Hipotensiunea arteriala


Generalitati

Sus
Hipotensiunea arteriala

Hipotensiunea este termenul medical ce desemneaza o valoare scazuta a tensiunii arteriale (mai putin de 90/60). Tensiunea arteriala normala este situata de obicei in jurul valorii de 120/80 (sistolica/diastolica). La oamenii sanatosi, in special la atleti, hipotensiunea reprezinta un semn de buna functionare a sistemului cardiovascular (reprezentat de inima si sistemul vascular). Totusi, hipotensiunea poate fi expresia unei anumite afectiuni, in special la persoanele invarsta. In randul acestei populatii, hipotensiunea poate produce un flux sangvin inadecvat la inima, creier si alte organe vitale.

Hipotensiunea cronica nu este niciodata grava. Problemele de sanatate apar atunci cand tensiunea scade brusc si creierul este privat de un flux sangvin adecvat. Acest fenomen poate duce la aparitia senzatiei de ameteala. Ea apare de obicei la ridicarea in picioare (ortostatism) din pozitie culcata sau sezanda. In asemenea cazuri, acest tip de hipotensiune este cunoscuta sub denumirea de hipotensiune posturala, hipotensiune ortostatica sau hipotensiune ortostatica mediata neuronal.

Hipotensiunea posturala este considerata o imposibilitate a sistemului nervos autonom (reprezentat de portiunea din sistemul nervos care controleaza activitatile vitale involuntare, cum ar fi bataile inimii) de a reactiona corespunzator la modificari bruste. In momentul in care o persoana sta in picioare, o cantitate de sange se scurge in extremitatile inferioare ale corpului. Daca sistemele adaptative ale organismului nu ar interveni, acest fenomen ar avea ca rezultat scaderea presiunii arteriale. Cu toate acestea, in mod normal, organismul compenseaza prin trimiterea unor semnale la nivelul inimii, pentru ca aceasta sa bata mai tare si vasele de sange sa se contracte. Aceste mecanisme contracareaza scaderea tensiunii arteriale. Daca ele nu au loc sau au loc prea incet, apare hipotensiunea posturala.

Atat incidenta hipertensiunii cat si cea a hipotensiunii cresc cu varsta, partial datorita unor modificari normale. De asemenea, fluxul sangvin la nivel cerebral scade cu varsta, adesea ca rezultat al dezvoltarii unei placi de aterom la nivel vascular. Deci, prevalenta hipotensiunii posturale creste, de asemenea, cu varsta; se estimeaza ca un procent de 10-20% dintre persoanele invarsta au hipotensiune posturala.

Cauze

Sus

Cauza hipotensiunii posturale nu este intotdeauna cunoscuta. Hipotensiunea posturala poate fi asociata cu urmatoarele conditii:

- afectiuni din sfera hormonala, cum ar fi de exemplu glanda tiroida mai putin activa (hipotiroidism), hiperactivitatea glandei tiroide (hipertiroidism), diabetul si nivelul scazut al glicemiei sangvine (hipoglicemie), utilizarea excesiva a medicamentelor care se elibereaza fara prescritie medicala
- supradozajul medicamentelor antihipertensive
- aritmiile cardiace (ritmurile cardiace anormale)
- largirea sau dilatarea vaselor sangvine
- extenuarea datorata caldurii sau accidentul vascular datorat caldurii
- afectiuni hepatice.

Scaderile bruste ale tensiunii pot fi amenintatoare de viata. Cauzele acestui tip de hipotensiune sunt:
- pierderile de sange (hemoragiile)
- hipotermia (temperatura scazuta a corpului)
- hipertermia (temperatura crescuta a corpului)
- afectiuni miocardice (ale muschiului inimii) care pot avea ca efect insuficienta cardiaca
- septicemia, infectia severa a sangelui
- deshidratarea severa
- lipsa de raspuns la medicamente
- reactiile alergice severe (socul anafilactic).
Hipotensiunea posturala poate aparea la oricine datorita unei varietati de motive, cum ar fi deshidratarea, lipsa alimentelor, statul prelungit in caldura sau o stare avansata de oboseala. Ea poate fi, de asemenea, influentata de bagajul genetic, imbatranirea, medicatia utilizata, factorii legati de dieta si cei psihologici si totodata de triggeri acuti, cum ar fi infectia si alergia.

Hipotensiunea posturala apare cel mai frecvent la persoanele care utilizeaza medicamente antihipertensive. Ea poate fi, de asemenea, asociata cu sarcina, emotiile puternice, ingrosarea peretilor arteriali (ateroscleroza) sau diabetul. Persoanele invarsta sunt in mod particular afectate, in special cele care au hipertensiune sau disfunctii de sistem nervos autonom.

Se estimeaza ca hipotensiunea postprandiala (de dupa luarea mesei) afecteaza pana la o treime din contingentul de persoane invarsta si reprezinta o cauza frecventa a senzatiei de ameteala si a caderilor care se produc dupa o masa.
Mai multe medicamente sunt asociate in mod frecvent cu hipotensiunea posturala:
- medicamente utilizate pentru tratamentul hipertensiunii, cum ar fi diureticele, beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu si inhibitorii enzimei de conversie
- medicamente care au ca efect secundar aparitia hipotensiunii, inclusiv nitratii, antiparkinsoniene, antipsihoticele, neurolepticele, anxioliticele, sedativele, hipnoticele si antidepresivele triciclice.

Cauzele frecvent intalnite ale hipotensiunii posturale care apare in mod natural sunt:
- deshidratarea si pierderile de electroliti, care pot aparea ca efect al altor afectiuni, cum ar fi diareea sau voma sau pierderile sangvine din timpul menstruatiei
- reglarea deficitara a presiunii arteriale asociata varstei, care poate fi agravata de anumite afectiuni sau medicamente.
Cauzele frecvente ale hipotensiunii posturale patologice (datorata unei boli) sunt:
- disfunctii ale sistemului nervos central, cum ar fi de exemplu sindromul Shy-Drager (neuropatie multipla de sistem)
- neuropatie periferica si neuropatie autonoma (afectiuni neurologice), cum sunt de exemplu cele provocate de neuropatia diabetica
- afectiuni cardiovasculare
- bolile de nutritie.
Printre cauzele mai putin comune, se numara boli precum amiloidoza (provocata prin depunerea unei substante de consistenta ceroasa numita amiloid in organism), hipovitaminoze (deficiente de vitamine), traumatisme ale maduvei spinarii si neuropatii asociate cancerului, in special cancer pulmonar sau cancer pancreatic.

Simptome

Sus
Este important ca persoana in cauza sa solicite ingrijiri medicale imediat ce apar simptome ale hipotensiunii.

- ameteala
- tulburari de vedere cu vedere incetosata si intunecata
- slabiciune
- fatigabilitate
- tulburari cognitive
- greata
- disconfort resimtit la nivelul capului sau gatului
- tegumente reci si umede
- lesin.

Consultul de specialitate

Sus
Medicul trebuie contactat in cazul in care:
-persoana in cauza observa o crestere a frecventei simptomelor hipotensiunii, care interfera cu stilul de viata si reprezinta un factor de risc pentru aparitia traumatismelor prin cadere
- cand simptomele sunt suspectate a reprezenta un efect secundar al unor medicamente eliberate cu sau fara prescriptie medicala
- in cazul in care tensiunea arteriala scade foarte mult: exista marele pericol ca organismul sa nu primeasca destul oxigen astfel incat sa-si exercite functiile normale; scaderea cantitatii de oxigen din organism poate avea ca rezultat functionarea deficitara a inimii si creierului si poate produce dificultati de respiratie; de asemenea, o persoana cu hipotensiune isi poate pierde cunostinta sau intra in soc, situatie in care organele interne isi inceteaza functia.

Diagnostic

Sus
Medicul de familie poate determina daca pacientul sau are o hipotensiune semnificativa. Simptome precum ameteala sau senzatia de lesin, resimtite in ortostatism nu sunt neaparat semnificative pentru hipotensiunea posturala sau pentru alte tipuri de hipotensiune. O gama larga de afectiuni pot provoca aceste simptome. Este esential sa se identifice cauza care a determinat aparitia hipotensiunii, astfel incat sa poata fi aplicat tratamentul potrivit.
Initial, medicul de familie investigheaza istoricul pacientului, inclusiv varsta, simptomele specifice si conditiile in care simptomele au aparut. Apoi medicul poate face evaluari repetate ale presiunii arteriale si alurii ventriculare (numarul de batai cardiace pe minut) dupa ce pacientul a stat intins in pat pe o perioada de cel putin 5 minute si totodata dupa ce a stat in ortostatism timp de un minut si timp de 3 minute, pentru a investiga daca pacientul are sau nu hipotensiune posturala.

Alte teste, cum ar fi de exemplu electrocardiograma pentru a masura frecventa cardiaca si a evalua eventualele tulburari de ritm si totodata ecocardiografia (metoda de investigare prin care se vizualizeaza inima prin intermediul ultrasunetelor) pot fi efectuate, alaturi de teste de sange pentru a investiga o eventuala anemie sau modificari ale nivelului sangvin de glucoza.
Alte teste sofisticate, precum monitorizarea electrocardiografica la domiciliu (cu ajutorul Holterului) pot fi necesare pentru detectarea afectiunilor cardiace care apar intermitent. Efectuarea unui test de stres la efort sau a unui test de electrofiziologie poate fi de asemenea utila.
Unele forme severe de hipotensiune posturala pot necesita efectuarea unui test numit testul cu masa inclinata. Acest test evalueaza reactia organismului la modificarile de pozitie. Astfel, pacientul investigat sta intins pe o masa si este legat de ea prin niste centuri, apoi masa este ridicata si plasata intr-o pozitie verticala timp de o ora. Presiunea arteriala, frecventa cardiaca si simptomatologia sunt monitorizate. Adesea sunt administrate medicamente pentru a stabili un ghid util de tratament.

Tratament initial

Sus
Initial, medicul poate sfatui pacientul sa-si creasca tensiunea facand cateva schimbari simple:
- consumul unei diete bogate in sare
- consumul din abundenta al bauturilor non-alcoolice, minim opt pahare pe zi; bauturile ce se consuma in timpul sportului, care sunt bogate in sodiu si potasiu sunt recomandate, in special in timpul efectuarii activitatilor fizice sau pe vreme foarte calduroasa; consumul in exces al sarii si fluidelor pe vreme calduroasa sau atunci cand persoana respectiva are o infectie virala, cu ar fi raceala sau gripa
- medicul de familie trebuie sa evalueze medicamentele pe care le utilizeaza pacientul, atat cele din prescriptie cat si cele care se elibereaza fara prescriptie medicala, pentru a identifica o eventuala cauza a aparitiei hipotensiunii
- se recomanda efectuarea in mod regulat a activitatilor fizice pentru a intretine un flux sangvin tisular adecvat
- trebuie acordata o deosebita atentie la ridicarea in picioare din pozitie sezanda sau culcata; pentru a imbunatati circulatia, se recomanda ca inainte de a se ridica in picioare persoana respectiva sa efectueze mici exercitii de mobilitate ale picioarelor, prin executarea unor miscari de flexie-extensie; apoi trebuie initiata incet si cu atentie schimbarea pozitiei; la ridicarea din pat, este de preferat ca persoana respectiva sa stea mai intai la marginea patului timp de cateva minute inainte de a se ridica in picioare
- capul patului trebuie ridicat in timpul noptii cu 5-20 de grade prin plasarea de caramizi sau a altor dispozitive de sustinere sub capul patului
- ridicarea obiectelor grele trebuie evitata
- la toaleta trebuie evitate contractiile abdominale puternice
- nu este recomandata expunerea la apa fierbinte, cum ar fi de exemplu dusurile fierbinti; daca apare ameteala, persoana in cauza trebuie sa se aseze; plasarea in baie a unui scaun sau taburet in cazul in care persoana respectiva are nevoie sa se aseze poate fi utila; pentru a preveni un eventual traumatism, trebuie utilizat un scaun sau un taburet, construite special pentru a fi utilizate in cabina de dus sau in cada toaletei
- pentru a evita problemele in ceea ce priveste hipotensiunea postprandiala, se recomanda ca pacientul in cauza sa manance mai putin si mai des si sa se odihneasca dupa mese, pentru a diminua episoadele de vertij (ameteala); de asemenea, trebuie evitata utilizarea medicamentelor hipotensoare dupa masa
- daca este nevoie, trebuie utilizati ciorapi elastici compresivi, care sa acopere atat gamba cat si coapsa; acestia pot fi utili in diminuarea fluxului sangvin la picioare, astfel redistribuindu-l catre extremitatea superioara a corpului
- in cazul in care este tolerata, se recomanda consumul de cafea dimineata; cantitatea de cafeina continuta in mod normal in doua cesti de cafea (250mg) poate avea ca efect ameliorarea hipotensiunii la adultii tineri si poate fi totodata utilizata in limite de siguranta si de catre adultii invarsta.

Daca aceste masuri nu imbunatatesc starea pacientului, atunci probabil ca este necesara instituirea unui tratament medicamentos.

Tratament medicamentos

Sus
Fludrocortizonul

Fludrocortizonul este un mineralocorticosteroid, ce pare a fi eficient in majoritatea tipurilor de hipotensiune posturala sau alte tipuri de hipotensiune. Mecanismul sau de actiune consta in stimularea retentiei sodate de catre rinichi, acest fenomen avand ca rezultat aparitia retentiei lichidiene si un oarecare grad de edem (termen ce defineste tumefierea, umflarea extremitatilor ce apare atunci cand organismul retine lichide), asa cum este necesar pentru cresterea valorilor presiunii arteriale. Cu toate acestea, o data cu acest proces de retentie sodata se produce, de asemenea, si o pierdere de potasiu. De aceea, in cazul in care se utilizeaza fludrocortizonul, se recomanda consumul zilnic al unei cantitati adecvate de potasiu. Totodata, trebuie mentionat faptul ca fludrocortizonul nu are nici unul dintre efectele antiinflamatorii ale cortizonului sau prednisonului si nu este un agent stimulant al dezvoltarii musculaturii.

Midodrinul

Midodrinul activeaza niste receptori de la nivel arteriolar (arteriolele sunt cele mai mici artere) si venos, prin care se produce o crestere a presiunii arteriale. Studiile efectuate in legatura cu acest medicament, au evidentiat faptul ca el este eficient in imbunatatirea valorilor presiunii arteriale in ortostatism, la persoanele cu hipotensiune posturala datorata unei disfunctii a sistemului nervos, asa cum se intampla in cazul sindromului Shy-Drager.

In cazul in care exista o afectiune subiacenta care sta la baza aparitiei hipotensiunii, trebuie administrat un tratament pentru afectiunea respectiva. In multe cazuri hipotensiunea cronica poate fi tratata eficient prin dieta simodificari ale stilului de viata



341858 vizualizari, 03 Noiembrie 2006

Citeste si

Arhiva
  • Ischemia arteriala periferica Ischemia arteriala periferica

    Generalitati Anatomie si fiziologie Sistemul circulator este alcatuit din 2 mari tipuri de vase sangvine: artere si vene. Vasele sangvine sunt structuri tubulare cu rolul de a transporta sange oxigenat si bogat in nutrienti esentiali desfasurarii proceselor...citeste mai mult

  • Boala arteriala periferica a membrelor inferioare Boala arteriala periferica a...

    Generalitati Boala arteriala periferica este data de un flux sangvin necorespunzator prin artere. Arterele duc sangele la organe si muschi. Daca arterele se ingusteaza sau se blocheaza din cauza bolii, ele nu vor putea furniza suficient sange pentru a permite...citeste mai mult

  • Intoxicatia cu substante chimice nemedicamentoase (insecticide, metanol, etc.) Intoxicatia cu substante chimice...

    Intoxicatia cu monoxid de carbon Monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor rezultat din arderea incompleta a unor carburanti sau din incendii. Intoxicatia se produce ca urmare a amestecarii monoxidului de carbon cu hemoglobina din sange. Simptomele sunt...citeste mai mult