce faceati in momentul in care au inceput durerile sau simptomatologia?
- Ati fost implicati recent intr-o altercatie fizica, in care ati fi putut fi lovit, strangulat?
- Ati mai avut astfel de simptome in trecut?
- Aveti durerile de mai mult de 3 luni? Si-au modificat caracterul in aceasta perioada?
- Au aparut modificari ale senzatiilor tactile, sau ale fortei musculare la nivelul membrelor superioare sau inferioare?
- Ce fel de activitate fizica practicati (la locul de munca, acasa, in timpul liber)? Credeti ca exista legatura intre aceasta si simptomatologia dumneavoastra?
- Ce fel de tratamente la domiciliu (in vederea ameliorarii durerilor) ati aplicat pana in prezent si cu ce rezultate?
- Ati luat medicamente fara prescriptie medicala - analgezice, relaxante musculare? Care a fost eficienta lor?
- Utilizati medicamente sau substante ilicite in vederea diminuarii durerii (marijuana)?
- Aveti afectiuni cronice, alte probleme de sanatate, intoleranta la anumite medicamente, alergii?

Preventie

Sus

Durerile cu localizare cervicala sunt destul de frecvent intalnite, in special in cazul indivizilor care lucreaza foarte mult la birou, care tin capul fix intr-o anumita pozitia lucrand la calculator, sau in cazul pacientilor care sufera afectiuni osteo-degenerative (de exemplu artrita sau artroza). In vederea prevenirii aparitiei durerilor de gat, specialistii insista asupra importantei posturii si exercitiilor fizice regulate.

Sfaturi generale in vederea prevenirii aparitiei durerilor cervicale:
- Pastrarea unei greutati corespunzatoare;
- Mentinerea posturii corecte, evitarea pozitiilor vicioase (capul impins mult in fata, spatele cocosat);
- Ajustarea pozitiei scaunului din masina, astfel incat sa nu va intindeti spre volan atunci cand conduceti. In timpul condusului bratele ar trebui sa fie usor flectate, intr-o pozitie cat mai confortabila;
- Purtarea intotdeauna a centurii de siguranta atunci cand va aflati intr-un autovehicul;
- Intariti-va msuculatura cervicala si paravertebrala si mobilizati articulatia gatului prin realizarea zilnica a unor exercitii adecvate. Puteti incerca rotirea usoara a gatului si ridicarea concomitenta a bratelor, apoi a umerilor. Intre exercitii trebuie sa va relaxati pentru aproximativ 10 secunde;
- Faceti exercitii care promoveaza relaxarea gatului sau luati in considerare un masaj periodic, daca va simtiti stresat sau daca simtiti tensiune in muschii spatelui.

Pozitia in timpul somnului
- In timpul somnului este foarte bine daca gatul pacientului este sustinut de o perna (chiar si de una mica). Foarte util poate fi si un prosop rulat, care sa fie apoi pozitionat sub gat inainte ca pacientul sa adoarma.
- Folosirea unei perne care nu forteaza capul sa ramana intr-o pozitie flectata in timpul somnului (cum fac penele foarte inalte sau foarte tari).

Sfaturi utile la birou

Sus

Mentinerea unei posturi corecte in timpul lucrului este foarte importanta si poate preveni aparitia multor probleme, in special in cazul indivizilor care petrec foarte mult timp la birou.

Recomandarile specialistilor includ:
- Stati tot timpul cu spatele pe spatarul scaunului, cu picioarele pe podea si cu umerii relaxati. Incercati un scaun care sa poata mentine coloana intr-o pozitie corecta, care sa va sustina si regiunea lombara si pe care sa il puteti regla in functie de inaltimea si particularitatile corpului dumneavoastra;
- Evitati sa stati pe scaun perioade foarte lungi, fara a face din cand in cand o pauza pentru a va dezmorti. Incercati sa schimbati pozitia, incercati sa faceti chiar si pe scaun exercitii de relaxare a gatului si umerilor;
- Ajustati monitorul computerului astfel incat sa fie la nivelul privirii dumneavoastra;
- Folostiti casti sau comutati pe speaker daca trebuie sa vorbiti mult la telefon si daca tinutul receptorului in mana este disconfortant.


Medici specialisti Reumatologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate