Insuficienta cardiaca


Generalitati

Sus
Insuficienta cardiaca Vezi galerie foto

Insuficienta cardiaca apare atunci cand muschiul inimii nu mai pompeaza cantitatea de sange necesara organismului. Insuficienta nu inseamna ca inima nu mai pompeaza sange, ci ca nu mai lucreaza asa cum ar trebui.

Deoarece inima nu mai functioneaza in limite normale, organismul incearca sa-si suplineasca functia prin:
- retinerea apei si sarii pentru a creste cantitatea de sange
- cresterea frecventei cardiace (tahicardie)
- cresterea dimensiunilor inimii.

Cu timpul inima oboseste si incepe sa devina din ce in ce mai putin eficienta. In acest moment apar simptome ca oboseala si slabiciune. Sangele incepe sa stagneze in vasele care ajung la inima, cauzand acumularea de lichid la nivelul plamanilor si scurtarea respiratiei.

Cauze

Sus

Insuficienta cardiaca este produsa de factori sau boli care afecteaza capacitatea de pompare a ventriculului stang (disfunctie sistolica) cum ar fi:
- boli coronariene sau infarcte miocardice (cea mai comuna cauza)
- hipertensiune arteriala slab controlata, diabet zaharat sau afectiuni tiroidiene
- cardiomiopatia, cardiomiopatia alcoolica, infectia sau inflamatia muschiului inimii (miocarditele)
- consumul cocainei sau a altor droguri ilegale
- boli ale sacului ce inveleste inima (boli ale pericardului)
- boli congenitale de cord
- boli sau rupturi valvulare
- boli ale inimii ce determina o frecventa cardiaca prea mare, prea mica sau neregulata (aritmii)
- varsta: odata cu inaintarea in varsta muschiul inimii devine mai rigid, impiedicand inima sa se umple cu sange.

Atunci cand ventriculul stang nu se mai poate umple normal, afectiunea poarta numele de insuficienta cardiaca diastolica. Aceasta poate fi cauzata de hipertensiune arteriala, boli coronariene sau boli valvulare. Anumiti factori pot duce la inrautatirea brusca a insuficientei cardiace si uneori la patologie cu potential letal cum ar fi edemul pulmonar sau socul cardiogen.

Simptome

Sus

In stadiile incipiente ale insuficientei cardiace pot sa nu existe simptome. Respiratia efectuata cu efort si scurtata, cu aparitia oboselii, apare atunci cand inima este slabita si nu mai pompeaza suficient sange pentru a asigura organismului nutrientii si oxigenul necesar. Efortul organismului de a contracara insuficienta cardiaca duce la aparitia simptomelor care pot deveni severe.

Simptome clasice ale insuficientei cardiace

Respiratie scurtata si efectuata cu efort (dispnee). Caracteristici:
- pacientul gafaie
- oboseala la mers
- necesitatea opririi dese in timpul mersului
- constrictie toracica
- scurtarea respiratiei
- scurtarea respiratiei in timp ce pacientul sta intins (ortopnee)
- scurtarea respiratiei in timpul somnului (dispnee paroxistica nocturna).

Cresterea in greutate. Caracteristici:
- crestere in greutate datorata acumularii de fluide in organism.

Umflarea picioarelor (edeme). Caracteristici:
- umflarea picioarelor se inrautateste la sfarsitul zilei sau dupa ce pacientul a stat mult timp in picioare
- dureri
- la presiune apare godeu la nivelul pielii
- incaltamintea poate deveni neincapatoare.

Oboseala sau incapacitatea de a face efort. Caracteristici:
- accentuarea oboselii
- incapacitatea de a face efort la fel ca in trecut
- fatigabilitate.

Marirea abdomenului. Caracteristici:
- durere
- abdomen moale.

Scaderea apetitului si scaderea fortei musculare. Caracteristici:
- slabiciune
- casexie cardiaca.

Urinari frecvente. Caracteristici:

- urinari frecvente, mai numeroase noaptea (nicturie).

Tuse. Caracteristici:
- tuse uscata, sacaitoare
- se accentueaza daca pacientul sta intins.

Tipologie

Sus

Insuficienta cardiaca este clasificata in:
- insuficienta cardiaca sistolica atunci cand inima nu pompeaza suficient sange
- insuficienta cardiaca diastolica atunci cand inima nu se relaxeaza normal permitand umplerea vetriculilor.

Insuficienta cardiaca poate afecta una sau ambele parti ale inimii. De obicei nu sunt afectate ambele parti in acelasi timp. Daca este afectata numai partea stanga inima nu mai este capabila sa pompeze suficient sange catre organe (insuficienta cardiaca stanga) ducand astfel la acumulare de lichide in plamani. In insuficienta cardiaca dreapta sangele stagneaza in spatele ventriculului drept cauzand acumularea fluidelor la nivelul picioarelor.

Insuficienta cardiaca este clasificata in functie de simptome. Aceasta clasificare are importanta in decizia terapeutica.
Clasificarea insuficientei cardiace
Clasa I - activitatea fizica nu este limitata si nu cauzeaza fatigabilitate severa, palpitatii, dificultati de respiratie, dureri toracice.
Clasa II - activitate fizica usor limitata, bolnavul se poate odihni confortabil, dar activitatile obisnuite duc la aparitia oboselii, palpitatii, dificultati de respiratie, dureri toracice.
Clasa III - activitate fizica important limitata, bolnavul se poate odihni confortabil, dar apar oboseala, palpitatiile, dificultatile de respiratie si durerile toracice la cel mai mic efort.
Clasa IV - orice activitate fizica cauzeaza disconfort; simptomele sunt prezente si in repaus; cel mai mic efort agraveaza simptomatologia.

O clasificare mai noua a insuficientei cardiace se bazeaza pe evolutia bolii
Stadii ale insuficientei cardiace
Stadiul A - risc crescut pentru aparitia insuficientei cardiace, dar fara anomalii structurale cardiace. Include persoanele cu hipertensiune arteriala, boli coronariene, diabet zaharat, abuz de alcool si droguri, istoric de reumatism articular acut sau istoric familial de cardiomiopatii.
Stadiul B - anomalii structurale cardiace prezente, dar fara simptomatologie. Include persoanele cu anomalii structurale ale vetriculului stang, boli valvulare sau cu antecedente de infarct miocardic.
Stadiul C - simptome de insuficienta cardiaca in trecut sau in prezent si anomalii structurale. Include persoanele cu scurtarea respiratiei sau oboseala cauzata de insuficienta ventriculara sistolica sau cei care nu au simptome in prezent, dar primesc tratament pentru simptome aparute anterior.
Stadiul D - boala in stadiul terminal, necesitand tratament specializat. Include persoanele care au spitalizari dese pentru insuficienta cardiaca sau care nu pot fi externati in siguranta, cei ce sunt internati in asteptarea unui transplant, care sunt la domiciliu si primesc medicatie intravenoasa continua pentru ameliorarea simptomelor, care sunt cu ventilatie asistata sau cei care sunt in institutionalizati in centre de sanatate pentru managementul insuficientei cardiace.

Insuficienta cardiaca acuta
Insuficienta cardiaca acuta cauzeaza acumularea rapida a fluidelor in plamani (congestie, edem plumonar). Simptomele se dezvolta rapid si pot include:
- dispnee severa
- frecventa cardiaca rapida sau neregulata
- tuse cu expectoratie spumoasa, rozata.

Insuficienta cardiaca acuta este o urgenta medicala si necesita tratament imediat.

Complicatii

Sus

Insuficienta cardica cronica poate produce complicatii precum:
- ritm cardiac neregulat
- accidente vasculare cerebrale
- infarcte miocardice
- cheaguri de sange la nivelul vaselor piciorului (tromboza venoasa profunda)
- cheaguri de sange la nivel pulmonar (embolism pulmonar)
- anemie
- afectarea constientei
- insuficienta mitrala.

Aceste complicatii pot fi prevenite prin tratament.

Consultul de specialitate

Sus

Este necesara apelarea la serviciul de urgenta atunci cand:
- durerile toracice nu au disparut la 5 minute dupa administrarea unei tablete de nitroglicerina, in special daca durerea este sub forma de apasare sau zdrobire si este insotita de dispnee, transpiratii si stare de greata
- apar simptome de accident vascular cerebral:
- aparitia brusta a paresteziilor (furnicaturi), amortirea membrelor, slabiciune, imposibilitatea de a efectua miscari la nivelul unei jumatati a corpului (fata, picior, mana)
- scaderea brusca a acuitatii vizuale sau vedere incetosata
- dificultati de vorbire sau de intelegere
- ameteli, varsaturi sau convulsii
- stangacie
- pierderea constientei
- dureri de cap (severe si intr-o anumita regiune a capului)
- in cazul aparitiei simptomelor de insuficienta cardiaca acuta:
- dispnee severa (pacientul nu poate respira normal nici cand se odihneste)
- un episod brusc si prelungit de aritmie cardiaca sau frecventa cardiaca crescuta asociata cu greata, ameteli sau lesin
- dispnee asociata cu tuse cu sputa roz, spumoasa.

Trebuie apelat la medic cat mai repede daca apar:
- oboseala si slabiciune ce impiedica bolnavul sa efectueze activitatile obisnuite
- dificultati de respiratie in timpul activitatilor obisnuite sau in timpul exercitiilor fizice ce nu cauzau probleme anterior
- dispnee cand pacientul sta intins
- pacientul se trezeste noaptea cu dispnee sau cu senzatia de sufocare
- tuse uscata, sacaitoare, in special cand pacientul este intins
- crestere rapida in greutate in mai putin de o saptamana (1kg pana la 1,5kg)
- acumulare de lichid in organism (cel mai des la nivelul picioarelor).

De asemenea, trebuie contactat medicul daca pacientul a fost diagnosticat cu insuficienta cardiaca anterior, iar simptomele se inrautatesc. In general, medicul trebuie consultat la orice schimbare brusca a simptomatologiei.

Expectativa vigilenta

Sus

Exista cauze mai putin severe ce dau simptome minore in insuficienta cardiaca. Pentru simptome ca oboseala sau acumulare moderata de lichide in organism (edeme) este suficienta tratarea acestora. Pentru simptome mai grave, precum dispneea instalata brusc, chiar si in forma sa moderata, este necesara consultarea unui medic.

Daca simptomele dispar si nu mai apar, este posibil ca bolnavul sa nu aiba nevoie de tratament. Daca simptomele necesita tratament continuu la domiciliu, atunci este necesar consultul de specialitate.

Dispneea aparuta din cauza ca individul nu este in deplina forma fizica nu necesita tratament imediat. Totusi, este necesara consultarea unui medic pentru imbunatatirea formei fizice. O forma fizica mai buna duce la imbunatatirea calitatii vietii, poate scade riscul pentru afectiuni cardiace noi, cum ar fi infarctul miocardic sau moartea subita.

Medici specialisti recomandati

Sus

Urmatorii medici pot evalua simptomele precoce ale insuficientei cardiace:
- medici de familie
- medici internisti
- medici cardiologi
- asistente medicale.

Un medic chirurg cardiovascular poate efectua reparatii ale valvelor cardiace sau transplantul cardiac.

Investigatii

Sus

Insuficienta cardiaca este o afectiune medicala complexa. Exista mai multe tipuri de insuficienta cardiaca si diverse cauze. Din acest motiv se vor efectua o serie de investigatii pentru diagnosticare si evaluarea severitatii bolii. In unele cazuri, cauza insuficientei cardiace poate fi usor descoperita (ca in afectarea valvulara) sau usor tratata (ca in afectiunile tiroidiene), dar acestea sunt exceptii.

Bolnavii cu simptome de insuficienta cardiaca vor trebui sa efectueze urmatoarele investigatii:
- anamneza si examen clinic minutios
- investigatii de laborator
- electrocardiograma (EKG)
- radiografie toracica
- ecografia cardiaca.

Ecografia cardiaca este cel mai simplu si cel mai bun test pentru diagnosticarea insuficientei cardiace si a tipului acesteia, sistolic sau diastolic. De asemenea, poate determina cauza bolii si ghida tratamentul.
Dozarea peptidului natriuretic cerebral (BNP) este o investigatie noua ce poate fi folosita in diagnosticul insuficientei cardiace. Se masoara nivelurile de peptid natriuretic cerebral care sunt crescute, de obicei, in aceasta afectiune.

Urmatoarele investigatii sunt folosite pentru a identifica zonele cardiace ce nu primesc suficient sange (zonele ischemice) si pentru a aprecia functia ventriculului stang:
- scanarea perfuziei cardiace (metode izotopice): acest test poate evidentia o perfuzie cardiaca deficitara
- ventriculograma cu radionuclide (evaluarea volumelor ventriculare): aceasta investigatie este folosita atunci cand rezultatele echografiei sunt nesatisfacatoare (cauzate de o persoana obeza sau cu sanii mari sau cu o boala pulmonara severa); este mai putin sensibila in aprecierea bolilor valvulare cardiace sau a ischemiei cardiace
- cateterismul cardiac este folosit pentru descoperirea arterelor coronare stenozate (ingustate) sau obstruate si pentru masurarea presiunii in interiorul inimii. Este utila, de asemenea, in diagnosticarea cauzelor ce produc sau agraveaza simptomele specifice insuficientei cardiace.

Bolnavul va trebui monitorizat periodic de catre medicul sau curant. Aceste perioade pot fi mai mici sau mai mari in functie de severitatea si evolutia bolii. Investigatiile ajuta medicul sa determine tipul de insuficienta cardiaca si gradul severitatii acesteia.

Diagnostic precoce

Sus

Peptidul natriuretic cerebral ajuta la depistarea precoce a insuficientei cardiace si a simptomelor ce se agraveaza din cauza bolii. Identificarea indivizilor cu risc crescut, inainte ca boala sa poata fi evidentiata pe echocardiografie, este importanta pentru monitorizarea bolnavilor, pentru tratarea factorilor agravanti (ca hipertensiunea arteriala sau hipercolesterolemia) si pentru inceperea tratamentului (cu inhibitori ai enzimei de conversie, de exemplu).
Indivizii cu risc crescut pentru insuficienta cardiaca trebuie sa se consulte cu medicul curant din timp.

Tratament - Generalitati

Sus

Tratamentul insuficientei cardiace depinde de cauza, de tipul bolii, de severitatea simptomelor si de cat de bine reuseste organismul sa o compenseze.
Tratamentul insuficientei cardiace care este produsa prin deficit de umplere a ventriculilor (insuficienta de tip diastolic) este diferit de cel produs printr-un deficit de pompa (insuficienta de tip sistolic). Identificarea tipului de insuficienta ghideaza tratamentul. Uneori insuficienta poate fi vindecata atunci cand factorul cauzator este corectat, cum ar fi inlocuirea chirurgicala a unei valve sau tratamentul corect al hipertiroidismului. Daca insuficienta cardiaca se dezvolta la putin timp dupa un infarct miocardic, poate fi uneori tratata cu succes prin bypass coronarian sau angioplastie, medicamente sau prin reabilitare cardiaca.

Tratament initial

Sus

Scopul tratamentului insuficientei cardiace in stadiu incipient este de a ameliora simptomatologia si de a preveni deteriorarea suplimentara a inimii. De obicei, se administreaza initial un diuretic pentru a scade tensiunea arteriala si pentru a evita acumularea lichidelor in tesuturi. Ulterior pot fi prescrise unul sau mai multe medicamente, printre care si un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei, care reduce presiunea de umplere ventriculara, scade tensiunea arteriala si previne retentia de lichide. Un alt medicament folosit este betablocantul care previne agravarea continua a insuficientei cardiace si, in unele cazuri, imbunatateste functia cardiaca si prognosticul vital. Totusi, unii bolnavi nu pot folosi acest medicament din cauza efectelor sale secundare.

Recomandarile privitoare la stiul de viata a bolnavilor cu insuficienta cardiaca includ:
- monitorizarea lichidelor consumate
- reducerea ingestiei de sare
- efectuarea unui program de exercitii fizice sub indrumarea unui medic
- normalizarea greutatii pentru pacientii obezi
- renuntarea la fumat, deoarece acesta creste riscul de aparitie a bolilor cardiace si face dificila efectuarea exercitiilor fizice
- evitarea abuzului de alcool
- controlarea eficienta a tensiunii arteriale: eforul fizic dozat, evitarea abuzului de alcool si evitarea stresului va mentine tensiunea arteriala in limite normale.

Medicul trebuie sa trateze cauza insuficientei cardiace. Este deci, posibila administrarea unei medicatii suplimentare pentru boli coronariene, hipertensiune arteriala, diabet zaharat sau pentru ritm cardiac neregulat (aritmii).

Tratament de intretinere

Sus

Desi unele cauze de insuficienta cardiaca sunt reversibile, in majoritatea cazurilor aceasta nu poate fi vindecata, de aceea tratamentul se face pentru tot restul vietii. Tratamentul de intretinere este axat pe incetinirea progresiei bolii, prevenirea complicatiilor si reducerea spitalizarilor, ameliorarea simptomatologiei si prelungirea vietii. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei reprezinta piatra de temelie a tratamentului. Acestia amelioreaza simptomatologia si prelungesc viata. In cazul aparitiei edemelor, medicamentul cel mai indicat este un diuretic cum ar fi furosemidul. In insuficienta cardiaca medie spre severa, este necesar un alt tip de diuretic, spironolactona, ce previne agravarea bolii si amelioreaza simptomele.

Betablocantii sunt prescrisi pentru ca previn agravarea bolii si in unele cazuri, imbunatatesc functia cardiaca si prognosticul vital. Acest medicament nu este indicat tuturor bolnavilor cu insuficienta cardiaca.

In conditiile agravarii simptomatologiei sau aparitiei insuficientei cardiace acute se va administra digoxin. Acesta imbunatateste functia cardiaca micsorand numarul spitalizarilor necesare. Daca simptomele nu sunt controlate cu medicamentele descrise, se mai pot administra blocanti ai receptorilor de angiotensina II, nitrati sau hidralazina. Pentru ameliorarea simptomelor este necesara schimbarea modului de viata. Exercitiile fizice si o viata activa, in general, este foarte importanta pentru bolnavii cu insuficienta cardiaca. Medicul va indica un program de exercitii fizice, activitate ce face parte din programul de reabilitare cardiaca. Agravarea insuficientei cardiace se poate produce in situatii ca ingestie crescuta de sare, nerespectarea tratamentului, aparitia unor boli precum pneumonia sau gripa. Imunizarile pentru pneumococ si gripa, reducerea ingestiei de sodiu, respectarea tratamentului contribuie la reducerea riscului de agravare a bolii.

Medicul va indica pacientilor cu insuficienta cardiaca urmarirea greutatii corporale. De exemplu, daca bolnavul creste brusc in greutate cu 0,91 pana la 1,36 kg va fi indicat un diuretic suplimentar pentru ziua respectiva.

Pacemaker-ul bicameral, aparat ce imprima ritmul atriilor si vetriculilor, poate reprezenta o solutie pentru bolnavii cu insuficienta cardiaca si probleme ale sistemului electric al inimii. Medicii denumesc acest tratament resincronizare cardiaca. Studii recente arata ca peacemaker-ul bicameral imbunatateste functia cardiaca, capacitatea de efort si calitatea vietii.

Defibrilatorul cardioverter implantabil este un alt dispozitiv promitator, adresat bolnavilor cu insuficienta cardiaca. Acesta "simte" cand numarul batailor inimii creste peste limita de siguranta si trimite un impuls electric inimii aducand frecventa cardiaca la normal (frecvente cardiace rapide, precum tahicardia ventriculara, reprezinta o cauza obisnuita de deces printre bolnavii cu insuficienta cardiaca). Studiile arata ca defibrilatorul cardioverter implantabil reduce semnificativ riscul de deces la indivizii cu insuficienta cardiaca moderata pana la severa.

Asocierea peacemakerului bicameral si a defibrilatorului implantabil intr-un singur dispozitiv scade semnificativ rata spitalizarii si a deceselor la persoanele cu insuficienta cardiaca.

Medicul mai poate recomanda si oxigenoterapia in scopul reducerii dispneei si cresterii capacitatii de efort a bolnavului.
Pacientii trebuie sa continue tratamentul pentru bolile asociate (hipertensiune arteriala, diabet zaharat, boala coronariana) sau pentru factorii agravanti ai insuficientei cardiace (febra, aritmia, anemia sau infectia).

Pacientii cu insuficienta cardiaca trebuie monitorizati periodic pentru a evalua eficienta tratamentului si a face eventuale modificari ale terapiei in scopul prevenirii agravarii bolii si a complicatiilor.

Tratament in cazul agravarii bolii

Sus

Uneori cand tratamentul standard nu da rezultate se pot lua in calcul alte metode terapeutice precum transplantul cardiac sau dispozitivul de asistare a ventriculului stang (dispozitiv mecanic de pompare implantat in torace), metode de care, insa, beneficiaza un numar mic de bolnavi.

Ingrijiri paliative
Odata cu agravarea bolii bolnavul are trebui sa ia in calcul unele optiuni precum ingrijirile paliative. Acestea sunt servicii ce se adreseaza bolnavilor cu boli ce nu se pot vindeca si care, de obicei, evolueaza spre agravare. Este un tratament diferit de cel ce vindeca o afectiune, numit tratament curativ. Tratamentul paliativ se adreseaza imbunatatirii calitatii vietii atat pe plan fizic, psihic cat si spiritual. De obicei cele doua tipuri de tratament se asociaza. Ingrijirile paliative pot ajuta la managementul simptomelor si efectelor secundare a medicatiei curative. De asemenea, ajuta pacientul sa faca fata unei boli cu evolutie indelungata, sa-si faca planuri de viitor si acorda sprijin familiei bolnavului pentru ca aceasta sa inteleaga mai bine boala si sprijinul de care are nevoie pacientul. Bolnavul ce are nevoie de ingrijiri paliative va fi indrumat de medicul curant catre un alt medic specializat in acest tip de tratament.

Decesul
Mii de oameni mor in fiecare an din cauza insuficientei cardiace in ciuda eforturilor medicilor si a medicinii moderne. Desi afectiunea poate evolua rapid de la o forma usoara la una grava, multi pacienti (si familiile lor) nu sunt pregatiti pentru a lua decizii privitoare la moartea iminenta. Bolnavii ar trebui indrumati spre luarea unei decizii conforme cu dorintele proprii, asupra acceptarii sau nu a masurilor suportive a vietii, a tipului de terapie dorita sau a refuzului unor anumite tratamente.

Tratament medicamentos

Sus

In cazul insuficientei cardiace cea mai probabila forma de tratament este asocierea medicamentoasa chiar si in conditiile in care simptomele nu au aparut inca. Medicamentele nu vindeca insuficienta cardiaca, ci numai amelioreaza simptomele. Scopul tratamentului este de a ameliora si controla simptomele, de a imbunatati functia cardiaca si calitatea vietii, de a incetini progresia bolii si de a reduce complicatiile, spitalizarile si moartea prematura.
Medicamentele sunt folosite pentru a trata problemele asociate insuficientei cardiace precum:
- acumularea de lichide, retentia de apa (edemele)
- scaderea fortei de pompare a inimii
- efectele compensatorii ale organismului
- boli asociate ce pot duce la insuficienta cardiaca precum boala coronariana, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat
- prevenirea complicatiilor, precum accidentul vascular cerebral.
De asemenea este foarte importanta respectarea intocmai a tratamentului medicamentos, pentru a preveni agravarea bolii sau aparitia insuficientei cardiace acute.

Optiuni de medicamente
De obicei este nevoie de o asociere de medicamente pentru controlul simptomelor si incetinirea progresiei bolii. Unele medicamente sunt folosite pentru a trata problemele legate de insuficienta de pompa (insuficienta cardiaca sistolica) si altele pentru a rezolva problemele legate de insuficienta de umplere (insuficienta cardiaca diastolica).

Cele mai folosite si mai eficace clase de medicamente, sunt medicamente pentru insuficienta de pompa (insuficienta cardiaca sistolica).
Acestea includ:

- inhibitori ai enzimei de conversie
- blocanti ai rceptorilor angiotensinei II:acestia blocheaza actiunea unor anumite substante chimice din organism responsabile cu ingustarea (constrictia) vaselor de sange, ducand la imbunatatirea fluxului sanguin si a reducerii tensiunii arteriale; sunt folositi ca inlocuitori ai inhibitorilor enzimei de conversie atunci cand efectele secundare ale acestora le fac intolerabile; studii recente au aratat ca asocierea unui blocant al receptorilor angiotensinei II, candesartan (Atacand), cu un inhibitor al enzimei de conversie reduce numarul spitalizarilor si a deceselor pacientilor cu insuficienta cardiaca
- diuretice
- antagonisti ai receptorilor de aldosteron (spironolactona si eplerenona care sunt diuretice dar au si proprietati aditionale, ce previn agravarea insuficientei cardiace si ameliorarea simptomatologiei)
- digoxina
- betablocantii
- vasodilatatoarele (scad tensiunea arteriala si reduc suprasolicitarea inimii).

Profilaxie

Sus

Cea mai buna metoda de a preveni aparitia insuficientei cardiace este modificarea stilului de viata si tratarea eficienta a unor afectiuni, precum hipertensiunea arteriala sau diabetul zaharat, ce pot creste riscul aparitiei acestei boli. Infarctul miocardic si boala coronariana, produse prin ingustarea si rigidizarea vaselor sanguine (ateroscleroza), pot duce in timp la insuficienta cardiaca.

Pentru prevenirea aterosclerozei trebuie urmate cateva sfaturi:
- evitarea fumatului: fumatul creste riscul aparitiei bolilor cardiace
- scaderea nivelurilor plasmatice de colesterol prin diete sarace in colesterol, exercitii fizice, evitarea fumatului
- controlul tensiunii arteriale: persoanele cu hipertensiune arteriala au risc crescut de a dezvolta afectiuni cardiace; studiile arata ca scaderea tensiunii arteriale la acesti indivizi, pana la valori normale, reduce la jumatate riscul pentru insuficienta cardiaca; exercitiile fizice, limitarea ingestiei de alcool si controlul stresului mentin tensiunea arteriala in limite normale
- program regulat de exercitii fizice: exercitiile fizice ajuta la controlul greutatii corporale, a tensiunii arteriale si a reducerii stresului
- controlul diabetului zaharat prin respectarea tratamentului si a dietei indicate de medic
- reducerea ingestiei de alcool: un studiu recent arata ca un consum moderat de alcool scade riscul insuficientei cardiace la persoanele invarsta; consumul exagerat de alcool duce, insa, la insuficienta cardiaca.

Este importanta identificarea persoanelor cu risc pentru insuficienta cardiaca, inainte ca acestia sa prezinte semne de afectare a structurii cardiace in vederea monitorizarii lor, tratarii afectiunilor asociate si eventual, administrarii de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.

Mod de viata al pacientilor

Sus

Atitudinea si nivelul de participare la tratament a bolnavului cu insuficienta cardiaca poate avea un impact deosebit asupra acestuia. Faptul ca acesta se poate ingriji singur, are un rol benefic asupra psihicului si starii de sanatate. Respectarea tratamentului, efectuarea de exercitii fizice, o dieta corespunzatoare, sunt modificari ale stilului de viata ce vor controla simptomele de insuficienta cardiaca si vor preveni agravarea brusca a acesteia.

Astfel se recomanda:
- limitarea ingestiei de sodiu si a lichidelor
- respectarea tratamentului prescris: nerespectarea acestuia poate duce la agravarea bolii sau la aparitia insuficientei cardiace acute
- un program regulat de exercitii fizice: va imbunatati calitatea vietii si va reduce rata evenimentelor cardiace nedorite
- reducerea greutatii corporale la pacientii obezi printr-o dieta corespunzatoare si exercitii fizice regulate
- renuntarea la fumat, deoarece acesta creste riscul pentru afectiuni cardiace si reduce capacitatea de efort
- evitarea abuzului de alcool
- folosirea unor trucuri pentru a usura respiratia, precum ridicarea partii superioare a corpului pentru a permite fluidelor sa dreneze din plamani.
- monitorizarea greutatii corporale
- evitarea infectiilor respiratorii prin vaccinare pentru pneumonie si gripa
- evitarea antiinflamatoarelor nesteroidiene si a altor medicamente neprescrise
- evitarea factorilor agravanti ai insuficientei cardiace.

Pacientii cu insuficienta cardiaca vor trebui sa faca fata pe tot parcursul bolii, problemelor emotionale si legate de limitarea capacitatii de efort ce ii vor impiedica in abilitatea de a duce o viata activa. Deoarece insuficienta cardiaca este o boala cu evolutie indelungata, pacientul va avea numeroase intalniri cu diferiti medici si va trebui sa invete sa coopereze cu acestia, in vederea obtinerii celui mai bun tratament care sa-i permita sa duca o viata cat mai apropiata de normal.




334621 vizualizari, 29 Mai 2006

Citeste si

Arhiva
  • Tulburari de ritm cardiac - aritmii cardiace Tulburari de ritm cardiac - aritmii...

    Activitatea electrica a inimii Inima, pompa care asigura circulatia sangelui in organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi...citeste mai mult

  • Malformatii cardiace congenitale Malformatii cardiace congenitale

    Generalitati Malformatiile cardiace congenitale sunt prezenta la circa 0.8-1% dintre nou nascutii vii si reprezinta malformatiile congenitale cele mai des intalnite la nou nascut. In Romania, in lipsa unei statistici exacte, nu se cunoaste numarul exact de copii...citeste mai mult

  • Insuficienta hepatica Insuficienta hepatica

    Generalitati Insuficienta hepatica este o afectiune, cronica sau acuta, caracterizata prin incapacitatea ficatului de a-si exercita in mod normal functiile sintetice si metabolice, ca parte fiziologica normala. Deoarece este o afectiune cu potential letal,...citeste mai mult