Insuficienta mitrala - evolutie, complicatii si tratament

Publicat la data de: 09 Octombrie 2017 | Actualizat la data de: 24 Octombrie 2017
Autor: SfatulMedicului

Generalitati

Sus
Insuficienta mitrala - evolutie, complicatii si tratament

Insuficienta mitrala inseamna trecerea anormala in sistola a unei parti din volumul sanguin al ventriculului stang in atriul stang, datorita afectarii integritatii aparatului valvular mitral.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauze
  3. Simptomatologie
  4. Explorari paraclinice
  5. Evolutie si complicatii
  6. Tratamentul medicamentos
  7. Tratamentul chirurgical
  8. Citeste pe aceeasi tema

Cauze

Sus

Insuficienta mitrala poate fi produsa de un numar mare de cauze ce intereseaza valvele, inelul valvular, cordajele tendinoase si muschii papilari (acestea trei din urma sunt componente ale aparatului valvular);

Reumatismul articular acut este cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala. Valvele devin rigide, se deformeaza, aparatul subvalvular sufera deformari in sensul scurtarii sau fuzionarii, iar treptat apar depuneri de calciu;

• Cardiopatia ischemica este a doua cauza de insuficienta mitrala care apare prin disfunctia/ruptura de muschi papilar si dilatarea ventriculului stang. Ruptura de muschi papilar produce o forma dramatica de insuficienta mitrala, de obicei mortala;

• Calcificarea inelului mitral apare la persoane in varsta si produce insuficienta mitrala datorita inelului mitral rigid si calcificarii care intereseaza uneori si baza de implementare a valvelor;

• Dilatatia ventriculului stang;

Cardiomiopatia restrictiva;

• Cardiomiopatia dilatativa;

• Purtatorii de proteze, unde a aparut un viciu in stabilitatea protezei valvulare sau in cazul degenerarii protezei biologice.

Simptomatologie

Sus

Insuficienta mitrala cronica

In insuficienta mitrala cronica, semnele fizice preced cu multi ani simptomele. Simptomele apar treptat, dupa multi ani de la infectia reumatismala, in cazul insuficientei mitrale reumatismale.

Initial apare dispneea (dificultatea de a respira) de efort si astenia cu evolutie progresiva. Dispneea se poate insoti de tuse si transpiratii, iar in formele severe la eforturi poate aparea edemul pulmonar acut (acumulare de lichid la nivel pulmonar).

Treptat, daca regurgitarea devine importanta, apare dispneea paroxistica nocturna si ortopneea (dispneea in repaus). Rar, bolnavii au angina pectorala (datorita debitului cardiac mic) si episoade de embolii periferice, cand este prezenta fibrilatia atriala.

Embolie inseamna vehicularea unui corp strain printr-un vas de sange, urmata de oprirea lui cu obstructia vasului. Emboliile periferice sunt mult mai rare fata de stenoza mitrala.

Insuficienta mitrala acuta

Insuficienta mitrala acuta realizeaza o crestere brusca de presiune in atriul stang si circulatia pulmonara, ducand rapid la edem pulmonar acut. In general, este produsa de ruptura cordajelor tendinoase si ruptura partiala sau totala a muschilor papilari, cauza cea mai frecventa fiind infarctul miocardic acut.

Bolnavul cu insuficienta mitrala acuta este intens dispneic, cu dispnee paroxistica nocturna si adesea poate preciza debutul brusc al simptomelor. Tusea este frecventa, uneori cu expectoratie usor spumoasa si striuri sangvinolente.

Clasele functionale ale insuficientei mitrale

Clasa I – bolnav asimptomatic;

Clasa II – bolnav dispneic la eforturi mari si medii;

Clasa III – bolnav dispneic la eforturi mici;

Clasa IV – bolnav dispneic in repaus.

Explorari paraclinice

Sus

• Electrocardiograma - arata ritm sinusal sau fibrilatie atriala. In insuficienta mitrala acuta, electrocardiograma este normala, in afara de cazul insuficientei mitrale ischemice, unde apar semnele infarctului miocardic.

• Examenul radiologic - arata un cord de dimensiuni crescute in formele moderate si severe de insuficienta mitrala, cu atriul si ventriculul stang marite.

• Ecocardiografia si examenul Doppler - aduc cele mai importante date privind diagnosticul insuficientei mitrale, severitatea leziunii, date privind etiologia, precum si aprecieri privind functia ventriculului stang.

• Cateterismul cardiac si angiografia nu aduc elemente in plus fata de investigatiile neinvazive.

Evolutie si complicatii

Sus

Complicatiile cele mai importante sunt:

– endocardita infectioasa, ce trebuie suspectata ori de cate ori starea bolnavului se deterioreaza brusc;

edemul pulmonar acut;

– emboliile sistemice sunt mai rare ca in stenoza mitrala;

fibrilatia atriala este o complicatie relativ frecventa.

Insuficienta mitrala usoara sau moderata poate ramane asimptomatica ani de zile, bolnavii putand desfasura o viata normala. Aparitia fibrilatiei atriale deterioreaza starea clinica.

Tratamentul medicamentos

Sus

Insuficienta mitrala cronica usoara si moderata nu necesita tratament medicamentos, in afara masurilor igieno-dietetice privind reducerea aportului de sare si evitarea eforturilor fizice deosebite.

Tratamentul cu vasodilatatoare este util la bolnavii cu insuficienta mitrala, acestea realizand un important beneficiu clinic si hemodinamic. Vasodilatatoarele imbunatatesc mult simptomatologia si prognosticul.

Se folosesc inhibitorii de enzima de conversie, in special pentru controlul acestora in remodelarea cardiaca. Tratamentul se incepe cu doze mici, fractionate, de preferinta in spital.

Se vor urmari

– efectele la dispnee;
– toleranta la efort;
tensiunea arteriala;
– functia renala.

Tratamentul chirurgical

Sus

Consta in:

– inlocuire valvulara cu proteza metalica sau biologica;
– interventii de reconstructie si reparare (plastie) valvulara.

In prezent se recomanda mai ales interventiile de reconstructie si plastie valvulara din doua considerente - primul este faptul ca nu exista inca o proteza ideala, iar bolnavii sunt supusi dupa protezare la cateva riscuri majore: endocardita infectioasa, tromboza protezei, dezlipirea protezei.

In al doilea rand, mortalitatea este de 2,5 ori mai mare la bolnavii protezati, datorita rezectiei aparatului valvular mitral.

Interventiile de reconstructie constau in:

– anuloplastie (repararea inelului valvular) cu inel rigid;
– anuloplastie cu inel flexibil;
– plastie (reparare) valvulara;
– plastie (reparare) a cordajelor.

Aceste tipuri de interventie sunt potrivite pentru insuficientele mitrale necalcifiate, rupturi de cordaje, perforari valvulare.


Medici specialisti Cardiologie

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Citeste si

Arhiva
  • Candidomicozele: etiologie, complicatii si tratament Candidomicozele: etiologie,...

    Generalitati Candidomicozele sau candidozele cutaneo-mucoase reprezinta un grup de afectiuni dermatologice, determinate de anumiti fungi din specia Candida, care afecteaza atat mucoasele, cat si tegumentele. Aceste candidoze se dezvolta cel mai bine in mediul umed...citeste mai mult

  • Primul ajutor in durerea precordiala (angina pectorala) Primul ajutor in durerea precordiala...

    Generalitati Angina pectorala reprezinta termenul medical ce defineste durerea precordiala cu caracter constrictiv (angere = a strange). Caracteristicile durerii anginoase sunt localizarea retrosternala, difuza, pe o zona relativ intinsa (chiar pe intregul torace),...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Medici recomandati
Servicii specializate
+6
Vezi toate clinicile
Mai putin