Bolile renale cronice


Generalitati

Sus
Bolile renale cronice Vezi galerie foto

Existenta unei boli cronice renale la un individ inseamna ca rinichii acestuia nu mai functioneaza normal de o perioada mai lunga de timp. In mod obisnuit, rinichii indeparteaza reziduurile toxice din sange.

De asemenea, ei ajuta la mentinerea balantei dintre fluidele si sarurile din organism, denumite electroliti. Reziduurile si fluidele din organism aflate in exces sunt eliminate sub forma urinei. Atunci cand rinichii sunt deteriorati, reziduurile se aduna in organism si produc o stare de rau.

O boala renala cronica pare sa apara brusc, dar de fapt, aceasta apare putin cate putin, pe parcursul mai multor ani. Fiecare rinichi are aproximativ un milion de filtre mici, denumite nefroni.

Atunci cand nefronii sunt deteriorati si nu mai functioneaza, cei ramasi sanatosi preiau si functia acestora. Daca deteriorarea continua, din ce in ce mai multi nefroni devin nefunctionali pana la momentul in care rinichiul nu isi mai poate indeplini functia.
Este posibila incetinirea distrugerii renale prin medicatie si schimbarea modului de viata. Pentru ca acestea sa dea rezultate optime, trebuie ca pacientul sa colaboreze cu medicul curant si sa urmeze strict pasii terapeutici.

Cauze

Sus

Cauzele bolii renale cronice nu sunt intotdeauna cunoscute. Dar, orice afectiune sau boala care deterioreaza vasele sanguine sau alte structuri ale rinichiului pot duce la suferinta renala. Cele mai intalnite cauze de boala renala cronica sunt urmatoarele:
- diabetul zaharat. Diabetul zaharat cauzeaza aproximativ 35% din totalul bolilor renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei (zaharului din sange) duc la alterarea vaselor sanguine renale. Daca nivelurile glicemiei raman crescute, functia renala este deteriorata progresiv
- hipertensiunea arteriala. Presiunea crescuta a sangelui reprezinta cauza altor 30% dintre bolile renale cronice. Deoarece presiunea sangelui creste adesea in bolile renale, ea poate duce la deteriorarea progresiva a functiei renale chiar si atunci cand boala renala are alta cauza
Alte situatii care pot deteriora rinichiul si cauza boli renale cronice includ:
- boli sau infectii ale rinichiului, ca rinichiul polichistic, pielonefrita (infectie a parenchimului si a pelvisului renal), glomerulonefrita (infectie localizata la nivelul capilarelor glomerulare), sau boli renale congenitale (nascut cu respectiva boala)
- stenoza sau obstructia de artera renala. Artera renala este cea care duce sangele la rinichi
- alte boli, ca hiperplazia benigna de prostata (o prostata marita), litiaza renala (pietre la rinichi) sau o tumora care impiedica evacuarea urinii din rinichi
- intoxicatia cu plumb
- utilizarea cronica a unor medicamente care au ca efect secundar deteriorarea functiei renale, de exemplu: antialgicele ca acetaminofenul (Paracetamol) sau ibuprofenul sau anumite antibiotice (Gentamicina).
Diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala sunt cele mai comune cauze ce duc la boli renale cronice si eventual la insuficienta renala cronica. De asemenea, diabetul zaharat si hipertensiunea arteriala pot accelera deteriorarea functiei renale la persoanele ce au aceasta boala cu alta etiologie (cauza).

Factori de risc

Sus

O parte din cauzele ce conduc la boala renala cronica sunt legate de varsta si markerii genetici. Alti factori ce pot creste riscul aparitiei bolilor renale cronice pot fi controlati cum ar fi, de exemplu, obiceiurile alimentare si efortul fizic.

Factori de risc ce nu pot fi controlati

Principalii factori de risc ce pot duce la aparitia bolii renale cronice sunt:
- varsta - rinichii incep sa scada in dimensiuni incepand cu varsta de 35 de ani. Pana la varsta de 80 de ani mai ramane functionala aproximativ 30% din masa renala
- rasa - afro-americana si rasa caucaziana sunt mai predispusi la boli renale cronice
- sexul - barbatii au risc mai mare de a dezvolta boala renala cronica decat femeile.
- istoricul familial - acesta este un factor de risc atat in dezvoltarea diabetului zaharat cat si a hipertensiunii arteriale, cele doua cauze majore de aparitie a bolilor renale cronice. Rinichiul polichistic este una din bolile renale mostenite ce pot duce la aparitia insuficientei renale.

Factori de risc ce pot fi controlati

Este posibila incetinirea progresiei bolii renale, prevenirea sau intarzierea aparitiei insuficientei renale prin controlarea unor factori ce cresc riscul de deteriorare a rinichilor precum:
- hipertensiunea arteriala care duce la deteriorarea graduala a capilarelor renale
- diabetul zaharat - valori glicemice crescute permanent pot duce la deteriorarea capilarelor sanguine renale. In timp deteriorarea renala avanseaza pana cand rinichii inceteaza sa mai functioneze
- consumul de proteine si grasimi - O dieta saraca in proteine si grasimi ajuta rinichii sa functioneze normal
- anumite medicamente - trebuie evitat consumul cronic de medicamente care altereaza functia renala cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene (Aspirina) sau unele antibiotice.

Simptome

Sus

Majoritatea indivizilor care dezvolta boala renala cronica nu au initial simptome. Acest fapt este cunoscut ca faza silentioasa a bolii.
Odata cu deteriorarea masiva a functiei renale pot sa apara:
- oligurie (cantitate de urina eliminata/zi mai mica decit in mod normal)
- edeme (acumularea de lichide in interiorul tesuturilor)
- fatigabilitate (oboseala)
- scaderea apetitului sau scaderi inexplicabile in greutate
- greata, varsaturi
- somnolenta sau insomnii
- cefalee (dureri de cap) sau scaderea capacitatii de concentrare.

Mecanism fiziopatologic

Sus

Boala renala cronica are un impact serios asupra vietii bolnavului din momentul in care incepe sa se agraveze. Initial, rinichii sunt capabili sa regleze balanta dintre fluide, saruri si reziduurile toxice din organism. Dar, odata ce functia renala se deterioreaza, incep sa apara complicatiile. Numarul si severitatea complicatiilor creste o data cu deteriorarea functiei renale.
Daca boala nu poate fi controlata, atunci functia renala se deterioreaza progresiv. In momentul in care functia renala scade sub un anumit punct, boala poarta numele de insuficienta renala cronica. Insuficienta renala are efecte devastatatoare asupra intregului organism. Poate cauza serioase afectiuni cardiace, osoase si cerebrale, scazand calitatea vietii pacientului.
Odata instalata insuficienta renala cronica, bolnavul are nevoie fie de dializa, fie de un nou rinichi. Ambele variante au riscuri si beneficii. Pacientul trebuie informat si consiliat de catre medic, in vederea alegerii uneia dintre variante.

Diabetul zaharat si insuficienta renala cronica

Diabetul zaharat cauzeaza aproximativ jumatate din insuficientele renale cronice. Nivelurile crescute ale glicemiei sanguine duc la deteriorarea vaselor sanguine din rinichi. In timp, deteriorarea rinichilor poate avansa pana cand ambii rinichi vor inceta sa functioneze.
Riscul de aparitie a insuficientei renale creste daca pacientul asociaza diabetul zaharat cu hipertensiunea arteriala si obezitatea (denumit sindrom metabolic).

Hipertensiunea arteriala si insuficienta renala

Hipertensiunea arteriala netratata poate deteriora, in timp, capilarele sanguine din rinichi, cauzand cicatrizarea nefronilor (nefroscleroza). Rinichii devin mai mici si cu suprafata boselata (cu denivelari). Scleroza vaselor de sange pot duce la alterarea permanenta a functiei renale de a filtra fluide si reziduuri toxice. Daca presiunea sanguina ramane crescuta, atunci rinichiul poate fi deteriorat semnificativ.
Bolile renale cronice severe pot, de asemenea, duce la cresterea presiunii sanguine atunci cand rinichiul nu mai este capabil sa indeparteze apa si sodiul din singe. In unele cazuri, este dificil de a determina daca hipertensiunea arteriala cauzeaza boala renala sau boala renala duce la cresterea presiunii sanguine.

Consult de specialitate

Sus

Pacientii ar trebui sa apeleze la serviciile medicale de urgenta atunci cand apar urmatoarele simptome:
- frecventa cardiaca foarte mica sau foarte mare
- dureri toracice sau dispnee (dificultatea de a respira)
- fatigabilitate musculara severa (oboseala).

Pacientii ar trebui sa consulte medicul curant imediat daca apar unele din simptomele de mai jos:
- simptomele specifice uremiei, adica fatigabilitate, stare de greata si varsaturi, inapetenta (lipsa apetitului alimentar), aparitia insomniei
- hematemeza (varsaturi cu sange) sau melena (sange in scaun).
Alte simptome pentru care pacientul trebuie sa se adreseze medicului curant sunt:
- accentuarea senzatiei de oboseala
- stare de rau general, care nu este cauzata de raceala sau gripa
- edeme la nivelul mainilor si picioarelor
- fatigabilitate musculara
- aparitia echimozelor (vanatai) mai usor sau mai frecvent decat in mod obisnuit.

Daca un pacient este tratat prin dializa, acesta trebuie sa contacteze medicul la aparitia urmatoarelor simptome:
- stare de rau general, care nu este cauzata de raceala sau gripa
- hemoragii sau aparitia unor echimoze (vanatai)
- aparitia durerilor abdominale in timpul tratamentului prin dializa peritoneala
- aparitia semnelor de infectie la nivelul cateterului sau la nivelul suntului arteriovenos, precum supurarea (aparitia puroiului) la nivelul acelei zone
- orice alt simptom pe care medicul sau asistenta l-a indicat ca motiv pentru a cauta ajutor de specialitate. De asemenea, pierderea excesiva in greutate ar trebui sa indrume pacientii spre consultul de specialitate.

Expectativa vigilenta

Sus

Abordarea de tip "asteapta si ai sa vezi" nu este potrivita pentru cei care au boala renala cronica. Pacientii cu boala renala cronica ar trebui sa urmeze cu strictete planul terapeutic si sa apeleze la medic pentru orice simptom alarmant.

Medici specialisti recomandati

Sus

Medicii specialisti ce pot diagnostica o boala cronica renala sunt:
- medicii de familie
- medicii de medicina interna
- medicii nefrologi
- medicii pediatri.
Imediat ce un pacient este diagnosticat cu boala renala cronica, acesta trebuie indrumat catre un medic nefrolog. Medicul nefrolog trateaza atat boala renala cat si complicatiile acesteia si consiliaza pacientul pentru stabilirea conduitei terapeutice.
De asemenea, nefrologul se ocupa de pacientii cu insuficienta renala ce au nevoie de dializa, precum si de cei care au suferit un transplant renal.

In momentul in care se decide ca un pacient are nevoie de dializa, acesta va fi indrumat catre un medic chirurg pentru a i se pregati calea de acces pentru dializa. Aceasta cale de acces reprezinta o zona din corpul uman pe unde sangele sau alte fluide pot fi indepartate, filtrate si returnate in organism pe parcursul sedintei de dializa. Pacientul va fi, de asemenea, indrumat si catre medicul chirurg atunci cand necesita un transplant renal.
Pacientii cu boala renala cronica mai pot fi indrumati catre:
- medici nutritionisti, care ii vor ajuta in planificarea dietei. Deoarece exista multe restrictii alimentare, pacientilor le va fi destul de greu in a elabora o dieta care sa le mentina aportul caloric si greutatea in limite normale. Nutritionistul ii ajuta in elaborarea acestui tip de dieta.
- psihologi sau asistenti sociali, care vor ajuta bolnavul si familia acestuia sa suporte stresul emotional si finaciar la care sunt supusi.

Investigatii

Sus

Pacientii cu boala renala cronica pot sa nu prezinte simptome pana la momentul in care functia renala este grav afectata. Investigatiile sunt vitale pentru a determina:
- daca boala renala s-a dezvolatat brusc sau intr-o perioada lunga de timp (insuficienta renala acuta sau insuficienta renala cronica). Unele investigatii ce sunt folosite pentru a evalua insuficienta renala acuta pot fi aplicabile si unei persoane cu insuficienta renala cronica la care functia renala s-a degradat brusc.
- cauza deteriorarii renale
- cea mai buna varianta de tratament ce poate sa incetineasca progresia bolii
- eficacitatea tratamentului
- necesitatea inceperii dializei sau necesitatea transplantului renal.
Odata stabilit diagnosticul de afectiune renala cronica, boala va fi monitorizata prin investigatii ale urinei si sangelui.

Investigatii functionale renale

Atunci cand functia renala este afectata, substante ca ureea, creatinina si o parte din electroliti incep sa se adune in fluxul sanguin. Urmatoarele investigatii ale sangelui si urinei masoara nivelurile acestor substante in fluxul sanguin ajutand astfel la aprecierea functiei renale:
- glicemia - Valori crescute ale glicemiei dauneaza capilarelor renale
- creatinina si a clearence-lui creatininei - Masoara creatinina serica (din sange) si cat de bine elimina rinichii aceasta substanta din sange. Creatinina creste in sange atunci cand rinichii sunt deteriorati sau nu mai functioneaza normal
- ureea serica - Daca rinichii nu sunt in stare sa elimine urea din sange, nivelurile serice ale acesteia cresc. Niveluri crescute ale ureei serice se mai pot intalni in insuficienta cardiaca, deshidratare sau diete bogate in proteine
- electrolitii - In mod normal sunt filtrati de catre rinichi. Niveluri alterate ale electrolitilor, precum sodiul si potasiul, pot insemna o functie renala deteriorata
- hormonii paratiroidieni - Hormonii paratiroidieni regleaza nivelurile calciului si fosforului din sange. Un nivel crescut al acestor hormoni poate duce la scaderea calciului seric, conditie ce apare in cadrul bolilor renale cronice
- microalbuminuria - Masoara, folosind testele urinare, nivelurile proteinelor din urina. In mod normal, nu exista proteine in urina sau sunt urme fine. In bolile renale cronice, creste nivelul proteinelor in urina.
Daca boala renala are componenta ereditara, familia bolnavului trebuie incurajata pentru asi face investigatii paraclinice. Daca boala renala este descoperita in stadii incipiente, tratamentul poate incetini sau chiar stopa deteriorarea functiei renale.

Investigatii pentru decelarea anemiei

Daca rinichii nu mai produc cantitati suficiente de eritropoietina, o proteina necesara formarii globulelor rosii, apare anemia. Acest tip de anemie este tratata cu un medicament, denumit eritropoietina umana recombinata (rhEPO) ce ajuta organismul sa produca noi globule rosii.
Printre investigatiile ce monitorizeaza anemia, se numara:
- hemoleucograma - Aceasta masoara hematocritul si hemoglobina, indicatori ai eficientei dializei sau a tratamentului cu eritropoietina umana recombinata
- reticulocitele (precursori ai globulelor rosii) - O scadere a numarului de reticulocite indica o scadere a productiei de globule rosii de catre maduva osoasa. Carenta in fier sau niveluri insuficiente de eritopoietina pot fi cauze ale scaderii productiei de globule rosii de catre maduva osoasa
- fierul seric - Organismul are nevoie de fier pentru buna functionare a hemoglobinei (proteina componenta a globulelor rosii ce transporta oxigenul). Scaderea numarului de globule rosii sau scaderea capacitatii organismului de stocare a fierului poate cauza niveluri scazute ale fierului seric
- feritina serica - Este o proteina ce leaga fierul in organism. Scaderea productiei de globule rosii sau a capacitatii organismului de a stoca fierul poate avea drept cauza nivelurile scazute ale feritinei serice.

Alte investigatii

Medicii pot folosi si alte investigatii pentru a aprecia functia renala sau pentru a determina daca alta boala sau suferinta renala contribuie la reducerea functiei renale:
- ecografia renala masoara cu acuratete dimensiunea rinichilor, lucru ce ajuta la determinarea probabila a timpului de evolutie a bolii renale si daca fluxul urinar este normal la nivelul rinichiului. Echografia poate identifica si alte cauze de boala renala cronica, precum rinichiul polichistic sau diverse obstructii
- ecografia Doppler si angiografia renala sunt folosite pentru a determina daca exista probleme ale fluxului sanguin renal (stenoza de artera renala)
- biopsia renala ajuta la determinarea cauzei bolii renale cronice. Poate fi folosita si dupa transplantul renal atunci cand se banuieste rejectia de organ.
Substanta de contrast folosita in timpul examinarii computer tomograf sau a urografiei intravenoase pot duce la deteriorarea functiei renale motiv pentru care aceste explorari nu sunt folosite in mod curent in bolile renale.

Screening

Sus

Expertii recomanda teste pentru screening la categoriile cu risc crescut pentru boli renale cronice, cum ar fi cei cu diabet zaharat sau cu hipertensiune arteriala. Diagnosticul precoce al bolii renale cronice creste sansa de a controla eficient boala.

Teste screening pentru bolnavii cu diabet zaharat

Diabetul zaharat produce o alterare a rinichiului denumita nefropatie diabetica. Medicii diagnosticheaza nefropatia diabetica folosind teste urinare ce determina microalbuminuria, adica prezenta proteinelor in urina. In mod normal acestea nu exista sau sunt in cantitate foarte mica in urina. Boala renala poate duce la cresterea proteinelor urinare, denumita proteinurie. Este nevoie de doua teste urinare pozitive pentru proteinurie in decursul a 3 pana la 6 luni pentru a pune diagnosticul de nefropatie diabetica.
Inceperea investigatiilor pentru proteinurie depinde de tipul de diabet zaharat. Odata incepute, acestea trebuie efectuate anual:
- diabetul zaharat tip 1: Deoarece sunt necesari cativa ani de evolutie a diabetului pentru ca acesta sa afecteze functia renala, ar trebui ca pacientii sa inceapa testarea pentru microalbuminurie la aproximativ 5 ani de la diagnosticul diabetului zaharat si sa o continue anual. Pentru copiii cu diabet zaharat, testarile ar trebui incepute la pubertate si continuate anual pentru tot restul vietii.
- diabetul zaharat tip 2: Diabetul zaharat tip 2 evolueaza de obicei silentios cativa ani inainte ca acesta sa fie diagnosticat, timp in care este posibil ca rinichii sa fi fost afectati. De aceea testarea pentru microalbuminurie ar trebui facuta anual din momentul diagnosticarii diabetului.

Teste screening pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala

Odata diagnosticata hipertensiunea arteriala ar trebui efectuate teste pentru aprecierea functiei renale: ureea, creatinina si clearance-ul creatininei. Daca rinichii functioneaza normal, iar presiunea sangelui este mentinuta in limite normale sub tratament, atunci investigatiile generale si cele pentru functia renala trebuie efectuate anual.
Expertii recomanda ca presiunea sanguina sa fie mentinuta sub 130/80 mmHg la pacientii cu boala renala cronica.
Daca in timpul controlului anual pacientul are valori normale ale ureei, creatininei, clearance-lui creatininei si a tensiunii arteriale, nu mai sunt necesare alte teste. Daca, din contra, acestea au valori anormale, este posibil ca medicul sa indice investigatii suplimentare pentru evaluarea functiei renale.

Tratament

Sus

Tratament - generalitati

Scopul tratamentului consta in prevenirea sau incetinirea deteriorarii suplimentare a rinichilor. Bolile, cum ar fi diabetul zaharat sau hipertensiunea arteriala determina, de obicei, insuficienta renala cronica, astfel ca, este foarte importanta diagnosticarea si tratarea lor. De asemenea, este importanta prevenirea bolilor sau evitarea situatiilor care pot determina afectare renala sau agravarea suferintei renale.
Tratament initial
Scopul tratamentului bolilor renale cronice este de a controla cauza suferintei. Daca pacientul are diabet zaharat sau hipertensiune arteriala, atunci tratamentul este tintit pe una din aceste conditii, ce duc la deteriorare renala. Medicul curant ar trebui sa investigheze si alte posibile cauze ale deteriorarii functiei renale, ca obstructii ale tractului urinar sau folosirea pe termen lung a antialgicelor, precum antiinflamatoarele nesteroidiene sau a antibioticelor.
Pasii ce trebuie respectati de catre bolnavul cu boala renala cronica:
- respectarea unei diete benefice pentru rinichi. Un nutritionist poate ajuta la elaborarea unui regim cu niveluri corespunzatoare de sodiu, fluide si proteine
- program zilnic de exercitii fizice. Pacientul trebuie sa colaboreze cu medicul curant sau cu un alt ajutor profesionist in elaborarea unui program de exercitii fizice zilnice individualizat. Exercitiile fizice ajuta la controlul diabetului zaharat si a tensiunii arteriale, boli ce pot duce la afectare renala
- evitarea medicamentelor ce pot altera functia renala, precum Ibuprofenul sau Naproxenul. Medicul curant trebuie informat de pacientul cu boala renala cronica de orice medicament sau supliment nutritiv pe care acesta doreste sa si le administreze
- evitarea deshidratarii. Diareea, varsaturile, febra sau orice alta conditie care duce la pierdere de fluide, trebuie tratata imediat. De asemenea, trebuie luate in calcul pierderile de lichide din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare
- interzicerea fumatului si a altor produse tabacice. Fumatul poate duce la ateroscleroza. Aceasta determina aparitia hipertensiunii arteriale si implicit, scaderea fluxului sanguin renal.
- interzicerea consumului de alcool sau a drogurilor.

Tratament de intretinere

In cadrul tratamentului de intretinere pot fi prescrise medicamente ce scad tensiunea arteriala, precum inhibitori ai enzimei de conversie sau blocanti ai receptorilor angiotensinei II. Aceste medicamente sunt folosite pentru a creste fluxul sanguin renal, pentru a reduce proteinuria si de a tine sub control tensiunea arteriala. Tensiunea arteriala recomandata pentru pacientii cu boala renala cronica este sub valoarea de 130/80 mmHg.
Daca pacientii cu boala renala cronica au si diabet zaharat asociat, atunci este esential controlul glicemiei prin dieta, exercitii fizice si medicamente. O valoare permanenet crescuta a glicemiei deterioreaza capilarele renale. Medicul foloseste in mod uzual teste ale sangelui si urinei pentru a determina functionarea rinichiului si daca este necesara ajustarea tratamentului. Aceste teste includ:
- creatinina si clearance-ul creatininei - Masoara nivelul creatininei serice si cat de bine este eliminata aceasta din organism de catre rinichi
- urea - Se masoara nivelul ureei in sange
- rata filtrarii glomerulare - Determina cat de bine este filtrat sangele de catre rinichi.
In functie de stadiul bolii pacientul trebuie sa urmeze niste pasi terapeutici la domiciliu:
- respectarea regimului alimentar elaborat de nutritionist. Regimul echilibreaza balanta dintre aportul caloric si necesarul de sodiu, fluide si proteine
- respectarea programului zilnic de exercitii fizice. Aceste pot ajuta la controlul diabetului zaharat si al hipertensiunii arteriale
- evitarea medicamentelor cu potential distructiv asupra rinichiului. Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care pacientul doreste sa si le adminitreze
- evitarea deshidratarii. Orice suferinta care poate duce la pierderi de fluide, precum diareea, varsaturile sau febra, trebuie imediat tratate. De asemenea, trebuie tinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare
- evitarea fumatului si a altor produse tabagice, a alcoolului si a drogurilor. Fumatul creste riscul aparitiei aterosclerozei, ce poate duce la aparitia hipertensiunii arteriale si a scaderii fluxului sanguin la nivel renal.

Tratament in cazul agravarii bolii

Boala cronica renala este in marea majoritate a cazurilor progresiva. Daca boala se agraveaza, simptome ca fatigabilitatea, greata, pierderea apetitului pot apare mai frecvent sau se pot inrautati. Medicul si pacientul trebuie sa colaboreze pentru a elabora un plan terapeutic care sa controleze aceste simptome. Un regim alimentar ce limiteaza consumul de proteine, fluide si sare este necesar pentru a incetini progresia insuficientei renale.
Sindromul uremic (uremia) este o complicatie serioasa a bolii renale cronice. Apare atunci cand reziduurile se acumuleaza in organism din cauza incapacitatii rinichilor de a le elimina. Aceste substante pot deveni otravitoare (toxice) pentru organism daca ating niveluri maxime. Sindromul uremic poate afecta multe din sistemele organismului precum intestinele, nervii si inima. Daca acesta apare atunci este necesara indepartarea mecanica a fluidelor si reziduurilor (dializa) sau inlocuirea rinichilor bolnavi cu unul sanatos de la un donator (transplant renal).
Atunci cand rinichii nu mai produc in cantitati suficiente o proteina de care organismul are nevoie pentru a produce globule rosii (eritropoietina) apare anemia. Acest tip de anemie este tratat cu eritropoietina umana recombinata. Aceasta, pe langa faptul ca declanseaza producerea de noi globule rosii, poate imbunatati starea generala si apetitul alimentar al bolnavului.

Tratamentul insuficientei renale

Daca boala renala cronica nu poate fi controlata, functia renala se degradeaza progresiv. Scaderea functiei renale sub un anumit punct este denumita insuficienta renala.
Insuficienta renala are efecte negative serioasa asupra organismului. Poate duce la aparitia problemelor cardiace, osoase sau cerebrale.
Odata instalata insuficienta renala pacientul va avea nevoie fie de dializa, fie de transplant renal. Ambele variante au riscuri si beneficii. Alegerea variantei corecte se face prin colaborarea medic-pacient.
Dializa este un procedeu ce preia functia rinichiului de a elimina reziduurile si fluidele in exces din organism si de a echilibra balanta electrolitilor din sange.
Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul insuficientei renale:
- hemodializa utilizeaza o membrana sintetica, denumita dializor pentru a curata sangele. Pacientul este conectat la aparat printr-un tub, ce face legatura dintre acesta si vasele de sange. Inainte de inceperea dializei, medicul va pregati o zona prin care sangele poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta, medicul uneste o artera cu o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebratului. O zona de acces pe termen scurt poata fi realizat prin introducerea unui tub subtire in venele de la nivelul gatului, toracelui superior sau inghinal
- dializa peritoneala foloseste o membrana ce captuseste abdomenul, numita membrana peritoneala, pentru a filtra sangele. Inainte de inceperea dializei peritoneale, medicul va plasa un cateter in interiorul abdomenului care va reprezenta calea de acces a dializei.
Transplatul renal reprezinta cea mai buna varianta de tratament a insuficientei renale, deoarece creste si prelungeste calitatea vietii. Dar exista cateva dezavantaje:
- daca nici un membru de familie nu este compatibil cu bolnavul si nu poate dona un rinichi, atunci asteptarea unui rinichi disponibil poate fi de lunga durata. Pe perioada asteptarii pacientul trebuie sa faca dializa
- este dificila gasirea unui rinichi compatibil. Chiar si in atunci cand acesta este compatibil, poate apare rejectia de organ
- odata efectuat transplantul, pacientul trebuie sa ia medicamente imunosupresoare (care reprima sistemul imun) pentru tot restul vietii. Aceste medicamente, impiedica organismul sa atace noul rinichi (rejectia de organ). Intreruperea acestor medicamente este cea mai comuna cauza de rejectie
- medicamentele imunosupresive actioneaza prin reducerea capacitatii organismului de a lupta impotriva infectiilor, deci creste riscul pentru infectii sau cancer
- in unele cazuri, transplantul de rinichi este un esec. In aceste conditii se poate incerca un nou transplant.

Ingrijiri paleative

Odata cu agravarea bolii, pacientul ar trebui sa-si puna problema ingrijirilor paleative. Ingrijirile paleative reprezinta o forma de tratament adresata pacientilor cu boli incurabile si care, in general, se agraveaza in timp. Este diferit de tratamentul care vindeca boala, numit tratament curativ. Ingrijirile paleative sunt indreptate asupra imbunatatirii calitatii vietii fizice, psihice si spirituale. Uneori, ingrijirile paleative sunt combinate cu tratamentul curativ.
Ingrijirile paleative pot ajuta la managementul simptomelor si efectelor secundare a medicatiei curative. De asemenea, ajuta pacientul sa faca fata unei boli cu evolutie indelungata, sa-si faca planuri de viitor si acorda sprijin familiei bolnavului, pentru ca aceasta sa inteleaga mai bine boala si sprijinul de care are nevoie pacientul.
Pacientul care are nevoie de ingrijiri paleative va fi indrumat de medicul curant catre un alt medic specialist in acest tip de tratament.

Probleme legate de stadiul terminal al bolii

Boala renala cronica evolueaza progresiv pana la insuficienta renala, cand alterarea functiei renala este atat de severa, incat este nevoie de dializa sau transplant renal. Multi bolnavi traiesc ani indelungati dupa un transplant renal reusit sau folosind dializa. Insa, la un moment dat, pacientul ar trebui sa consulte medicul si familia asupra problemelor ce apar legate de stadiul terminal al bolii.
Pe parcursul evolutiei bolii, pot apare schimbari ale scopului tratamentului de la unul curativ la unul care sa mentina confortul si demnitatea bolnavului. De aceea, bolnavii sunt sfatuiti sa elaboreze un act legalizat (de exemplu, testamentul), atunci cand sanatatea mintala inca le-o permite, in care sa-si expuna dorintele privind viitoarele optiuni terapeutice, pe care le considera optime pentru ei.
S-ar putea sa fie necesar ca bolnavii sa-si aleaga un insotitor permanent, de obicei, un membru al familiei, care sa ia deciziile in priviinta tratamentului atunci cand starea bolnavului nu-i mai permite acestuia sa vorbeasca pentru sine. De asemenea, bolnavul are optiunea de a refuza sau opri tratamentul.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Exista mai multe "tratamente" la domiciliu care pot incetini deteriorarea functiei renale.
Schimbari ale stilului de viata
- mentinerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacientii trebuie sa invete sa-si masoare singuri tensiunea arteriala
- bolnavii care au si diabet trebuie sa-si mentina nivelurile glicemiei la o valoare cat mai apropiata de normal
- mentinerea unei greutati corporale in limite normale. Aceasta ajuta la prevenirea aparitiei bolilor cardiovasculare, diabetului zaharat, hipertensiunii arteriale si a accidentelor vasculare
- respectarea unui regim alimentar adecvat pentru afectiunile renale cronice. Nutritionistul va stabili cantitatea de proteine necesare zilnic fiecarui bolnav in parte. Studiile arata ca o dieta cu o cantitate mica de proteine protejeaza rinichiul
- efectuarea unui program de exercitii fizice zilnic. Bolnavului i se va stabili un program de exercitii fizice zilnice de catre medicul curant. Exercitiile fizice scad riscul aparitiei diabetului zaharat si a hipertensiunii arteriale.

Se recomanda evitarea:
- medicamentelor cu potential distructiv asupra rinichiului - Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care pacientul doreste sa si le adminitreze
- deshidratarea prin tratarea imediata a oricarei afectiuni ce duce la pierderi lichidiene precum diareea, varsaturile sau febra - Trebuie tinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare
- fumatului si a consumului de produse tabagice - Fumatul creste riscul aparitiei aterosclerozei ce poate duce la aparitia hipertensiunii arteriale si a scaderii fluxului sanguin la nivel renal.
- evitarea consumului de alcool si a drogurilor.

Optiuni de medicamente

Desi medicamentele nu pot inversa efectele bolii renale cronice, acestea sunt folosite pentru a trata simptomele, complicatiile si pentru a incetini progresia bolii.

Medicamente folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale

80% pana la 90% din pacientii cu boala renala cronica au probleme cu tensiunea arteriala la un moment dat in evolutia bolii. Medicamentele care reduc tensiunea arteriala (antihipertensive) sunt folosite pentru a mentine in limite normale valorile tensionale, fapt ce contribuie si la incetinirea progresiei afectiunii renale. Valoarea tensionala considerata optima la bolnavii cu afectiuni renale este de 130/80 mmHg. Tipurile de medicamente antihipertensive folosite sunt mai putin importante comparativ cu eficacitatea acestora.
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) - Acesti inhibitori scad valorile tensionale prin dilatarea vaselor de sange. De asemenea, incetinesc progresia bolii renale cauzate de diabet sau de alte afectiuni ale rinichilor.
- blocanti ai receptorilor angiotensinei II - Aceasta clasa de medicamente blocheaza actiunea unui hormon, ce cauzeaza ingustarea vaselor sanguine. Ca rezultat, se obtine relaxarea si dilatarea acestor vase, ducand, astfel, la scaderea tensiunii arteriale.
- blocanti ai canalelor de calciu - Dilata vasele de sange prin relaxarea muschiului neted din peretii arterelor. Astfel, sangele circula mai usor prin aceste vase, ducand la scaderea tensiunii arteriale
- diureticele - Ajuta la eliminarea excesului de sodiu si lichide din organism, scazand volumul circulant, si implicit, a tensiunii arteriale
- beta-blocantii - Scad tensiunea arteriala prin scaderea frecventei cardiace si a fractiei de ejectie ventriculara. De asemenea, relaxeaza musculatura neteda din vase.
Este posibil ca valoarea tensionala optima la care nu apar efecte secundare sa fie obtinuta prin tatonarea mai multor antihipertensive. Majoritatea bolnavilor, necesita combinatii de mai multe antihipertensive pentru a obtine aceasta valoarea tensionala.

Medicamente folosite pentru tratarea complicatiilor bolii renale cronice

Exista medicamente ce sunt folosite in tratamentul complicatiilor afectiunii renale precum:
- eritropoietina umana recombinata si fierul sunt folosite in tratamentul anemiei. Anemia apare in cursul evolutiei afectiunii renale cronice, atunci cand rinichii nu mai produc o cantitate suficienta de eritropoietina, necesara productiei de globule rosii.
- medicamente folosite pentru echilibrarea balantei de electroliti. Exista medicamente care sunt necesare uneori pentru a echilibra balanta hidro-electolitica, ca atunci cand apar valori crescute ale potasiului, fosforului si valori scazute ale calciului.
- diureticele sunt folosite pentru a elimina excesul de lichide din organism
- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei sunt folositi in insuficienta cardiaca. Aceste medicamente necesita investigatii periodice necesare pentru preventia aparitiei nivelurilor crescute de potasiu si a agravarii deteriorarii renale.

Medicamente folosite in timpul dializei

Atat eritropoietina cat si fierul pot fi folosite in timpul dializei pentru tratarea anemiei, complicatie obisnuita a bolilor renale cronice.
- eritropietina (rhEPO) stimuleaza productia de noi globule rosii, scazand necesitatea transfuziei sanguine. Acest tratament poate fi inceput inainte de dializa si este necesar atunci cand anemia devine simptomatica
- tratamentul cu fier ajuta la cresterea nivelurilor de fier din organism atunci cand administrarea numai de eritropoietina nu mai este eficienta.

De retinut!

Bolnavul cu afectiune renala cronica trebuie sa se consulte cu medicul curant in priviinta imunizarilor pe care trebuie sa le efectueze, precum si a efectelor secundare a medicamentelor pe care le foloseste. Acesta trebuie sa-si informeze medicul de orice alt tratament medicamentos sau suplimente nutritive pe care doreste sa si le administreze.
Unele complicatii ale bolilor renale cronice se pot rezolva cel mai eficient prin dializa.

Tratament chirurgical

Un bolnav cu o afectiune renala cronica ce progreseaza spre insuficenta renala, are ca optiune terapeutica transplantul renal. Majoritatea expertilor considera ca acesta este tratamentul optim al insuficientei renale cronice. In general pacinetii care au suferit un transplant renal, traiesc mai mult decat cei care sunt tratati prin dializa.
Medicul va recomanda transplantul renal la acei pacienti care sunt candidati ideali pentru transplant. Un candidat ideal este un pacient care nu are afectiuni importante cardiace sau pulmonare sau alte afectiuni ce pot reduce speranta de viata, precum cancerul.
Dupa transplantul renal, pacientului i se administreaza medicatie imunosupresiva. Aceasta, de tipul ciclosporinei sau tacrolimus, ajuta la prevenirea rejectului de organ. Pacientul trebuie sa ia medicamentele exact cum sunt prescrise. Astfel organismul nu va respinge noul rinichi. Aceasta medicatie trebuie administrata pentru tot restul vietii pacientului. Deoarece acest tratament slabeste sistemul imun, creste riscul aparitiei infectiilor severe.
Chiar si cu aceasta medicatie, este posibil ca organismul sa respinga noul rinichi. Daca acest lucru se intampla, atunci pacientul va face dializa pana la primirea unui nou rinichi sau pentru tot restul vietii.
Succesul transplantului depinde si de rinichiul donatorului. Cu cat acesta se potriveste mai bine, din punct de vedere genetic, cu primitorul, cu atat cresc sansele ca noul rinichi sa nu fie respins.

De retinut!

Un transplant renal nu garanteaza pacientului o viata mai lunga. Transplantul renal este costisitor, dar acoperit in mare parte de asigurarea de sanatate.
Bolnavul va trebui sa astepte un rinichi disponibil, timp in care va trebui sa faca dializa.

Alte tratamente

Dializa este un procedeu ce preia functia rinichiului de a elimina reziduurile si fluidele in exces din organism si de a echilibra balanta electrolitilor din sange. Atunci cand rinichii sunt sever afectati astfel incat nu isi mai pot indeplini functia, bolnavul necesita dializa. Dializa poate fi utilizata pe termen lung, de obicei cativa ani, pentru a inlocui functia renala, sau pe termen scurt in asteptarea transplantului renal.
Inainte de inceperea dializei medicul va practica o zona de acces pe unde fluidele vor fi scoase, filtrate si reintroduse in organism. Tipul de acces depinde de tipul dializei alese.
Exista doua tipuri de dializa ce pot fi folosite in tratamentul insuficientei renale:
- hemodializa utilizeaza o membrana sintetica denumita dializor pentru a curata sangele. Pacientul este conectat la aparat printr-un tub, ce face legatura dintre acesta si vasele de sange. Inainte de inceperea dializei medicul va pregati o zona prin care sangele poate fi scos si reintrodus in organism. Aceasta este denumita zona de acces pentru dializa. Pentru aceasta medicul uneste o artera cu o vena, printr-un mic tub, de la nivelul antebratului. O zona de acces pe termen scurt poata fi realizat prin introducerea unui tub subtire in venele de la nivelul gatului, toracelui superior sau inghinal.
- dializa peritoneala foloseste o membrana ce captuseste abdomenul, numita membrana peritoneala, pentru a filtra sangele. Inainte de inceperea dializei peritoneale medicul va plasa un cateter in interiorul abdomenului care va reprezenta calea de acces a dializei.

De retinut!

Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in stadiul de insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu medicul curant despre care tip de dializa i s-ar recomanda. Inainte de inceperea dializei trebuie aleasa o zona de acces.
Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sanatate acopera majoritatea costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi ajutor bolnavilor in gasirea celei mai acceptabile variante de plata.

Profilaxie

Sus

Boala renala cronica poate fi prevenita uneori prin controlarea unor boli sau factori ce contribuie la aparitia acesteia. Din moment ce boala renala cronica este cel mai frecvent data de hipertensiunea arteriala sau de diabet zaharat, mentinerea in limite normale a tensiunii arteriale si a glicemiei previne aparitia bolii.
Cu cat sunt mai repede indepartati factorii ce contribuie la deteriorarea renala cu atat mai bine. Controlarea acestor factori duce la intarzierea progresiei bolii la cei cu afectiuni renale cronice.

Bolnavii care au dezvoltat deja insuficienta renala, trebuie sa-si focalizeze atentia pe lucrurile enumerate mai jos, pentru a preveni aparitia complicatiilor:
- mentinerea tensiunii arteriale sub valoare de 130/80 mmHg. Pacientii trebuie sa invete sa-si masoare singuri tensiunea arteriala
- bolnavii care au si diabet zaharat trebuie sa-si mentina nivelurile glicemiei la o valoare cat mai apropiata de normal. Medicul va indica masurarea glicemiei de citeva ori pe zi
- mentinerea unei greutati corporale in limite normale. Aceasta ajuta la prevenirea aparitiei altor boli ca hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat sau boli cardiace
- mentinerea nivelurilor normale de grasimi (lipide) in sange, precum colesterolul sau trigliceridele
- evitarea fumatului si a consumului de produse tabagice. Fumatul creste riscul aparitiei aterosclerozei, ce poate duce la aparitia hipertensiunii arteriale si a scaderii fluxului sanguin la nivel renal.
Bolnavii care au deja o suferinta renala cronica trebuie sa tina cont de urmatoarele:
- evitarea deshidratarii prin tratarea imediata a oricarei afectiuni ce duce la pierderi lichidiene precum diareea, varsaturile sau febra. De asemenea, trebuie tinut cont de pierderile lichidiene din timpul efortului fizic sau din zilele caniculare
- reducerea riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare. Schimbari ale modului de viata, precum un regim alimentar sarac in grasimi, renuntarea la fumat si exercitii fizice regulate, reduc riscul de aparitie a bolilor cardiovasculare si a accidentelor vasculare
- tratarea altor afectiuni, ca litiaza renala, hipertrofia benigna de prostata sau alte probleme ale tractului urinar care pot bloca fluxul urinar normal
- evitarea medicamentelor cu potential distructiv asupra rinichiului. Medicul curant trebuie informat de orice medicament sau supliment nutritiv pe care pacientul doreste sa si le adminitreze
- evitarea unor investigatii, ce necesita administrarea unei substante de contrast intravenos, precum urografia intravenoasa, angiograma sau computer tomograf-ul. Substanta de contrast poate deteriora functia renala
- evitarea oricaror situatii care implica pierderea unor cantitati importante de sange, precum interventiile chirurgicale inutile.

De retinut!

Sus

Daca un pacient are o boala renala cronica, dar inca nu a ajuns in stadiul de insuficienta renala, acesta ar trebui sa discute cu medicul curant despre tipul de dializa. Alegerea tipului de dializa depinde si de cat de urgent trebuie sa inceapa bolnavul acest tratament.
Obtinerea cunostiintelor despre dializa, inainte de inceperea acesteia, reprezinta un pas important al acestui tratament. Majoritatea sectiilor de dializa ofera aceste informatii bolnavilor.
Dializa poate fi costisitoare, dar asigurarea de sanatate acopera majoritatea costurilor. Centrul de dializa sau spitalul poate oferi ajutor bolnavilor in gasirea celei mai acceptabile variante de plata.
Luarea deciziilor de catre bolnav asupra tratamentului pe care il va urma poate fi dificil in conditiile agravarii bolii. De aceea, pacientul si familia acestuia ar trebui consiliati asupra beneficiilor si riscurilor unui tratament. De asemenea, ar fi util ca bolnavul sa viziteze centrul de dializa si sa discute cu pacientii.

216610 vizualizari, 10 Martie 2006

Citeste si

Arhiva
  • Cum puteti sa preveniti boala cronica de rinichi Cum puteti sa preveniti boala cronica...

    Generalitati Boala cronica de rinichi sau insuficienta renala cronica se refera la degradarea progresiva si ireversibila a functiei renale, in care preventia si diagnosticarea timpurie sunt esentiale pentru supravietuire. Statisticile medicale autohtone arata ca...citeste mai mult

  • Ce trebuie sa stiti despre bolile de inima, sodiu si zahar Ce trebuie sa stiti despre bolile de...

    Generalitati Desi multe alimente sunt bogate in zahar, grasimi sau sare si au de multe ori un gust bun, nu toate sunt benefice pentru sanatate. Riscul de a dezvolta boli de inima se poate mari din cauza alimentelor pe care le consumati. Grasimilor (in special celor...citeste mai mult

  • Boala membrelor nelinistite Boala membrelor nelinistite

    Generalitati Boala membrelor nelinistite este o afectiune in care o persoana isi misca membrele superioare si inferioare in mod repetat si involuntar in timpul somnului. Aceste episoade de agitatie a membrelor intrerup somnul persoanei, ducand la insomnie si...citeste mai mult