Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

Bronhopneumopatia obstructiva cronica

Actualizat la data de: 12 Noiembrie 2018
Consultant medical:

Prof. Dr. Mihaltan Florin Dumitru
Medic Primar Pneumologie, Profesor Universitar, Doctor in Stiinte Medicale

Clinica: Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta

Generalitati

Sus
Bronhopneumopatia obstructiva cronica Vezi galerie foto

Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) reprezinta un grup de boli cronice, ireversibile care determina dispnee (dificultatea respiratiei, gafaiala) datorita faptului ca aerul nu este expirat corespunzator din plamani. In timp, bronhopneumopatia obstructiva cronica se agraveaza si poate duce la respiratie superficiala, afectare cardiaca si moarte.
Cele doua boli asociate in general cu BPOC sunt bronsita cronica si emfizemul. Ambele afectiuni sunt cauzate de fumat.
In bronsita cronica, bronsiile (caile care transporta aerul spre plaman) sunt inflamate, ceea ce determina ingustarea lor si aparitia dispneei. Simptomul caracteristic al bronsitei cronice este tusea productiva (cu expectoratie de sputa).
In emfizem, tesutul pulmonar si alveolele (partile terminale ale bronsiilor, cele mai mici componente ale sistemului respirator, numite si saci respiratorii) sunt afectate, blocand aerul in interiorul lor. Aceasta determina scurtarea respitatiei, simptomul caracteristic al emfizemului.

Se crede ca inafara fumatului, alti iritanti pulmonari (cum ar fi fumatul pasiv, poluarea aerului, praful industrial, substante chimice volatile), inhalati o perioada lunga de timp, contribuie la dezvoltarea bronhopneumopatiei obstructive cronice.
Bronhopneumopatia obstructiva cronica nu poate fi vindecata, dar poate fi ameliorata si tinuta sub control. Singura metoda sigura de a incetini evolutia bolii este abandonarea fumatului. Medicamentele pot reduce sau ameliora simptomele. Schimbarea modului de viata, cum ar fi exercitiile fizice, exercitiile respiratorii si odihna, pot ameliora simptomele acestei afectiuni.
Exacerbarile (agravarea) bronhopneumopatiei obstructive cronice constau in scurtarea brusca a respiratiei, wheezing (respiratie haraitoare care poate fi auzita fie cu stetoscopul fie cu urechea libera) si, posibil, tuse severa, seaca sau productiva. Exacerbarile pot fi amenintatoare de viata si pot necesita spitalizare.

Ce este bronhopneumopatia obstructiva cronica?

Aceasta boala consta intr-un grup de boli pulmonare cronice (care au evolutie pe termen lung) care determina ingreunarea respiratiei. In BPOC, fluxul de aer spre plamani si din plamani inafara este partial blocat, determinand dispnee. Cu cat boala se agraveaza, respiratia devine din ce in ce mai dificila, si activitatile zilnice pot deveni foarte greu de indeplinit. Desi poate fi ameliorata, in momentul actual nu exista tratament care sa vindece aceasta afectiune.
Bronhopneumopatia obstructiva cronica este adesea o combinatie intre doua afectiuni, si anume bronsita cronica si emfizemul.

In bronsita cronica, sediul inflamatiei este la nivelul bronsiilor. Inflamatia ingusteaza bronsiile ceea ce determina dificultatea respiratiei. In aceasta boala, tusea este cronica si productiva.

In emfizem, sacii respiratorii si tesutul pulmonar sunt deteriorati. Cand sacii respiratori (alveolele) sunt deteriorati, aerul este retinut in interiorul plamanilor, ceea ce duce la scurtarea respiratiei.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Simptome
  3. Cauze
  4. Factori de risc
  5. Diagnostic
  6. Tratament
  7. Prevenire
  8. Citeste pe aceeasi tema

Simptome

Sus

Persoanele care sufera de BPOC de obicei au simptome atat de bronsita cronica cat si de emfizem. Simptomele variaza in functie de severitatea bronhopneumopatiei obstructive cronice.
Simptomele caracteristice includ:
- tusea cronica
- productia cronica de sputa odata cu tusea
- episoade repetate de bronsita acuta
- respiratii scurte, simptom care este persistent si care se agraveaza, aparand in timpul efortului fizic si agravandu-se in timpul infectiilor respiratorii, cum ar fi guturaiul.
Episoadele de agravare a simptomelor (ca tusea, productie de sputa si/sau respiratia scurta) se pot instala rapid, si de cele mai multe ori brusc, si pot fi prelungite, in special daca componenta principala a bronhopneumopatiei cronice obstructive este bronsita cronica. Aceste episoade se numesc exacerbari ale BPOC, si pot fi amenintatoare de viata, necesitand spitalizarea.
Organizatiile medicale au clasificat BPOC pe baza simptomelor si a functiei pulmonare. Evaluarea functiei pulmonare se face prin teste de spirometrie pulmonara, care masoara volumul de aer pe care bolnavul il expira comparativ cu o persoana sanatoasa, aceasta valoare numindu-se valoare predictiva. Alte teste specifice determina volumul de aer pe care bolnavul il expira intr-o secunda intr-o expiratie fortata (volumul expirator fortat, sau FEV1 = forced expiratory volume) si volumul de aer pe care il poate expira bolnavul dupa o inspiratie profunda, fortata (capacitatea vitala fortata sau FCV = forced vital capacity).

Cauze

Sus

Cauza cea mai frecventa a bronhopneumopatiei obstructive cronice este fumatul. Aproape toti bolnavii de BPOC (mai exact intre 80-90% dintre ei) au fost fumatori pentru o perioada lunga de timp. Studiile sustin faptul ca fumatul creste riscul de a dezvolta BPOC. Cel putin 10-15% din fumatori dezvolta BPOC simptomatica. Unele studii releva faptul ca pana la 50% din fumatorii cronici cu varsta peste 45 de ani fac BPOC. Acest procent se datoreaza factorilor genetici (genelor mostenite), iar pe de alta parte expunerii la anumiti factori care afecteaza riscul de dezvoltare a BPOC.
Bronhpneumonia obstructiva cronica este adesea o combinatie a celor doua boli, si anume bronsita cronica si emfizemul. Desi bolnavii pot avea fie bronsita cronica, fie emfizem pulmonar, cei mai multi dezvolta o mixtura a celor doua boli.

Factori de risc

Sus

Factorii de risc pentru dezvoltarea BPOC includ factori controlabili, cum ar fi fumatul, si factori care nu pot fi controlati, cum ar fi factorii mosteniti (genele).

Factorii de risc controlabili

Fumatul este cel mai important factor de risc pentru BPOC. Toti ceilalti factori sunt minori, comparativ cu fumatul.
Cel putin 10-15% din toti fumatori fac BPOC simptomatic. Unele studii releva ca pana la 50% din fumatorii de perioade lungi de timp, in varsta de mai mult de 45 de ani fac BPOC. Factorii mosteniti (genele) si factorii de expunere sunt cei care determina care dintre fumatori dezvolta BPOC.
Fumatorii de pipa si trabuc au un risc mai mic pentru BPOC fata de fumatorii de tigarete, dar un risc mai crescut fata de nefumatori.
Riscul pentru BPOC creste cu cantitatea de tutun fumata pe zi si de numarul de ani de fumat.

Diagnostic

Sus

Teste paraclinice de diagnostic

BPOC poate fi de obicei diagnosticata prin anamneza (discutia cu pacientul care releva informatii despre simptome, dar si despre suferintele anterioare) si prin testele funcionale pulmonare, cum ar fi spirometria. Medicul specialist va face examenul fizic complet si poate recomanda radiografie pulmonara, pentru a releva alte suferinte sau boli coexistente care pot agrava si pot face dificil tratamentul BPOC.
Diagnosticarea precoce a BPOC este foarte importanta. Cu cat mai repede se abandoneaza fumatul si se evita factorii ambientali care contribuie la BPOC, cu atat este mai lenta distrugerea cailor respiratorii si a plamanilor.

Teste de rutina

Anamneza si examenul fizic releva informatii importante pentru diagnosticul si monitorizarea tratamentului BPOC.
Testele functionale pulmonare masoara volumul de aer din plamani si viteza cu care aerul este expirat si inspirat. Acestea releva informatii esentiale pentru diagnosticul, gradarea, tratamentul si monitorizarea BPOC. Spirometria este cel mai important test functional.
Radiografia pulmonara confirma sau infirma ca nu exista afectare pulmonara sau cardiaca (cum ar fi cancerul) care sa cauzeze simptomele.
Hemoleucograma (numararea tuturor celulelor sangvine, cum ar fi leucocitele-globulele albe, hematiile-globulele rosii etc.) releva informatii despre saturarea in oxigen al sangelui si despre o posibila infectie.

Tratament

Sus

Medicamentele sunt folosite pentru ameliorarea respiratiei scurtate, pentru controlarea tusei si wheezingului (respiratia haraitoare) si pentru a preveni si ameliora exacerbarile BPOC. Cei mai multi bolnavi confirma ca medicamentele le amelioreaza respiratia.
Medicamentele bronhodilatatoare si corticosteroizii sunt adesea administrati cu ajutorul unor inhalatoare sau unor nebulizatoare (masca sau piesa bucala prin care se administreaza medicamentul). Cei mai multi specialisti recomanda celor care folosesc inhalatoare sa foloseasca in acelasi timp un spatiator, care distribuie mai eficient medicamentul in plamani si care face mai usoara controlarea dozei administrate. Folosirea spatiatorului este importanta, in mod special, cand prin inhalator se administreaza medicamente corticosteroidiene.
Multi bolnavi folosesc inhalatoarele incorect si nu obtin intreg beneficiul medicamentelor.

Interventia chirurgicala in tratamentul BPOC

Interventiile chirurgicale pulmonare sunt arareori folosite in tratamentul BPOC. Chirurgia nu este niciodata prima optiune de tratament si este luata in consideratie doar in cazurile grave de BPOC, la care suferinta nu a fost ameliorata de alte tratamente.

Tipuri de interventii chirurgicale:

Pneumectomia subtotala consta in excizarea unor portiuni dintr-unul sau din ambii plamani, facand mai mult spatiu pentru tesutul pulmonar remanent pentru a functiona mai eficient. Aceasta interventie chirurgicala este luata in consideratie doar in cazurile unor pacienti cu emfizem sever atent selectionati. Nu este recomandata de rutina in tratamentul BPOC.

Transplantul pulmonar consta in inlocuirea plamanului bolnav cu un plaman sanatos de la un donator decedat de scurt timp.

Bulectomia consta in excizarea unei portiuni de plaman care a fost distrusa de o leziune de mari dimensiuni numita bula. Aceasta interventie chirurgicala este rar recomandata.

Tratamente alternative

Alte posibile tratamente ale BPOC includ:
Reabilitarea pulmonara este facuta de o echipa de specialisti care monitorizeaza si trateaza din punct de vedere medical, fizic si emotional aspectele BPOC. Aceasta metoda combina exercitiile fizice, terapia respiratiei, suportul emotional, dieta si educatia. Reabilitarea pulmonara este recomandata bolnavilor dupa efectuarea pneumectomiei subtotale sau transplantului pulmonar.

Oxigenoterapia creste nivelul oxigenului din sange si poate imbunatatii respiratia si prelungii supravietuirea bolnavilor cu BPOC sever.

Dispozitivele ventilatorii sunt folosite pentru a usura respiratia. Cel mai frecvent sunt folosite in timpul spitalizarii in cazul exacerbarilor BPOC.

Injectiile cu alfa 1 antitripsina pot fi eficiente in cazul pacientilor cu deficienta de alfa 1 antitripisna (o afectiune mostenita care poate determina BPOC). Alfa 1 antitripsina este o proteina care impiedica distrugerea tesutului pulmonar.

Prevenire

Sus

Cea mai eficienta metoda de prevenire a aparitiei si agravarii BPOC este abandonarea fumatului. Agravarea BPOC poate fi determinata si de alti iritanti inhalatori (cum ar fi poluarea aerului, substantele chimice volatile, praful), dar acestia sunt mult mai putin importanti comparativ cu fumatul in determinarea acestei boli. Abandonarea fumatului este importanta in mod special in cazul bolnavilor cu nivele serice scazute de alfa 1 antitripsina. In cazul acestor bolnavi, se poate reduce riscul de dezvoltare a BPOC prin injectiile cu alfa 1 antitripsina artificiala administrate timpuriu.
Exista multe asociatii care conduc programe de abandonare a fumatului. De asemenea, medicul poate face recomandari in ceea ce priveste programul abandonarii fumatului.


Medici specialisti Pneumofiziologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate