Boala coronariana

Incapacitate a arterelor coronare de a furniza aportul de sange oxigenat corespunzator necesitatilor inimii. Aceasta lipsa de adaptare intre nevoile si aporturile in sange oxigenat poate rezulta din doua mecanisme diferite O insuficienta coronariana primara (de cauza necunoscuta) se traduce printr-o scadere a debitului sangvin in arterele coronare. O insuficienta coronariana secundara (a carei cauza este cunoscuta) corespunde unei cresteri in nevoile de oxigen, in cursul unui efort fizic de exemplu, si unei imposibilitati pentru inima de a aduce acest supliment de oxigen.

Frecventa - In tarile industrializate, insuficienta coronariana este o coronaropatie (afectiune a arterelor coronare) extrem de raspandita. In Franta - de exemplu - ea reprezinta prima cauza de deces. Un mare numar dintre ele apar brusc la barbati si femei de varsta medie, de altfel intr-o stare buna de sanatate insa majoritatea lor se refera la subiecti de varste mai mari de 65 de ani.

Cauze - Originea cea mai obisnuita a unei insuficiente coronariene este dezvoltarea unei ateroscleroze. In acest caz, arterele coronare sunt astupate de placi formate dintr-o depunere grasoasa bogata in colesterol, ateromul. Un trombus (cheag sangvin), format in contact cu suprafata rugoasa a acestor placi, poate in continuare sa agraveze ingustarea coronariana pana la ocluzia coronariana.
Cauzele ateromului sunt numeroase si legate intre ele. Principalii factori de risc de ateroscleroza sunt predispoziliile genetice, bolile ca diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala sau un mod de viata caracterizat prin tabagism, lipsa de miscare fizica, excesul de greutate, in sfarsit o alimentatie bogata in produse lactate si in grasimi animale, care provoaca o crestere excesiva a nivelului de colesterol in sange.
Influenta personalitatii, a comportamentului si a stresului este controversata inca. Unii medici cred ca infarctul miocardic este mai frecvent la subiectii avand o personalitate de "tip A" (intotdeauna grabiti, ei urmaresc in permanenta ora, suporta greu intarzierile si ii intrerup pe altii in mijlocul propozitiei), activi si intreprinzatori. Se stie, in plus, ca infarctul survine mai frecvent la subiectii deprimati dupa moartea unei rude apropiate sau dupa pierderea locului de munca, de exemplu.
Alte mecanisme reduc aportul in oxigen la inima: o atingere a vaselor mici (microangiopatie) coronare ca in diabet, o ingrosare a peretilor cardiaci, o scadere a oxigenului continut in sange sau o incapacitate a muschiului cardiac de a extrage acest oxigen, de exemplu.

simptome si semne - Ateromul coronarelor ramane mult timp fara nici un simptom. El se poate evidentia fie cu prilejul unei angine pectorale, fie printr-un infarct miocardic. angina pectorala apare atunci cand miocardul trebuie sa furnizeze un travaliu mai intens si cand nu primeste destul sange pentru efortul respectiv. Daca, de exemplu, vascularizarea unei regiuni a miocardului este complet intrerupta de catre un cheag, se produce un infarct (tromboza coronariana sau "criza cardiaca"), antrenand moartea (necroza) acestei parti de miocard. Simptomul principal al infarctului este o durere intensa care seamana cu cea de angina pectorala, dar care nu se calmeaza la repaus si nu este nici obligatoriu declansata la efort. Bolnavului poate sa-i fie frig, poate transpira si poate simti slabiciune si greturi, uneori isi poate pierde constienta.
Angina pectorala si insuficienta coronariana pot antrena tulburari de conducere cardiaca sau tulburari ale ritmului ca o aritmie (neregularitatea batailor cardiace), ale caror diferite grade le constituie extrasistolele (contractii premature) pana la tahicardie (accelerarea inimii) si la fibrilatie ventriculara (tremulatie ineficace a miocardului). Fibliratia poate antrena o pierdere rapida a constientei si moartea, in cazul in care ca nu este corectata in minutele ce urmeaza printr-o defibrilare electrica (intreruperea contractiilor anormale, necoordonate si continue ale inimii cu ajutorul unui soc electric aplicat pe torace).

Diagnostic si examene - O insuficienta coronariana poate sa se traduca prin simptome tipice. Diagnosticul se pune atunci fara indoiala. Examenele complementare il confirma: electrocardiografia, atunci cand se suspecteaza un infarct miocardic, masurarea in sange a nivelurilor creatinkinazei si transaminazelor ALAT si ASAT (enzime eliberate plecand de la zona de necroza a miocardului), de exemplu. Un bolnav care prezinta crize intermitente de angina pectorala trebuie sa fie supravegheat prin examene electrocardiografice practicate in repaus la efort (proba de efort pe bicicleta sau covor rulant sub supraveghere medicala).

Tratament - Angina pectorala beneficiaza de o intreaga gama de medicamente care imbunatatesc circulatia coronara si/sau reduc travaliul inimii in timpul activitatii fizice. Printre aceste medicamente, se gasesc nitroglicerina si alti derivati nitrati, betablocantele, vasodilatatoarele. Aritmiile sunt tratate cu betablocante, inhibitori calcici sau antiaritmice specifice. In caz de insuficienta cardiaca, vasodilatatoarele sau digitalicele pot sa tonifice actiunea muschiului cardiac.
In caz de esec al tratamentului medical sau de leziuni foarte severe ale arterelor coronare, vascularizarea miocardului poate fi ameliorata printr-un pontaj aortocoronarian sau printr-o angioplastie transluminala percutanata (dilatatie cu balonas a coronarei ingustate).
Un infarct al miocardului este o urgenta care trebuie tratata in mediu spitalicesc. Tromboliticele pot fi administrate pentru a incerca dizolvarea cheagurilor. Ulterior, artera responsabila de infarct poate fi dilatata prin angioplastie sau scurtcircuitata printr-un pontaj. Uneori, tratamentul vizeaza pur si simplu sa permita inimii sa se cicatrizeze de la sine.

Prevenire - insuficienta coronariana este o boala a varstei mature si a batranetii, dar bazele ei se pregatesc in timpul adolescentei si la adultul tanar. Se pot reduce considerabil riscurile prin modificarea stilului de viata. A nu fuma niciodata, a face regulat exercitii fizice, a pastra o greutate corporala normala si o tensiune arteriala normala, a urma un regim alimentar sanatos permit a fi mai putin expus la riscul unei boli coronariene pana la o varsta inaintata.

Prognostic - O data prezente simptomele, tratamentul poate face mult pentru a ingradi agravarea lor. Studiile statistice efectuate pe pacientii tratati prin pontaj aortocoronarian arata ca intre 80 si 90% dintre acesti subiecti inca traiesc la cinci ani dupa operatie. Rata supravietuirii este inca si mai buna atunci cand boala a evoluat putin, necesitand doar un tratament medical. Supravietuirea este inca si mai buna la subiectii care inceteaza sa fumeze.

Sinonime: cardiopatie ischemica, insuficienta coronariana.

Citeste si

Arhiva
  • Sindromul coronarian acut Sindromul coronarian acut

    Generalitati Termenul de sindrom coronarian acut este utilizat pentru orice conditie declansata brusc si caracterizata printr-un diminuarea fluxului sanguin catre inima. Sindromul coronarian acut implica atat durerea pe care o persoana o simte in timpul unui atac de...citeste mai mult

  • Angioplastia coronariana Angioplastia coronariana

    Generalitati Angioplastia coronariana este o procedura interventionala de largire a unei artere coronare (vas de sange care transporta sange spre muschiul inimii) blocata sau ingustata. Este folosita pentru tratarea afectiunilor arterelor coronare si este o procedura...citeste mai mult

  • Boala arteriala periferica a membrelor inferioare Boala arteriala periferica a...

    Generalitati Boala arteriala periferica este data de un flux sangvin necorespunzator prin artere. Arterele duc sangele la organe si muschi. Daca arterele se ingusteaza sau se blocheaza din cauza bolii, ele nu vor putea furniza suficient sange pentru a permite...citeste mai mult

  • Lupusul eritematos sistemic - boala autoimuna Lupusul eritematos sistemic - boala...

    Generalitati Lupusul (lupusul eritematos sistemic sau LES) este o boala cronica ce se manifesta prin inflamatie, durere si leziuni ale tesuturilor din intregul organism. Lupusul este o boala autoimuna, in care sistemul imunitar al bolnavului nu reuseste sa faca...citeste mai mult

  •  

    Cere sfatul medicului

    afla raspunsurile la problemele tale

    Afla acum