Efectele consumului de alcool asupra organismului

Alcoolul este utilizat in acelsi timp ca substanta psihoactiva si aliment. Alcoolul consumat in cantitati mici este savurat de cei care apreciaza gustul si aroma bauturii respective si de cei ce beau la ocazii. Intre trecerea de la un consum inofensiv, realizat in cantitati moderate la consumul excesiv de alcool este un pas foarte mic.
Exercitadu-si funcita de aliment un 1 g de alcool are o valoare calorica de 29 kJ, detinand astfel o puternica valoare nutritiva, fara sa contina substante necesare unei alimentatii sanatoase, echilibrate. Acesta este si cauza din care bautorul poate obtine mai multa energie decat are nevoie. De exemplu, un litru de bere are o valoare calorica de aproximativ 2000 kJ, acoperind astfe 20% din necesarul zilnic de energie al unui barbat ce presteaza o activitate cu eforturi fizice medii. Cam tot atata putere calorica este continuta in 0,7 l de vin sau 0,25 l de spirtoase. Ca particulariatate principala a alcoolului este faptul ca nu este privit ca fiind un drog ci ca parte integranta din viata, cultura si economia noastra astfel omitandu-se pericolele ce vin o data cu abuzul.

Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos central; alcoolul blocheaza o parte din mesajele care ar trebui sa ajunga la creier alterand astfel perceptiile, emotiile, miscare, vederea si auzul persoanei.
In cantitati moderate alocoolul poate ajuta persoana sa fie mai relaxata si mai putin anxioasa. In cantitati mai mare alcoolul provoaca modificari majore la nivelul creierului astfel rezultand intoxicatia. Pesoanele care au abuzat de alcool isi vor pierde concentrarea, abilitatea de a se exprima coerent sau de a-si mentine echilibrul; vor si dezorientati si confuzi. In functie de persoana, intoxicatia poate face consumatorul extrem de prietenos si vorbaret sau foarte agresiv si nervos. Viteza de reactie este diminuata dramatic, motiv pentru care este interzisa conducerea autovehiculelor dupa consumarea de bauturi alcoolice.
Cand sunt consumate cantitati foarte mari de alcool intr-o perioada de timp scurta poate rezulta intoxicatia cu alcool. Intoxicatia cu alcool este exact ceea ce spune si denumirea sa: corpul devine intoxicat cu o cantitate mult prea mare de alcool. Voma violenta este unul din primele semne ale intoxicarii cu alcool; somnolenta extrema, inconstienta, dificultati in respiratie, glicemie extrem de scazuta, palpitatii si chiar decesul sunt rezultate ale intoxicarii cu alcool.

Starea de ebrietate denumita in limbajul popular "betie" reprezinta o tulburare pasagera a consumatorului, cauzata de factori externi si avand un substrat organic.
Tipul de reactie in cazul starii de ebrietate este influentat de mai multi factori precum starea fizica si psihica a consumatorului, gradul de toleranta asupra alcoolului cat si factorii perturbatori ai mediului extern.
In stare de ebrietate apar o serie de modificari.
Dispozitia psihica trece de la buna dispozitie la deprimare, suparare si agresivitate; initiativa va trece de la stimulare la inhibare; comportamentul social este afectat si va trece de la facilitarea unor contacte la manifestari de agresivitate.
Una din principalele modificari survenite este asupra starii de constienta care va trece de la senzatia de a fi mai treaz si constient la starea patologica manifestata prin ameteli, prin pierderea temporara a constientei si coma; rationamentul va prezenta o incetinire, idei obsesive, scadere a capacitatii critice, ceea ce uneori este privit ca si gandire creativa.
O alta modificare evidenta este asupra motricitatii: vorbirea devine mai greoaie sau cu alte modificari, apar perturbari evidente in coordonarea miscarilor si o gesticulatie necontrolata cu miscari ample;
Modificarile neuro-vegetative se vor manifesta prin vasodilatatie, modificarea pulsului, greturi si varsaturi, tulburari ale termoreglarii, pierderea controlului asupra sfincterelor.
Aceaste modificari devin tot mai evidente cu accentuarea stari de ebrietate. In functie de gradul de alcoolemie, se vor diferentia: stari de ebrietate usoare (0,5 - 1,5‰), medii (1,5 - 2,5‰) si avansate/coma alcoolica (peste 2,5‰). Modificarile insa vor fi foarte diferite de la o persoana la alta aflata in aceeasi stare, tinand cont mai ales de gradul de obisnuinta in consumarea de bauturi alcoolice.