Analize biochimice - analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoproteine)

Importanta lipidelor (grasimilor) in organism

Sus
Analize biochimice - analiza bilirubinei si a grasimilor sanguine (colesterol, lipide totale, trigliceride, lipoproteine)

Importanta lipidelor (grasimilor) in organism

Grasimile sau lipidele sunt substante organice grase, care constituie cea mai mare sursa de energie pentru organism, deoarece prin "arderea" unui gram de grasimi se elibereaza 9 calorii. Aproximativ 15% din greutatea corpului uman este constituita, in mod normal, din grasimi. Marea majoritate a grasimilor sunt depozitate sub forma solida in diferite organe sau piele, iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. Grasimile depozitate constituie rezerve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cauze si sursa de energie pentru eforturile fizice. In aceste situatii grasimile stocate se mobilizeaza, intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie, necesara pentru activitatea vitala a organismului. Cand depozitarea de grasimi se face in cantitati mult mai mari decat necesitatile organismului apare obezitatea de diferite tipuri si grade, iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie.
Grasimile corpului provin din consumul alimentelor grase ca: unt, untura, slanina, ulei sau a dulciurilor, fainoaselor, carnii etc. care se pot transforma in grasimi.

Cand lipidele depasesc concentratiile normale din sange ele se pot depune in peretii arterelor rezultand ateroscleroza. Cu timpul arterele se ingroasa, iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la obstructie (astupare). Din aceasta cauza sangele nu mai poate circula si iriga organele importante ca inima, creierul etc. Astfel, prin obstructia arterei coronare, care iriga inima se produce angina pectorala si infarctul miocardic. Datorita cresterii rigiditatii (sclerozarii) arterelor (ateroscleroza), acestea se pot rupe producand hemoragii in creier sau in alte organe.
Pentru scopuri medicale, se analizeaza numai grasimile din sange, care sunt de mai multe tipuri: lipide totale, trigliceride, acizi grasi, colesterol, lipoproteine si altele.

Lipide totale

Reprezinta toate substantele grase care circula in sange exprimate la 100 ml ser. Valori normale ale lipidelor totale: 550-750 ml/100 ml.
Scaderea lipidelor sub 500 mg% se intalneste in subalimentatie, in bolile ficatului, in boala Basedow (hiperfunctia glandei tiroide), in afectiunile acute, dupa eforturi fizice. Dar scaderea lipidemiei nu are semnificatie patologica deosebita.
Mai daunatoare pentru sanatate este insa cresterea lipidelor totale serice peste valorile de 1000 mg% (hiperlipidemie). Atunci sangele devine albicios, circula mai greu, mai ales la inima si creier. Prin actiunea cronica, indelungata a hiperlipidemiei asupra vaselor sanguine se favorizeaza aparitia precoce a arterosclerozei.

Cresterea lipidelor totale se intalneste in:
- supraalimentatie in special cu grasimi
- in unele boli ereditare, constitutionale, in care cresterea lipidemiei nu este in legatura cu alimentatia, ci cu sinteza crescuta de lipide in ficat
- in unele boli de ficat si de rinichi
- in insuficienta glandei tiroide
- in diabetul zaharat netratat, in inanitie cand lipidele sunt mobilizate in sange
- in intoxicatia cu alcool si alte substante toxice
- in stresul psihic puternic (teama emotii, suparari), situatii care mobilizeaza grasimile din depozitele corpului si le trec in sange.
La 4-8 ore dupa masa, lipidele totale cresc la toti oamenii de aceea este necesar ca analizele lipidelor sa se faca dupa 12 ore de la ultima masa. Hiperlipidemia de origine alimentara dispare dupa o zi in care nu se consuma grasimi, pe cand cea de origine nealimentara nu numai ca nu dispare dar se si accentueaza.

Trigliceride

Sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. Cresterea lor este produsa de aceleasi cauze care produc si cresterea lipidelor totale, dar trigliceridele in exces prezinta un risc mult mai mare pentru screlozarea arterelor.
Valorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre 50-150mg/100 ml.

Acizi grasi

Sunt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele. Sunt de doua tipuri: acizi grasi saturati (palmitic, stearic, etc.) care se gasesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi nesaturati (olei, linoleic, etc.) care se gasesc mai mult in grasimile vegetale. Un consum prea mare de acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la boli cardiovasculare. Eschimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi grasi nesaturati fac rar ateroscleroza. Concentratia acizilor grasi din sange variaza mult in raport cu alimentatia. De obicei, acesti acizi cresc in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor.
Valori normale ale acizilor grasi: 200-450 mg/100 ml.

Colesterolul

Face parte din lipidele mai complexe. Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in buna functionare a celulelor organismului, el poate contribui atunci cand este in exces la sclerozarea arterelor. Colesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimentele bogate in colesterol ca: oua, unt, lapte, icre, creier etc. Interesant este ca ficatul are proprietatea de a-l sintetiza din unele alimente care nu contin colesterol cum sunt grasimile, proteinele si glucidele.
In general, scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism. Acest lucru se intampla in cazul subnutritiei si dupa eforturi fizice intense care consuma o parte din colesterol. In bolile ficatului, organ care sintetizeaza colesterolul, scaderea acestuia este un indiciu de reducere a functiei ficatului (insuficienta hepatica, ciroza hepatica).

Cresterea colesterolului seric se datoreaza unui consum exagerat de alimente care contin colesterol, unei supraalimentatii, vietii sedentare etc. Cea mai frecventa cauza a cresterii colesterolului (hipercolesterolemia) insa este sinteza foarte crescuta a acestuia de catre organism.
Colesterolul mai poate creste si in insuficienta glandei tiroide, glanda a carei hormon are rolul de a "arde" substantele grase. Daca colesterolul crescut apare la o varsta mai tanara si ramane permanent crescut, riscul de a produce modificari cardiovasculare este mare. De aceea prevenirea cresterii colesterolului sanguin trebuie facuta la o varsta tanara, nu dupa ce s-au produs modificari mai mult sau mai putin irevesibile in artere. Excesul de colesterol din sange se depune pe peretii arterelor contribuind la formarea aterosclerozei. La unele persoane colesterolul se depune si sub piele, mai ales la fata sub forma de pete galbui (xantom). Multe persoane confunda starea de obezitate cu un colesterol mare nestiind ca acesta nu se gaseste in grasimea corpului, ci in sange si in unele organe.

Valorile normale ale colesterolului depind si de varsta omului, astfel, colesterolul creste cu varsta pana 50-60 ani. Dupa varsta de 60 ani, valorile colesterolului nu mai cresc mult, ramanand stationare.
Un colesterol de 2,50-3,00g/l este un semnal de alarma, in timp ce un colesterol de peste 3g/l pune urgent problema unor masuri de tratament.

Ateroscleroza

Desigur ca exista si persoane cu hipercolesterolemie, care nu fac ateroscleroza si nici accidente vasculare (cardiace sau cerebrale), dupa cum exista persoane cu valori normale ale colesterolului care prezinta semne de ateroscleroza. Acest fapt arata ca la producerea ateroscrelozei mai contribuie si alti factori printre care:
- alimentatia nerationala, bogata in grasimi, care depasesc 30% din totalul caloriilor sau cu un aport excesiv de dulciuri
- suprasolicitarea psihica, care duce la surmenaj, la oboseala nervoasa
- sexul, legat de factorul hormonal; femeile desi consuma aceleasi alimente ca si barbatii au colesterolul mai scazut si ele fac mai rar boli cardiovasculare
- factorul genetic, care contribuie la sinteza crescuta de colesterol din orice aliment; sunt pareri care arata ca nu atat colesterolul alimentar este daunator cat cel sintetizat in organism, care ar fi de 3-4 ori mai mare decat colesterolul provenit din alimente.

Cercetarile recente au aratat ca exista doua feluri de colesterol: bun si rau. Persoanele care au o cantitate mai mare de colesterol "bun" prezinta un risc mai mic de a face ateroscleroza decat persoanele care au in sange o proportie mai mare de colesterol "rau". Se admite ca valorile normale ale colesterolului sanguin variaza intre 1,20-2,6g/l. Dar exista mari variatii individuale ale acestor valori, in raport de varsta si sex, asa cum rezulta urmatoarea statistica:
Valori normale ale colesterolului:


Pentru scaderea colesterolului sanguin se va urma regimul alimentar recomandat de medic, la care se vor asocia exercitii fizice in vederea consumari excesului de colesterol. La persoanele obeze, scaderea in greutate poate duce si la scaderea colesterolului sanguin. Evitarea stresului psihic, a oboselii deconectarea nervoasa, renuntarea la fumat pot contribui la scaderea colesterolului. Daca prin aceste metode colesterolul nu scade in mod semnificativ, probabil ca este vorba de o sinteza crescuta in organism si in acest caz medicul curant va indica si un tratament medicamentos.

Lipoproteine

Sunt lipide legate de proteine. Ele ajuta la dizolvarea si transportul grasimilor mai grele spre celule unde sunt arse. Concentratia lipoproteinelor sanguine se exprima in mg la 100 ml/sange.

Valori normale ale lipoproteinelor:150-250 mg/100 ml.
Lipidograma, daca printr-o hartie de filtru pe care s-a pus o picatura de ser se trece un curent continuu, lipoproteinele din ser se separa in mai multe fractiuni. Ultimele trei fractiuni ale lipidogramei au o valoare foarte importanta in aprecierea predispozitiei spre ateroscleroza si boli cardiovasculare.

Trebuie retinut ca o crestere a beta-lipoproteinelor peste 80% inseamna o perturbare a repartitiei grasimilor in corp, care favorizeaza depunerea de grasimi in artere. De obicei persoanele care au un colesterol crescut, au si beta-lipoproteinele crescute. Prin cresterea procentului de beta-lipoproteine, scade procentul de alfa-lipoproteine care au un rol de prevenire a aterosclerozei si astfel creste raportul dintre beta-lipoproteine de alfa-lipoproteine care in mod normal este de 2,3-3,0.

In mod normal grasimile din alimente sunt absorbite in intestin si nu trec in fecale sau trec in cantitati foarte mici. Dar in tulburarile de digestie ale grasimilor, asa cum se intampla in bolile de ficat si cele ale vezicii biliare sau in bolile de pancreas (care nu mai produce suficienti fermenti pentru digestia grasimilor), acestea nu se mai absorb din tubul digestiv ci trec in cantitati mari in fecale. Acelasi lucru se intampla si dupa operatii pe intestin. Punerea in evidenta cu ajutorul microscopului, a grasimilor din fecale poate aduce date indirecte despre felul cum functioneaza ficatul si pancreasul bolnavilor. De altfel, scaunul acestor bolnavi este mai decolorat, albicios, unsuros si diareic.

Grasimile din scaun (steatoree)

In mod normal grasimile din alimente sunt absorbite in intestin si nu trec in fecale sau trec in cantitati foarte mici. Dar in tulburarile de digestie ale grasimilor, asa cum se intampla in bolile de ficat si cele ale vezicii biliare sau in bolile de pancreas (care nu mai produce suficienti fermenti pentru digestia grasimilor), acestea nu se mai absorb din tubul digestiv ci trec in cantitati mari in fecale (steatoree). Acelasi lucru se intampla si dupa operatii pe intestin.
Punerea in evidenta cu ajutorul microscopului, a grasimilor din fecalepoate aduce date indirecte despre felul cum functioneaza ficatul si pancreasul bolnavilor. De altfel, scaunul acestor bolnavi este mai decolorat, albicios, unsuros si diareic.

Greutatea corporala

Mai trebuie mentionata o metoda de analiza indirecta a grasimilor corpului pe care o poate face oricine la domiciliu si anume cantarirea periodica. Cunoscand greutatea si inaltimea se poate stabili gradul de incarcare cu grasimi a unei persoane.
Un criteriu simplu de apreciere a greutatii corporale normale este indicele Broca. Dupa acest indice:

greutatea ideala (in kg) =inaltimea (in cm) minus 100.

De exemplu o persoana care are inaltimea de 170 cm, trebuie sa aiba greutatea ideala de 170-100=70 kg.
O crestere a greutatii peste aceasta cifra cu 10-20 % (7-14 kg) indica obezitata de gradul intai sau usoara. Cand depasirea greutatii normale este de 20-30% (14-21 kg) se vorbeste de o obezitatea mijlocie sau de gradul doi. Iar cand greutatea corpului depaseste 30% din greutatea ideala se considera ca este o obezitatea mare, de gradul trei.

Bilirubinemia (bilirubina sanguina)

Bilirubina este o substanta colorata in verde-galbui, pe care o fabrica ficatul si care intra in compozitia bilei. In mod normal, bilirubina nu se gaseste in sange decat in cantitati foarte mici. Insa cu ocazia bolilor de ficat (hepatita infectioasa sau toxica), cand seobstrueaza canalul biliar (calculi ai vezicii biliare) atunci cand bila nu se mai poate scurge spre intestin, intra in circulatia sanguina, colorand pielea bolnavului (icter) si serul sanguin.
Cresterea bilirubinei sanguine are aceeasi valoare pentru diagnosticul bolilor ca si cresterea pigmentilor biliari si a urobilinogenului din urina.

Valori normale ale bilirubinei sanguine:
Bilirubina directa = 0-0,2 mg%
Bilirubina indirecta=0,8-1 mg%
Bilirubina totala=1-1,2 mg%.

Cuprins articol

  1. Importanta lipidelor (grasimilor) in organism
  2. Lipide totale
  3. Trigliceride
  4. Acizi grasi
  5. Colesterolul
  6. Lipoproteine
  7. Grasimile din scaun (steatoree)
  8. Greutatea corporala
  9. Bilirubinemia (bilirubina sanguina)
  10. Articole similare

Citeste si

Arhiva
  • Grasimile: beneficii asupra organismului si siluetei Grasimile: beneficii asupra...

    Generalitati Orice dieta din care sunt complet excluse grasimile este periculoasa pentru sanatate. Grasimile sau lipidele, joaca un rol esential in biologia celulelor, tesuturilor, organelor si intregului organism uman, fiind necesare pentru corecta desfasurare...citeste mai mult

  • Eczemele endogene Eczemele endogene

    Generalitati Din punct de vedere epidemiologic, eczema este una dintre cele mai frecvente afectiuni dermatologice, conform mai multor autori, constituind intre 20% si 30 % din totalul spitalizarilor. Eczema sau dermatita reprezinta o afectiune cutanata de tip...citeste mai mult

  • Trigliceridele Trigliceridele

    Generalitati Orice persoana care si-a verificat vreodata nivelul colesterolului, probabil a fost testat si pentru trigliceride. Noi cercetari arata ca trigliceridele pot fi factor de risc potent, dar controlabil, pentru accidentul vascular cerebral si afectiunile...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Servicii specializate
+1
Vezi toate serviciile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK