Intoxicatia alimentara


Generalitati

Sus
Intoxicatia alimentara Vezi galerie foto

Intoxicatia alimentara (toxiinfectia alimentara) este o afectiune datorata consumului de alimente sau bauturi contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau parazitii.

Cum sunt contaminate alimentele?

Alimentele pot fi contaminate prin urmatoarele metode:
- pe parcursul procesului de preparare. In mod normal organele si tesuturile animale pot fi colonizate de diferite tipuri de microorganisme (in special la nivelul intestinelor), astfel ca acestea pot contamina persoana care manevreaza carnea
- pe parcursul cresterii si anume in cazul fructelor si legumelor, care pot fi contaminate mai ales daca sunt folosite ingrasamintele naturale sau daca este folosita irigatia cu apa dintr-o sursa contaminata
- in timpul procesului de preparare al alimentelor si anume in cazul persoanelor care sunt purtatoare a unui tip de microorganism (de exemplu stafilococ) sau in cazul persoanelor bolnave, care de asemenea pot contamina alimentul
- prin contaminare din mediul inconjurator, cu microorganisme patogene care se pot gasi in praf, pamant, apa. Dintre aceste microorganisme amintim Cryptosporidium parvum (un parazit), Clostridium botulinum (bacterie care provoaca botulismul) sau Clostridium perfringens (o bacterie care in cazuri grave poate provoca diaree sanghinolenta).

Cauze

Sus

Toxiinfectia alimentara este o afectiune cauzata de ingestia unor alimente sau bauturi contaminate cu microorganisme patogene precum bacteriile, virusurile sau parazitii.

Cele mai frecvente metode prin care se realizeaza contaminarea alimentelor, sunt:
- contaminarea alimentelor pe parcursul procesului de preparare (cel mai frecvent intalnite sunt Campylobacter, Salmonella si E. coli)
- in timpul cresterii legumelor si fructelor (mai ales daca sunt folosite ingrasaminte naturale sau daca este folosita o sursa de apa contaminata pentru irigatie)
- contaminare alimentelor de la o sursa infestata (omul bolnav sau purtator cronic al unui microorganism patogen sau prin adaugarea in compozitie a unor incrediente contaminate)
- prin mediul inconjurator (Clostridium perfringens, Clostridium botulinum sau Cryptosporidium parvum)

Dintre infectiile care pot fi dobandite prin contactul sau ingestia unor alimente infestate amintim Toxoplasmoza si Listerioza, care sunt extrem de periculoase mai ales in randul femeilor insarcinate (pentru ca pot provoca avort spontan sau pot determina malformatii congenitale grave, uneori incompatibile cu viata).

Factori de risc

Sus

Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta intoxicatii alimentare, sunt:
- femeile insarcinate
- copiii mici (sugarii, prescolarii)
- varstnicii (frecvent peste 65 ani)
- persoane cu sistem imunitar compromis (persoane cu boli cronice, precum diabetul zaharat sau persoane cu infectie HIV-SIDA)

Factorii responsabili de cresterea riscului de a dezvolta toxiinfectii alimentare, sunt:
- consumul unor alimente sau bauturi nepasteurizate, lapte nepasteurizat (nefiert), produse din lapte nepasteurizat precum branza sau smantana
- consumul carnii insuficient preparate (carnat crud, friptura in sange), peste sau pui infestat, scoici, melci sau moluste contaminate si insuficient preparate
- consumul unor alimente sau bauturi contaminate odata cu procesare sau prepararea lor
- calatoriile sau vacantele in tari in curs de dezvoltare
- persoanele care lucreaza in abatoare, pescarii sau in domeniul sanitar.

Simptome

Sus

Simptomele gastro-intestinale sunt principalele semne care apar in intoxicatia alimentara.
Primul simptom ca apare este de obicei, diareea.
Alte simptome pot include greata, varsaturile si durerea abdominala (crampele intestinale).
Timpul necesar pentru aparitia simptomelor, severitatea acestora precum si durata acestora, depind de mai multi factori si anume: tipul microorganismului care a determinat infectia, varsta pacientului si starea generala de sanatate.
Persoanele cel mai frecvent afectate de toxiinfectii alimentare sunt copiii si varstnicii. Simptomele acestora pot dura mai mult si chiar si infectiile care in mod normal nu sunt grave, in aceste cazuri pot fi uneori fatale. Acest lucru este valabil de asemenea si in cazul femeilor insarcinate, in cazul persoanelor cu imunosupresie si in cazul celor cu boli cronice asociate.

Nu toate toxiinfectiile alimentare au aceste simptome "clasice" si anume diaree, greata, varsaturi si crampe intestinale. Unele intoxicatii alimentare au alte simptome mult mai grave:
- intoxicatia alimentara cu Clostridium botulinum, bacterie care provoaca botulismul si care contine o neurotoxina capabila sa provoace paralizie nervoasa si musculara. Simptomele apar la aproximativ 18-36 ore de la infectie si includ slabiciunea generalizata si vederea dubla. Paralizia progreseaza din regiunea capului (nervii cranieni) si cuprinde apoi intreg corpul
- toxoplasmoza, o infectie produsa de un parazit, toxoplasma gondi, nu are de obicei simptome sau are doar simptome minore precum cele aparute in raceala. Uneori se pot identifica adenopatii (inflamatia ganglionilor limfatici), dureri si crampe musculare, care pot dura de la cateva zile la cateva saptamani.

Toxoplasmoza este extrem de grava daca apare la femeile insarcinate, pentru ca poate afecta fetusul
- listerioza, este o boala infectioasa care poate provoca febra, dureri musculare si cateodata greata si diaree. Daca infectia se raspandeste la nivelul sistemului nervos si in special la nivelul creierului, apar simptome precum cefaleea (durerea de cap), redoarea de ceafa (intepenirea cefei cu durere accentuata la mobilizarea acestui segment), confuzie, pierderea echilibrului sau chiar convulsii. Femeile insarcinate cu listerioza pot prezenta simptome usoare pseudogripale (asemanatoare celor din virozele respiratorii) dar in anumite cazuri pot provoca leziuni la nivelul placentei si fatului cu avort spontan sau infectia nou-nascutului
- toxiinfectia alimentara cu E. coli O157:H7 (tulpina inalt patogena, extrem de agresiva) poate provoca o infectie grava cu complicatii sanghine si renale severe si apar mai frecvent in randul copiilor sub 5 ani precum si a persoanelor cu varste peste 65 ani
- salmoneloza, este o toxiinfectie alimentara cu diaree severa care uneori poate dura mai mult de o saptamana si necesita de asemenea spitalizare.

Simptome gastro-intestinale precum diareea, greata sau varsaturile pot aparea si in cazul infectiei cu unele microorganisme din mediul inconjurator si nu neaparat din alimente. Acesti agenti patogeni se raspandesc prin contact interpersonal (de la om la om) sau prin apa contaminata.
Giardia lamblia, este un parazit care traieste in rezervele de apa si provoaca diaree si crampe intestinale mai ales in randul copiilor.

Consult de specialitate

Sus

Urmatoarele simptome si situatii necesita consult medical de urgenta:
- diaree severa, apoasa sau cu striuri sanghinolente
- vedere incetosata sau vedere dubla, slabiciune musculara, fatigabilitate marcata, ameteala si cefalee (simptome care pot semnala infectia botulinica)
- femeile insarcinate care au fost expuse la o posibila infectie cu toxoplasma sau listeria
- durere abdominala intensa, sau durere abdominala care se intensifica la mers, semne care pot semnala o apendicita, afectiune care poate fi destul de usor de confundat cu o toxiinfectie alimentara
- semne de deshidratare severa, precum:
- oliguria (urina putina), anuria (lipsa urinii) pentru mai mult de 8 ore sau mai putin de 3 ori pe zi (in cazul nou nascutilor lipsa urinii la nivelul scutecului)
- piele uscata cu pliu cutanat persistent
- ochi infundati in orbite sau fontanele deprimate (scizurile necalcifiate ale calotei craniene, care se infunda in cazul deshidratarii severe, semn care apare la nou-nascutii si sugarii sub 3 luni)
- hipotensiune arteriala sau tendinta la lipotimie (lesin)
- tahicardie (batai rapide a inimii).

Copiii, femeile insarcinate si persoanele cu boli cronice precum diabetul zaharat, au un risc crescut de deshidratare si trebuie urmariti indeaproape pentru a evita complicatiile care pot suveni.
De asemenea este necesar un consult medical in cazul in care varsaturile dureaza mai mult de o zi sau daca diareea dureaza mai mult de 2-3 zile (la adulti), mai mult de 1-2 zile (la copii mai mici de 4 ani), mai mult de 8 ore (la copii intre 3-6 luni), mai mult de 4 ore (in cazul copiilor cu varste mai mici de 3 luni).
Consultul medical de urgenta este necesar in cazul durerilor atroce care nu sunt diminuate de eliminarea gazelor sau scaunului. In cazul in care durerea abdominala severa se asociaza cu oprirea tranzitului intestinal (lipsa gazelor si scaunelor) este necesar un consult chirurgical de urgenta pentru a elimina posibilitatea evolutiei unei ocluzii intestinale sau perforatii intestinale.
In majoritatea cazurilor de intoxicatii alimentare, exista o perioada in care nu se administreaza nici un tratament medical si in care doctorul observa evolutia naturala a bolii. Aceasta metoda este recomandata in cazul gastroenteritelor infectioase (viroze enterale), care au de obicei simptome precum diareea, epigastralgiile (durerile de stomac) sau crampele abdominale si care dispar de la sine in cateva zile fara necesitatea administrarii unui tratament.
De asemenea unele intoxicatii alimentare de etiologie bacteriana cu evolutie putin severa, nu necesita tratament, simptomele disparand intr-un interval de cateva zile pana la o saptamana. In cazurile in care diareea persista si simptomele se accentueaza este recomandat consultul medical si initierea tratamentului.

Medici specialisti recomandati

Sus

Persoanele specializate in diagnosticul si tratamentul intoxicatiilor alimentare, sunt:
- medicul de familie
- medicul generalist (de medicina interna)
- medicul pediatru
- medicul infectionist si medicul gastroenterolog (in cazuri severe).

Investigatii

Sus

Din moment ce majoritatea toxiinfectiilor alimentare se vindeca de la sine, fara a necesita un tratament medicamentos, nu este necesar un consult medical.
Medicul poate formula diagnosticul de toxiinfectie alimentara pe baza istoricului medical, al simptomelor si examenului clinic general. Este important ca pacientul sa relateze ce alimente a consumat si daca si ceilalti membrii ai familiei sau anturajului au dezvoltat simptome asemanatoare.

De cele mai multe ori sunt efectuate urmatoarele teste si investigatii:
- coprocultura, poate fi ceruta de medic in cazul in care este suspectata ingestia unor alimente contaminate bacterian (virusurile si parazitii care pot de asemenea determina toxiinfectii alimentare, nu cresc in cultura) si care provoaca simptome grave cu o evolutie severa a bolii. Expertii recomanda efectuarea unei coproculturi in cazurile de intoxicatie alimentara cu diaree cu durata mai mare de o zi, mai ales daca aceasta este insotita de febra, scaun sanghinolent, deshidratare severa sau in cazul in care pacientul a efectuat de curand un tratament antibiotic, a fost internat in spital sau are grija de un copil mic.
- examenul microscopic al scaunului, poate identifica parazitul responsabil de intoxicatia alimentara cu giardia
- teste de sange (hemoleucograma completa si biochimia sangelui) sunt utile in determinarea etiologiei intoxicatiei alimentare (virale sau bacteriene) sau in cazul evaluarii severitatii sindromului de deshidratare
- teste pentru toxoplasmoza (anticorpii antitoxoplasma), in cazul persoanelor cu sistem imun deficitar (in special cele cu infectie HIV-SIDA) sau in cazul femeilor insarcinate, unde exista suspiciunea expunerii la parazit (pisica este purtator al acestui parazit si poate contamina direct femeia insarcinata)
Medicul trebuie sa raporteze boala (toxiinfectia alimentara este o boala infectioasa), pentru a identifica un posibil focar si a elimina posibilitatea aparitiei unei epidemii.

Tratament

Sus

In majoritatea cazurilor simptomele intoxicatiei alimentare dispar in cateva zile (2-3 zile) fara aparitia unor complicatii, astfel ca nu este necesar nici un tratament medicamentos.
Este suficient controlul adecvat al simptomelor precum diareea si evitarea aparitiei complicatiilor, fara a fi necesar un tratament antibiotic. Deshidratarea cauzata de diareea severa este principala complicatie care poate aparea. De asemenea sunt necesare 2-3 zile pana la atenuarea sau disparitia simptomelor si mai multe zile pana la aparitia unui scaun de consistenta normala.
Scopul principal al tratamentului este inlocuirea lichidelor si electrolitilor pierduti prin diaree sau varsaturi. Daca deshidratarea este severa si reechilibrarea hidroelectrolitica nu poate fi realizata la domiciliu, este recomandata internarea in spital cu efectuarea tratamentului parenteral (administrarea hidroelectrolitilor pe cale venoasa).

Pentru a preveni deshidratarea severa este recomandat consumul unor siropuri rehidratante (Lytren, Rehydralyte sau Pedialyte), pentru fiecare scaun diareic este indicat consumul unui pahar mare de astfel de sirop. Trebuie evitate bauturile energizante, carbogazoase si sucurile din fructe care contin prea mult zahar si prea putini electroliti. In cazurile mai putin grave sunt folosite bauturi preparate in casa, precum ceaiurile indulcite, compoturile proaspete sau zeama de legume.

Odata cu imbunatatirea starii generale, se poate incepe dieta de tranzitie cu banane, orez, sos de mere (compot de mere proaspat), paine prajita sau biscuiti. Trebuie evitate alimentele condimentate (irita tractul gastrointestinal), fructele proaspete, alcoolul, cafeaua pentru primele 2 zile de dieta si produsele lactate pentru primele 3 zile de la disparitia simptomelor.
Medicatia antidiareica nu este de obicei recomandata in tratamentul intoxicatiilor alimentare, pentru ca se stopeaza astfel mecanismul de curatire a intestinului de microorganismele patogene, precum si de toxinele acestora, cu inrautatirea diareei si celorlalte simptome. Antidiareicele sunt folosite doar in cazul recomandarii medicului.
De asemenea, antibioticele nu sunt recomandate decat in cazul in care infectia a depasit intestinul si afecteaza alte tesuturi si organe.
Tratamentul medicamentos este insa obligatoriu in cazul femeilor insarcinate care sunt diagnosticate cu toxoplasmoza si listerioza.

Tratamentul toxiinfectiilor alimentare la copil

Copii cu toxiinfectie alimentara necesita o atentie speciala, deoarece sunt predispusi la aparitia unor complicatii, mai ales a deshidratarii severe.

Simptomele deshidratarii includ:
- deshidratarea usoara: iritabilitate, agitatie, oligurie (cantitate redusa de urina)
- deshidratarea moderata: scaderea apetitului pentru joaca, ochi infundati in orbite, hipolacrimatie (plange cu putine lacrimi), oligurie moderata (mai putin de 3 urinari pe 24 de ore)
- deshidratarea severa: somnolenta exagerata, gura si limba uscate, tahipnee (respiratie frecventa), tahicardie (batai cardiace cu frecventa crescuta), anuria (lipsa urinii pe 24 de ore).

Deshidratarea severa este o urgenta medicala si necesita tratament medical de specialitate.
Pentru copii cu varste mai mici de 4 ani si care sunt deshidratati secundar toxiinfectiilor alimentare, este recomandata continuarea hranirii la san, respectiv cu formule de lapte speciale, cat mai mult timp posibil. Copilul trebuie sa fie hranit mai des si in cantitati mai mici si de asemenea este recomandata folosirea unor solutii rehidratante (Pedialyte), intre mese.
Pentru copii mai mari, cu sindrom de deshidratare, este recomandata rehidratarea cu o cana de apa (200 ml) la fiecare ora si consumul in cantitati moderate a unor alimente precum bananele, orezul, compotul proaspat de mere, painea prajita sau biscuitii (dieta de tranzitie).

Botulismul, infectia cu E. coli si toxiinfectia alimentara la gravide

Botulismul este o boala infectioasa extrem de grava si necesita tratament medical de urgenta, care include de obicei:
- administrarea de antitoxina botulinica in primele 72 ore de la aparitia simptomelor - ventilatie mecanica (toxina botulinica produce paralizia musculaturii respiratorii, aparand astfel insuficienta respiratorie)
Tratamentul infectiei cu E.coli (subtipul O157:H7) consta de obicei in combaterea complicatiilor precum deshidratarea severa cauzata de diaree. Este obligatorie spitalizarea in cazul in care apar complicatii sangvine si renale severe precum anemia sau insuficenta renala acuta. Tratamenetul infectiei cu E.coli subtipul O157:H7, consta in urmatoarele:
- monitorizare hidroelectrolitica
- dializa, care este un procedeu prin care este curatat sangele de produsi toxici rezultati din procesul infectios. Majoritatea pacientilor cu insuficenta renala datorata infectiei cu E.coli necesita dializa renala
- trasfuzia sangvina este folosita in ameliorarea anemiei, crescand astfel oxigenarea tesuturilor si organelor. Majoritatea adultilor sanatosi isi revin intr-un interval de 5 pana la 10 zile dupa infectia cu E.coli O157:H7, fara necesitatea unui tratament medicamentos. Nu sunt recomandate medicamentele antidiareeice si nici antibioticele.

In cazul femeilor insarcinate, toxiinfectile alimentare pot fi mai grave iar infectia cu toxoplasmoza si listerioza pot fi extrem de periculoase pentru fetus, tratamentul medicamentos fiind obligatoriu.
Nou-nascutii, copii mici, femeile insarcinate, varstnicii precum si persoanele cu sistem imun deficitar au un risc crescut de a dezvolta intoxicatii alimentare si complicatii severe. Aceste persoane trebuie sa apeleze la ajutor medical de specialitate in cazul in care suspecteaza o astfel de infectie. Femeile insarcinate trebuie sa consulte mereu un specialist in cazul in care au fost expuse la un agent patogen care poate determina intoxicatie alimentara pentru ca acesta se poate trasnsmite cu usurinta la fetus.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Majoritatea toxiinfectilor alimentare se rezolva de la sine la domiciliu fara necesitatea unui tratament medicamentos.
Cel mai important lucru in evolutia intoxicatiilor alimentare este prevenirea deshidratarii care poate fi destul de grava in unele cazuri. Persoanele care au un risc crescut de a dezvolta deshidratare severa sunt nou-nascutii si varstnicii.
Este recomandata folosirea solutiilor speciale pentru rehidratare, concepute special pentru restabilirea echilibrului hidroelectrolitic. Dieta de tranzitie este inlocuita cu dieta normala la 2-3 zile dupa disparitia simptomelor.

Optiuni de medicamente

Tratamentul medicamentos este rar folosit in toxiinfectiile alimentare, antibioticele sunt folosite doar in cazurile severe.
Botulismul necesita ca si tratament administrarea de antitoxina botulinica precum si monitorizarea atenta a complicatilor posibile.
Campilobacterioza, se trateaza de obicei in ambulator (acasa), in cazurile severe fiind necesar tratamentul antibiotic.
Listerioza poate fi grava mai ales daca apare la femeile insarcinate pentru ca poate provoca moartea fatului. In acest caz este de asemenea obligatoriu tratamentul antibiotic.
Toxoplasmoza este de asemenea grava in cazul femeilor insarcinate si este tratata cu spiramicina, un medicament cu afinitate mare pentru placenta.

Evolutie

Sus

Majoritatea intoxicatiilor alimentare au simptome si evolutie asemanatoare.
La cateva ore (in cazuri mai rare, zile) de la ingestia alimentului contaminat, apar si simptomele caracteristice. Microorganismele patogene trec prin stomac (sunt rezistente la aciditatea gastrica) si ajung la nivelul intestinului subtire unde se ataseaza de peretii acestuia si incep sa se multiplice. Unele microorganisme raman in peretele intestinal, altele produc toxine care sunt eliberate in circulatia sanghina iar altele invadeaza diferite tesuturi si organe.

Simptomele depind in mare parte de tipul agentului patogen. Majoritatea intoxicatiilor alimentare au simptome comune, precum diareea, greata, varsaturile sau crampele si durerea abdominala. Diareea si varsaturile sunt de fapt un mecanism de aparare al organismului, care incearca astfel sa elimine microorganismele responsabile de infectie.
Identificarea (prin teste de laborator) agentului patogen responsabil de infectie nu este necesara decat in cazul unor epidemii.

In majoritatea cazurilor, evolutia este favorabila, persoanele imunocompetente (sanatoase) reusesc sa combata infectia si sa elimine agentul infectios dupa cateva zile de la debutul bolii.
Cu toate acestea simptomele unor intoxicatii alimentare pot fi mai grave, de exemplu:
- botulismul, care poate produce paralizii nervoase si musculare la 24-36 de ore de la infectie, uneori fiind necesara ventilatia mecanica, pentru a combate insuficienta respiratorie (aceasta apare datorita paraliziei musculaturii respiratorii). Rata mortalitatii a scazut mult in ultimele decenii datorita introducerii tratamentului cu antitoxina botulinica, cu toate ca recuperarea poate dura luni de zile si este deseori asociata cu o fatigabilitate marcata care poate dura pana la un an de la boala initiala
- toxoplasmoza, care de obicei este saraca in simptome, poate prezenta adenopatii si dureri musculare care pot dura mai multe luni. In cazul femeilor gravide, infectia are implicatii extrem de grave in ceea ce priveste sanatatea fatului
- salmoneloza, care in unele cazuri poate necesita spitalizare si poate dura mai multe zile
- listerioza, o infectie care afecteaza in primul rand sistemul nervos central (creierul) si poate determina infectie la acest nivel (meningita). De asemenea, ca si in cazul infectiei cu toxoplasma gondi, infectia cu listeria poate provoca avort spontan sau infectia fatului sau nou-nascutului.
In cazuri relativ rare, toxiinfectiile alimentare pot provoca leziuni renale sau articulare.

Profilaxie

Sus

Toxiinfectiile alimentare se pot preveni prin prepararea atenta a alimentelor. Este importanta spalarea mainilor ori de cate ori este preparata mancarea. De asemenea, este importanta preparea alimentelor la temperaturi suficient de inalte pentru a distruge microorganismele patogene precum si refrigerarea acestora in conditii optime. O atentie sporita este necesara in prepararea si consumul alimentelor perisabile precum: ouale, carnea, pestele, scoicile, laptele si produsele lactate. Femeile insarcinate si persoanele cu imunosupresie trebuie sa fie de asemenea atente la alimentele pe care le consuma pentru ca in aceste cazuri pot aparea complicatii severe.
Pentru a evita aparitia toxiinfectilor alimentare sunt recomandate urmatoarele masuri:
- atentie sporita in momentul efectuarii cumparaturilor. Nu este recomandat ca produsele din carne sa fie asezate langa celalalte produse achizitionate. In cazul produselor perisabile este recomandata refrigerarea cat mai precoce a acestora
- preparea atenta a alimentelor necesita spalarea mainilor inaintea manevrarii alimentelor.
- nu este recomandata utilizarea acelorasi recipiente pentru pastrarea si taierea carnii crude cat si pentru prepararea legumelor si fructelor care vor fi consumate nepreparate termic. De asemenea, este recomandata dezinfectia ustensilelor folosite pentru taierea carnii crude dupa fiecare utilizare (cu solutii clorinate)
- pastrarea corecta a alimentelor (in frigider la temperaturi mai mici sau egale de 4 grade Celsius) precum si reancalzirea alimentelor deja preparate la temperaturi mai mari de 74 grade Celsius. Alimentele precum hamburgerii (carnea tocata este deseori contaminata cu E. coli), pestele consumat crud (sushi), scoicile si alte moluste trebuie consumate cand sunt proaspete
- citirea cu atentie a instructiunilor de pe etichetele produselor alimentare, pentru ca acestea contin informatii despre pastrarea si prepararea corecta.

In cazul in care exista dubii privind siguranta alimentelor care vor fi consumate este recomandata aruncarea acestora. Reancalzirea alimentelor contaminate nu este sigura. Nu este recomandata gustarea alimentelor care arata dubios sau au un miros suspicios.
Pentru a evita contaminarea alimentelor cu microorganisme patogene care pot provoca toxiinfectii alimentare este recomandata pastrarea si prepararea acestora la temperaturile corespunzatoare. Nu este indicata pastrarea alimentelor pentru mai mult de 2 ore la temperaturi mai mari de 32 grade Celsius.




405820 vizualizari, 09 Martie 2006

Servicii promovate in Gastroenterologie

Citeste si

Arhiva
  • 8 mituri despre toxiinfectia alimentara 8 mituri despre toxiinfectia alimentara

    Generalitati Stiti cum trebuie sa procedati pentru a va proteja pe dvs. si familia dvs. de intoxicatiile alimentare? Potrivit studiilor, 82% din populatia Statelor Unite sustine ca prepara mancarea in conditii de maxima siguranta, si cu toate acestea aproximativ...citeste mai mult

  • Preparatele injectabile cu botox Preparatele injectabile cu botox

    Generalitati Botoxul este un binecunoscut brand pentru un medicament ce contine toxina botulinica de tip A. Toxina este produsa de o bacterie care provoaca intoxicatia alimentara numita botulism. Cand este injectat in doze mici, controlate, botoxul nu va...citeste mai mult

  • Intoxicatia cu substante chimice nemedicamentoase (insecticide, metanol, etc.) Intoxicatia cu substante chimice...

    Intoxicatia cu monoxid de carbon Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor rezultat din arderea incompleta a unor carburanti sau din incendii. Intoxicatia se produce ca urmare a amestecarii monoxidului de carbon cu hemoglobina din sange. Simptomele sunt...citeste mai mult