5 afectiuni care ne tulbura somnul

Oricine poate experimenta ocazional o "noapte grea"; latratul cainilor, vuietul vantului sau excesele alimentare pot perturba somnul. Se estimeaza ca aproximativ 35% dintre adulti au ocazional probleme cu somnul, din diferite cauze.

Tulburarile de somn pot reprezenta simptome ale unor conditii medicale serioase sau a unor probleme psihice, motiv pentru care determinarea cauzelor este foarte importanta; tratarea tulburarilor de somn de lunga durata fara elucidarea cauzelor poate ascude adevaratele motive ale afectiunilor.

Insomnia reprezinta termenul medical care defineste dificultatea de a adormi sau de a mentine un somn linistit.

Insomnia poate include:

- dificultatea de a adormi (sunt necesare mai mult de 45 de minute de la asezarea in pat pentru a adormi);
- trezirea frecventa pe timpul noptii si inabilitatea de a reveni in somn;
- trezirea foarte matinala;
- senzatia de oboseala dupa o noapte de somn;

In mod normal, insomnia nu este o problema decat daca provoaca senzatia de slabiciune/oboseala pe parcursul zilei; din pacate, tratamentele la domiciuliu amelioreaza ocazional insomnia.

Insomnia ocazionala poate fi provocata de galagie, temperaturile ridicate, schimbarea locului de odihna, schimbari ale stilului de viata sau ale programului de somn - serviciu cu program de noapte.

Insomnia mai poate fi cazuata si de situatii temporare de stres, cum ar fi evenimentele traumatizante, sau anumite deadline-uri. Insomnia ocazionala dispare odata cu evenimentele care au determinat-o.

Insomnia de scurta durata persista de la cateva nopti la maxim cateva saptamani si este provocata de situatii stresante.

Insomnia de termen lung, poate dura mai mult de cateva luni si poate fi determinata de:

- Inaintarea in varsta; insomnia este mai frecventa in randul adultilor cu varste peste 60 de ani;
- Probleme de natura psihica, cum ar fi anxietatea, depresia sau delirul.
- Administrarea de medicamente; multe dintre medicamente - cu sau fara prescriptie medicala, au efecte negative asupra somnului;
- Durerea cronica, care apare de regula in urma unei injurii majore sau a unei boli, cum ar fi zona zoster sau durerile de spate;
- Alte probleme de sanatate, cum ar fi astmul, bolile arterelor coronare sau bronhopneumopatia obstructiva cronica;
- Alcoolul sau abuzul de substante interzise;
- Fumatul pasiv sau activ;
- Consumarea de lichide sau alimente care contin cafeina (cafea, ceai, ciocolata) sau bauturi corbogazoase (Cola, Pepsi, etc).

Apneea de somn defineste o serie de episoade de intrerupere a respiratiei in tipul somnului, cu durate de ce putin 10 secunde (episoade apneice).

De regula, aceste episoade sunt provocate de blocaje ale cailor respiratorii; cand trecerea aerului prin gura si nas este obstructionata, respiratia este oprita pentru 10 secunde sau mai mult.

Persoanele care sufera de apnee de somn, de regula, sforaie foarte zgomotos si sunt obosite pe parcursul zilei.

Apneea poate afecta atat copiiii cat si adultii.

Descoperita in anul 1880 de Jean Baptiste Edouard Gelineau, narcolepsia este o tulburare de somn rar intalnita, manifestata prin nevoia necontrolabila de somn pe parcursul zilei si slabiciuni musculare determinate de emotii puternice (bucurie sau tristete/furie excesiva);

Principalele simptome sunt:

- Atacuri subite de somn, ce pot aparea in timpul oricarei activitati sau in orice moment al zilei: in timpul servirii mesei, conducerii autovehiculului, sau purtarii unei conversatii. Atacurile pot aparea de mai multe ori pe parcursul unei zile si pot dura de la cateva minute la cateva ore.

- Disparitie brusca si de scurta durata a tonusului muscular, in timpul mersului (cataplexie). Slabiciunea poate afecta doar anumite grupe de muschi sau intregul corp. Cataplexia este determinata in cele mai multe situatii de reactii emotionale puternice, cum ar fi plansul sau rasul.

- Halucinatii aparute dupa un atac de somn;

- Pierderea abilitatii de miscare in momentul adormirii sau al trezirii (paralizia in somn);

Parasomniile sunt activitati psihice indezirabile aparute in timpul somnului, care implica activitati ale musculaturii scheletale si/sau schimbari ale sistemului nervos.

Cosmarurile si somnambulismul sunt doua tipuri ale parasomniilor.

Somnul poate fi dificil pentru o persoana care experimenteaza parasomnii, deoarece, in mod inconstient si involuntar, se pot deplasa prin camera, pot tipa, reamenaja mobila, manca alimente ciudate sau chiar sa-si puna in primejdie viata lor si a partenerilor.

Cauzele parasomniilor nu sunt cunoscute, insa in majoritatea cazurilor sunt tratabile.

Sindromul picioarelor nelinistite este o conditie medicala manifestata prin senzatie intensa de disconfort, durere sau spasme in interiorul picioarelor. Miscarile necontrolate pot afecta baza piciorului,glezna, genunchiul sau coapsa.

Miscarea picioarelor si plimbarile scurte pot calma disconfortul pentru perioade scurte de timp.

Cauzele afectiunii sunt necunoscute. Simptomele apar de regula in timp ce o persoana doarme sau incearca sa adoarma.

Spasmele pot determina trezirea din somn sau pot cauza insomnii, somn nelinistit si oboseala pe parcursul zilei.