Tipurile de cefalee

Cefaleea incadreaza toate durerile si algiile localizate la nivelul extremitatii cefalice.
In cazul cefaleei este necesara determinarea localizarii, calitatii, severitatii, duratei si evolutiei sale in timp cat si a situatiilor care o produc, factori ce exarcebeaza sau amelioreaza durerea.

Principalele sindroame cefalalgice primare sunt migrena, cefaleea tensionala si cefaleea tip cluster. Acestea avand caracter cronic si avand tendinta de recurenta.
Durerea de cap sau cefaleea se manifesta la nivelul boltei craniene, pe o perioada de cateva ore sau cateva zile. Pana in prezent medicii au stabilit aproximativ 150 de tipuri de cefalee.

Numita si cefalee cronica zilnica sau cefalee non-progresiva cronica, cefaleea de tensiune este cel mai frecvent tip de cefalee printre adulti si adolescenti. Aceasta este determinata de contractura musculara si conduce la aparitia unei dureri moderate. Totodata, trebuie mentionat faptul ca acest tip de cefalee apare si se amelioreaza de-a lungul unei perioade mai mari de timp.

Cauza exacta a migrenei este necunoscuta. Potrivit cercetatorilor exista o legatura intre aparitia acestui tip de cefalee si contractia vaselor de sange si alte modificari cerebrale. De asemenea, se presupune ca aceasta afectiune poate fi transmisa genetic.

Durerea migrenoasa este moderata sau severa, deseori descrisa ca o durere pulsatila. Poate dura de la 4 ore pana la 3 zile si de obicei apare odata pana la de patru ori pe luna. Migrena este asociata si cu alte simptome, cum ar fi: sensibilitate la lumina, zgomot sau mirosuri, greturi si varsaturi, pierderea apetitului, tulburari digestive sau durere abdominala.

In caz de migrena juvenila, copilul este palid, se simte ametit, are privirea incetosata, febra, tulburari digestive, in plus fata de simptomele mentionate mai sus. Un procent mic dintre migrenele pediatrice includ simptome gastrointestinale recurente (ciclice), in care varsaturile sunt foarte frecvente.

Varsaturile ciclice reprezinta simptomul aparut in mod regulat - aproximativ o data pe luna. Aceste tipuri de migrene sunt uneori numite migrene abdominale.

Sindromul cefaleei mixte

Numit si migrena care se transforma, aceasta afectiune este o combinatie intre migrena si cefaleea de tensiune. Atat adultii cat si copiii pot prezenta acest tip de cefalee.

Cefaleea grupata (cefaleea cluster sau nevralgia migrenoasa)
Apare cu o frecvente redusa, desi este cel mai sever tip de cefalee primara. Se manifesta prin durere intensa si poate fi descrisa ca arsura sau intepatura - pulsatila sau constanta. Durerea este localizata in spatele unui ochi sau in regiunea oculara, unilaterala.

Termenul de cefalee grupata se refera la faptul ca acest tip de durere are tendinta de a aparea in atacuri grupate de-a lungul unei perioade de timp.

Aceasta durere poate aparea pana la de trei ori pe zi, in timpul perioadei de atacuri dureroase, care poate dura de la doua saptamani pana la trei luni. Durerile pot disparea complet (remisiune) pentru mai multe luni sau ani, dar apoi revin.

Durerile sinusale
Acestea sunt asociate cu o durere profunda si constanta in pometi, frunte si oasele nasului. De obicei durerea se intensifica in cazul unor miscari bruste ale capului si este insotita de alte simptome sinusale, cum ar fi: secretii nazale, infundarea urechilor, febra si tumefiere faciala.

Cefaleea acuta
Intalnita la copii, se caracterizeaza prin aparitia unor dureri bruste, care dispar apoi intr-un interval scurt de timp. Se recomanda o consultatie de specialitate la medicul pediatru sau la camera de garda! In absenta semnelor si simptomelor neurologice, cea mai frecventa cauza este reprezentata de manifestarea unei infectii respiratorii sau sinusale.

Cefaleea hormonala
Cefaleea la femei este deseori asociata cu o descarcare hormonala care apare in timpul menstruatiei, sarcinii sau menopauzei. Modificarile hormonale induse chimic, cum ar fi cele date de pilulele contraceptive, de asemeni, determina aparitia afectiunii la unele femei.

Cefaleea progresiva cronica
Numita si cefalee inflamatorie, cefaleea progresiva cronica se agraveaza in timp si apare cu o frecventa crescuta. Aceasta este cel mai frecvent tip de cefalee, insumand cel putin 5% din toate cazurile de cefalee la adulti si cel putin 2% din totalul cazurilor de cefalee la copii. Cefaleea progresiva cronica poate fi rezultatul unei alte afectiuni a creierului sau a craniului.

Cefaleea, in special migrenele, are tendinta de a apare la mai multi membri ai aceleiasi familii. Majoritatea copiilor si adolescentilor (90%) care prezinta migrene au un membru al familiei care sufera de migrene.

Cand ambii parinti au un istoric de migrene, exista un risc de 70% ca si copiii sa dezvolte aceasta afectiune. Daca doar un parinte are istoric de migrene, atunci riscul de aparitie la copii scade pana la 25-50%.

Durerea de cap rezulta din interactiunea semnalelor dintre creier, vase de sange si nervii din zona. In timpul atacurilor de cefalee, nervii specifici ai vaselor de sange si ai muschilor capului sunt activati si trimit semnale dureroase spre creier.

Exista un "centru al durerii" migrenoase sau un generator in zona cerebrala; astfel, o migrena incepe cand celulele nervoase hiperactive trimit impulsuri spre vasele de sange, determinand constrictia acestora, urmata de dilatarea vaselor si eliberarea de prostaglandine, serotonina si alte substante inflamatorii, care declanseaza o durere pulsatila. Serotonina este un neurotransmitator natural esential pentru anumite procese ale organismului.

Cefaleea care apare brusc (debut acut) este de obicei cauzata de afectiuni, infectii, raceli sau febra. Alte boli care pot determina cefalee acuta includ sinuzita (inflamatia sinusurilor), faringita (inflamatia faringelui) sau otita (infectia sau inflamatia urechii). In unele cazuri, cefaleea poate fi rezultatul unui traumatism sau mai rar poate fi un semn al unei afectiuni mai grave.

Cauzele comune ale cefaleei inflamatorii sau cefaleea cronica progresiva includ:

- stresul emotional legat de familie si prieteni, serviciu sau scoala;

- consumul de alcool; saritul peste mese;

- modificari in obiceiurile de somn;

- folosirea excesiva a medicamentelor;

- tensiunea si depresia.

Alte cauze ale acestui tip de cefalee includ: ingustarea campului vizual si intinderile cervicale si lombare datorate unei posturi gresite.

De asemeni, cefaleea poate fi determinata de factori de mediu specifici, cum ar fi fumatul pasiv, mirosurile puternice de substante chimice sau parfumuri din casa, expunerea la anumiti alergeni sau consumul anumitor alimente.

Stresul, poluarea, zgomotul, lumina si variatii meteorologice (schimbari ale vremii) sunt alti factori de mediu care pot declansa cefaleea la unele persoane.

De asemenea, prea multa activitate fizica poate determina aparitia migrenelor, atat la adulti, cat si la copii.

Cefaleea se poate ameliora pe masura ce copilul creste. Durerile pot disparea sau pot reveni mai tarziu de-a lungul vietii. De regula, in cazul baietilor migrena juvenila dispare in gimnaziu. In cazul fetelor situatie este diferita, deoarece schimbarile hormonale conduc la agravarea migrenelor.

Vestea buna este ca odata diagnosticat tipul de cefalee poate fi instituit un tratament eficient. Daca pacientul prezinta simptome ale cefaleei este bine sa consulte mai intai medicul de familie. Acesta va realiza un examen fizic complet si o evaluare a cefaleei. In timpul evaluarii vor fi notate istoricul si descrierea afectiunii.

O evaluare a cefaleei poate include o tomografie computerizata sau imagistica prin rezonanta magnetica, daca se suspecteaza o tulburare structurala a sistemului nervos central. Ambele teste redau imagini in sectiuni ale creierului, care pot evidentia anomalii sau alte probleme medicale.

Radiografia craniana nu este de eficienta in aceste cazuri. In schimb, daca pe langa cefalee pacientul prezinta si pierderi de cunostinta se recomanda efectuarea unei EEG (electroencefalograma). Daca simptomele cefaleei se agraveaza sau cefaleea devine mai frecventa in ciuda tratamentului, pacientul va caunsulta un specialist.

Tratamentul corect depinde de mai multi factori, printre care tipul, frecventa si cauzele cefaleei. Tratamentul poate include educatia, consilierea, managementul stresului, biofeedback-ul si medicatia.

Pacientii care necesita tratament medicamentos se vor prezenta la medic in vedea stabilirii unei scheme de tratament. Dupa prescrierea tratamentului pacientul trebuie sa se prezinte la fiecare consultatie stabilita de medic, pentru ca acesta sa monitorizeze evolutia afectiunii si pentru a se asigura ca tratamentul prescris este cel corespunzator.