Factorii de risc ai bolii coronariene ischemice

Generalitati

Sus
Factorii de risc ai bolii coronariene ischemice

Acest articol isi propune sa ofere informatii cu privire la factorii majori de risc modificabili. Factorii de risc majori modificabili:
1. dislipidemia – dezordini legate de colesterol, trigliceride si lipidele totale din ser
2. fumatul
3. hipertensiunea arteriala esentiala
4.diabetul zaharat
5. sedentarismul
6. obezitatea
7. factorii de risc psihosociali – stresul.

Dovezile cele mai puternice de asociere a unor factori de risc cu boala coronariana ischemica (BCI) sunt prezentate de urmatorii factori de risc: hipercolesterolemia, hipertensiunea arteriala, fumatul. Articolul isi propune sa sublinieze:
• cum pot contribui factorii de risc la dezvoltarea BCI
• cum se pot cuantifica factorii de risc
• cum pot fi inlaturati acesti factori de risc prin modificareastilului de viata.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Dislipidemia
  3. Trigliceridele
  4. Colesterolul total
  5. Colesterolul HDL- LDL
  6. Dieta
  7. Articole similare

Dislipidemia

Sus

In organism exista trei clase de lipide: fosfolipidele, trigliceridele si steroizii (colesterolul). Lipidele sunt substante grase, care nu pot fi dizolvate in sange, de aceea ele sunt incapsulate in particule care contin proteine, devenind astfel solubile in apa si, prin urmare, usor de transportat. Complexele astfel rezultate se numesc lipoproteine si sunt clasificate in functie de densitatea lor prin ultracentrifugare in urmatoarele clase:
• chilomicroni
• lipoproteine de densitate foarte joasa – VLDL
• lipoproteine de densitate joasa – LDL
• lipoproteine de densitate intermediara – IDL
• lipoproteine de densitate inalta – HDL.

Fiecare lipoproteina contine diferite cantitati de colesterol. Astfel, chilomicronii si VLDL transporta in principal trigliceride, in timp ce LDL si HDL transporta mai mult colesterol. Relatia dintre lipide si BCI. Cea mai mare parte din colesterol se gaseste in celule, in timp ce doar 7% se gasesc in plasma si se pot determina. Acest colesterol circulant este cel implicat in formarea placii aterosclerotice. Exista doua surse de colesterol sanguin: sursa endogena (colesterol fabricat de organism) si sursa exogena (colesterol provenit din alimentatie). Tot colesterolul necesar poate fi produs de organism la nivelul ficatului, dar si la nivelul celulelor care captusesc intestinul subtire si chiar al unor celule individuale. Excesul de colesterol este transportat inapoi la ficat, unde este depozitat si folosit pentru sinteza sarurilor biliare. HDL-ul (numit si HDL-colesterol) poarta 20% din totalul colesterolului plasmatic. LDL-ul (numit si LDL-colesterol) este considerat un „purtator de colesterol” (transporta 70% din colesterolul seric), in timp ce HDL-ul este un „curatitor” de colesterol, intrucat HDL-ul este forma de transport a colesterolului spre ficat pentru metabolizare – utilizare, in timp ce LDL-ul este forma de transport spre peretele arterial, unde contribuie la formarea placii aterosclerotice.
Cand mecanismul de sinteza a colesterolului si cel de transport sunt echilibrate, nu ramane colesterol in exces in sange. Balanta se strica atunci cand creste LDL-ul din cauza cresterii acizilor grasi saturati si scade HDL-ul printr-un stil de viata sedentar. De aici si legatura cauzala dintre colesterolul total, LDLcolesterolul si BCI. LDL-colesterolul semnificativ crescut poate dezvolta o ateroscleroza severa, chiar si in absenta altor factori de risc. Prin contrast, alti factori de risc produc ateroscleroza in proportii mai mici, in absenta unei cresteri semnificative a LDLcolesterolului. Al treilea component al colesterolului total (10%) este VLDL-ul, care este, de asemenea, produs de ficat si care poarta in principal trigliceride catre muschi si celulele grase. Fragmentele care raman devin IDL.

Trigliceridele

Sus

Sunt rezervoare de energie – caloriile care sunt absorbite. Cand nu pot fi consumate, aceste calorii sunt depozitate ca trigliceride, principalul constituent al adipocitelor (celulele grase). Deci ele provin atat din ficat, cat si din alimentatie. Un nivel ridicat al trigliceridelor nu reprezinta in mod necesar un factor de risc pentru ateroscleroza. Cu toate acestea, trigliceridele sunt parte din lipoproteinele cu un nivel mare de colesterol (20% din VLDL), dar este recunoscut astazi ca un nivel inalt de trigliceride este asociat cu alte conditii care cresc riscul de ateroscleroza, cum ar fi obezitatea, HDL-colesterol scazut, sindromul de rezistenta la insulina (hipertrigliceridemia precede hiperglicemia) si alti factori. Determinarea nivelului de lipide se face dupa un post alimentar de 9-12 ore si abstinenta de alcool timp de 72 ore. Un nivel mai mare de 130 mg/dl indica un risc crescut de BCI.

Colesterolul total

Sus

Creste odata cu varsta, ajungand la un platou pentru barbati la 60 ani, iar pentru femei el continua sa creasca odata cu varsta. Barbatii tind sa aiba niveluri mai mari de LDL si mai mici de HDL, pentru ca estrogenii cresc HDL-ul inainte de varsta de 50 ani. Supraponderalii si obezii au niveluri mai mari de colesterol total si mai mici de HDL, iar cei care au o greutate in exces dispusa predominant in zona abdominala au niveluri de colesterol mai mari decat aceia care au extragreutatea dispusa la nivelul feselor si coapselor. Potrivit ghidurilor cardiovasculare europene din 2003, nivelul de colesterol total trebuie sa fie sub 190 mg/dl sau sub 5,0 mmol/l, iar pentru persoanele care au boala cardiovasculara manifesta sau diabet zaharat, colesterolul total nu trebuie sa depaseasca 175 mg/dl (> 4,5 mmol/l). Niveluri mari de colesterol pot fi inregistrate in anumite cazuri: in cazul sarcinii, la pacientii care au suferit traume, in chirurgia cardiovasculara sau la pacienti cu alte interventii chirurgicale majore, in cazul infarctului de miocard, niveluri care revin la valorile de baza dupa 6 saptamani de la circumstanta care a indus cresterea temporara a colesterolului total.

Colesterolul HDL- LDL

Sus

Nu exista valori fixe maxime sau optime pentru colesterolul de tip HDL, dar nivelul lui este legat de riscul de BCI astfel: niveluri mai mici de 46 mg/dl la femei si mai mici de 40 mg/dl la barbati indica risc crescut de BCI.

LDL-colesterolul
Se poate masura daca nivelul de trigliceride este mai mic de 400 mg/dl, iar Ghidurile Europene de Preventie Cardiovasculara 2003 au stabilit ca nivelul optim pentru un adult sanatos este mai mic de 115 mg/dl, iar pentru cei cu afectiuni cardiovasculare si diabet zaharat, mai mic de 100 mg/dl. Exista si niveluri crescute de lipide care constituie afectiuni mostenite, cu manifestari inca de la nastere. In hiperlipidemia familiala, nivelul
colesterolului total poate sa depaseasca 190 mg/dl, iar LDL-colesterolul depaseste 190 mg/dl. Aceasta dezordine este destul de frecventa – unul din 500 de oameni. In aceste cazuri, nivelurile de colesterol sunt mari nu din cauza unui stil defectuos de viata, ci din cauza unei tulburari genetice. Diagnosticul este sustinut de un istoric familial de BCI manifestat sub varsta de 50 ani si de prezenta unor depozite de grasime pe tendoanele
extensoare ale degetelor si pe tendonul lui Achile. In aceste cazuri, doar modificarea dietei nu este suficienta, ci este necesara administrarea de medicamente hipocolesterolemiante. Cauze secundare de dislipidemie. Niveluri crescute de colesterol:
diabetul zaharat, hipotiroidismul, afectiuni hepatice sau renale, abuzul de alcool si corticoterapia. Niveluri crescute de trigliceride: cele mentionate mai sus plus medicatie ce contine estrogeni – contraceptivele sau medicatia de substitutie hormonala. Recunoasterea cauzelor secundare a nivelurilor crescute de lipide este necesara, intrucat tratarea lor duce la modificare nivelului de lipide. Strategii folosite pentru imbunatatirea profilului lipidic: dieta, activitate fizica regulata, scadere in greutate la supraponderali si obezi, tratament medicamentos.

Dieta

Sus

Consumul crescut de orice tip de grasime duce la cresterea in greutate daca energia acumulata depaseste consumul caloric. Orice exces in greutate scade HDL-ul, creste LDL
– colesterolul si trigliceridele. Consumul exagerat de o anumita grasime creste riscul de BCI astfel: dieta cu acizi grasi saturati si formele trans de acizi grasi creste semnificativ colesterolul total si LDL-colesterolul, in timp ce dieta bogata in grasimi nesaturate poate scadea LDLcolesterolul. O dieta sanatoasa se bazeaza pe un consum suficient cantitativ si variat de vegetale: 400 g dintr-o varietate de vegetale si fructe proaspete si locale. Aceasta inseamna 5-6 portii pe zi, o portie fiind un fruct sau o leguma de talie medie, cum ar fi un mar sau un ardei. Dieta mediteraneeana se caracterizeaza prin consumarea moderata de peste (o portie / saptamana), carne slaba de pui (o portie / saptamana) si zilnic leguminoase (fasole, linte, soia), paine integrala sau cu tarate si lactate degresate. Consumul total de sare nu trebuie sa depaseasca 1 lingurita (5 g) /zi, incluzand sarea din paine si cea procesata din alimentele gata preparate. Factorii de risc importanti, ca fumatul, hipertensiunea arteriala esentiala si diabetul zaharat, au fost tratati separat in alte numere ale revistei, cum ar fi numarul special, despre fumat, si cele din februarie, martie si aprilie, pentru HTA.

dr. Mihaela-Gaby Dinu

Sursa: Revista Viata + sanatate nr.8/2008

Citeste si

Arhiva
  • Sindromul metabolic Sindromul metabolic

    Generalitati Sindromul metabolic se defineste prin toleranta scazuta la glucoza, dislipidemie, hipertensiune arteriala, obezitate si hiperinsulinemie. Prin toti acesti factori sindromul metabolic favorizeaza cresterea riscului cardiovascular, motiv pentru care...citeste mai mult

  • Tahicardia ventriculara Tahicardia ventriculara

    Generalitati Tahicardia ventriculara (TV) este o tulburare de ritm al carei focar este situat la nivelul ventriculului. Majoritatea episoadelor de fibrilatie ventriculara (FV) incep cu TV netratata, iar in acest caz, sansele de resuscitare resusita sunt minime....citeste mai mult

  • Boala membrelor nelinistite Boala membrelor nelinistite

    Generalitati Boala membrelor nelinistite este o afectiune in care o persoana isi misca membrele superioare si inferioare in mod repetat si involuntar in timpul somnului. Aceste episoade de agitatie a membrelor intrerup somnul persoanei, ducand la insomnie si...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Medici recomandati
Servicii specializate
+2
Vezi toate clinicile
Mai putin
+1
Vezi toti medicii
Mai putin
+3
Vezi toate serviciile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK