Sindromul coronarian acut

Generalitati

Sus
Sindromul coronarian acut

Termenul de sindrom coronarian acut este utilizat pentru orice conditie declansata brusc si caracterizata printr-un diminuarea fluxului sanguin catre inima. Sindromul coronarian acut implica atat durerea pe care o persoana o simte in timpul unui atac de cord cat si durerile in piept care se manifesta in stare de repaus sau in timpul unei activitati fizice usoare (angina instabila). Sindromul coronarian acut este adesea diagnosticat in camera de urgenta sau spital. Boala este tratabila daca este depistata rapid. Tratamentul variaza, in functie de semne, simptome si starea generala de sanatate.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Simptome
  3. Cand se va consulta medicul
  4. Cauze
  5. Factori de risc
  6. Teste si diagnostic
  7. Tratament si medicatie
  8. Interventii chirurgicale si alte proceduri
  9. Stil de viata si remedii la domiciliu
  10. Prevenire
  11. Articole similare

Simptome

Sus

Multe dintre simptomele sindromului coronarian acut sunt aceleasi cu cele ale unui atac de cord. Iar daca boala nu va fi tratata rapid, va avea loc un atac de cord. Este foarte important sa se acorde seriozitatea necesara simptomelor acestei afectiuni. Orice persoana trebuie sa solicite de urgenta ajutor medical, in cazul in care manifesta urmatoarele simptome sau considera ca are un atac de cord:
- dureri toracice (angina) - senzatie de arsura, presiune sau constrictie care dureaza cateva minute sau chiar mai mult
- durere in alta parte a corpului cum ar fi partea superioara a bratului stang sau maxilar (durere localizata)
- greata
- varsaturi
- respiratie scurta (dispnee)
- transpiratie brusca si abundenta (diaforeza).

Simptomele atacului de cord (infarctului) ar putea varia in functie de sex si varsta sau de prezenta anumitor altor boli, cum ar fi, diabetul, de exemplu. Printre acestea ar putea fi incluse:
- dureri abdominale
- dureri similare cu arsurile la stomac
- piele rece si umeda
- delir, ameteli, lesin
- oboseala inexplicabila sau neobisnuita
- senzatie de neliniste sau anxietate.

Cand se va consulta medicul

Sus

Daca o persoana are dureri in piept si considera ca este necesara interventia de urgenta sa apeleze imediat serviciul de urgenta. Ori de cate ori este posibil, ar fi indicat ca pacientul sa solicite mai degraba asistenta medicala de urgenta decat sa se deplaseze la spital, intrucat este vital sa se intervina la timp in cazul unui atac de cord. In cazul in care durerile toracice sunt recurente, acest lucru trebuie semnalat medicului. Ar putea fi vorba despre o forma de angina pectorala, iar medicul ar putea recomanda cel mai bun tratament.

Cauze

Sus

Sindromul coronarian acut se poate dezvolta lent, in timp, prin construirea de placi aterosclerotice (la nivelul arterelor inimii). Acestea sunt alcatuite din depozite de grasime si ingreuneaza circulatia sangelui prin vasele sanguine. In cele din urma, inima nu va mai fi capabila sa pompeze suficient sange bogat in oxigen catre restul corpului, fapt ce poate cauza dureri in piept (angina pectorala) sau atac de cord.

Un alt termen medical strans legat de sindromul coronarian acut este boala coronariana. Aceasta se refera la deteriorarea arterelor inimii ca urmare a ateroscrelozei acestora. Daca una dintre placile arterelor coronariene, se rupe sau se erodeaza, se poate declansa un atac de cord. De fapt, multe dintre cazurile de sindrom coronarian se dezvolta dupa ce a avut loc o ruptura a placii. Un cheag de sange se poate forma in zona in care s-a produs ruptura, situatie ce duce la blocarea fluxului de sange catre artera.

Factori de risc

Sus

Factorii de risc pentru sindromul coronarian acut sunt similari cu cei ai altor tipuri de boli de inima si cuprind:
- varsta peste 45 de ani pentru barbati si peste 55 de ani pentru femei
- hipertensiune arteriala
- nivel crescut de colesterol in sange
- fumat
- lipsa activitatii fizice
- diabet de tip 2
- istoric familial care include dureri toracice, accident vascular cerebral sau boli de inima.

Teste si diagnostic

Sus

Daca o persoana manifesta semne si simptome de sindrom coronarian acut, medicul ar putea sa-i recomande sa realizeze mai multe investigatii pentru a se depista daca simptomele sunt cauzate de un atac de cord sau care ar fi cauza durerilor toracice. Daca medicul considera ca ar fi vorba despre un infarct, principalele teste pentru diagnosticarea acestuia sunt:

- electrocardiograma (ECG) - acest test inregistreaza activitatea electrica a inimii prin intermediul unor electrozi care sunt aplicati pe pielea pacientului. Impulsurile vor fi inregistrate sub forma unor "valuri", fie pe un monitor fie tiparite pe hartie. Deoarece muschiul afectat al inimii nu conduce impulsuri electrice, in mod normal, ECG poate dezvalui daca are loc sau a avut loc un atac de cord.

- analize de sange - anumite enzime sunt eliberate din inima in sange in cazul unui atac de cord. Personalul medical de urgenta va recolta probe de sange pentru a testa prezenta acestor enzime. Medicul va analiza toate aceste rezultate si va stabili gravitatea afectiunii. In cazul in care analizele de sange nu releva makeri specifici atacului de cord iar durerea toracica a disparut, se vor face alte investigatii pentru a se verifica circulatia sangelui de la inima. In cazul in care rezultatele testului arata ca pacientul a suferit un atac de cord sau ca prezinta riscul declansarii unui atac de cord, probabil ca va ramane sub supraveghere in spital si i se va face si alte teste invazive, cum ar fi angiografia coronariana.

- ecocardiograma - daca medicul decide ca nu a fost implicat vreun atac de cord si ca riscul de a dezvolta un atac de cord este scazut, probabil va solicita pacientului sa realizeze o ecocardiografie inainte ca acesta sa plece din spital. Acest test utilizeaza undele sonore pentru a produce o imagine a inimii. In timpul unei ecocadiografii, undele sonore sunt transmise catre inima prin intermediul unui traductor, un dispozitiv care va fi plasat pe torace. Undele sonore sunt se reflecta prin peretele toracic si apoi sunt procesatele electronic pentru a rezulta imagini video ale inimii. O ecocardiografie poate contribui la indentificarea zonelor inimii care au fost afectate de un atac de cord si nu functioneaza normal.

- radiografie toracica - o imagine cu raze X la nivelul pieptului permite medicului sa verifice marimea si forma inimii dar si starea vaselor de sange.
- scanare nucleara - acest test ajua la indentificarea problemelor fluxului de sange din zona inimii. Cantitati reduse de material radioactiv, cum ar fi taliu, sunt injectate in sange. Camere speciale pot detecta materialul radioactiv care este transportat prin inima si apoi plamani. Zonele muschiului inimii in care fluxul de sange este redus - prin care circula mai putin material radioactiv - apar ca pete intunecate atunci cand sunt scanate.
- angiografia CT - pemite medicului sa verifice arterele pentru a vedea daca acestea sunt ingustate sau obturate. In cadrul acestui test minim invaziv, pacientul se va aseza pe o masa care face parte din aparatul de scanare, i se va face o injectie cu o substanta radioactiva si o alta componenta a aparaturii va fi asezata in zona toracica pentru a furniza imagini ale arterelor inimii. Acest test, de obicei, se face doar in cazul in care analizele de sange si electrocardiograma nu releva cauza simptomelor.

- angiografia coronariana (cateterism cardiac) - Acest test poate arata daca arterele coronare sunt ingustate sau blocate. Un lichid colorat va fi injectat in arterele inimii - prin intermediul unu tub lung, subtire (cateter) care este introdus intr-o artera, de obicei de la nivelul piciorului. Atunci cand substanta va ajunge in vene, arterele vor deveni vizibile cu ajutorul razelor X, depistandu-se zonele blocate. In plus, in timp ce cateterul ramane in pozitia initiala, medicul va trata eventualele obturatii prin realizarea unei angioplastii. In cazul angioplastiei sunt introduse in vasele de sange si intr-o artera coronariana mici balonase pentru a se extinde zona blocata. In majoritatea cazurilor este aplasat si un stent in interiorul arterei pentru a o largi si pentru a preveni reingustarea in viitor.

Tratament si medicatie

Sus

Tratamentul pentru sindromul coronarian acut variaza in functie de simptome si de modul in care sunt blocate arterele.

Medicatie - Probabil ca medicul va recomanda medicamente care pot ameliora durerea toracica si vor imbunatati fluxul sanguin. Acestea pot include:

- aspirina - care are rolul de a diminua riscul coagularii sangelui si ajuta la mentinerea circulatiei normale a sangelui prin venele ingustate. Aspirina este unul din primele medicamente care vor fi administrate in situatii de urgenta in cazul in care a fost suspectat un sindrom coronarian acut. Medicul va cere pacientului sa mestece aspirina pentru ca aceasta sa fie absorbita in sange mai rapid. dAca medicul va pune diagnosticul de sindrom coronarian acut, va recomanda bolnavului administrarea unei aspirine pe zi.

- trombolitice - aceste medicamente, numite si anticoagulante, ajuta la dizolvarea cheagurilor de sange care ar putea bloca fluxul sanguin catre inima. Daca o persoana sufera un atac de cord, intr-o prima etapa i se va recomanda un medicament anticoagulant. Cu cat acesta va fi administrat mai repede cu atat sansele de a supravietui si ca inima sa nu fie afectata sunt mai mari.

- nitroglicerina - acest medicament trateaza durerile toracice si angina pectorala si ajuta la dilatarea vaselor de sange ingustate, imbunatatind fluxul de sange de la si catre inima.

- betablocante - au rolul de a ajuta la relaxarea muschilor inimii, incetinesc ritmul cardiac si scad tensiunea arteriala, activitatea inimii fiind mai putin solicitata. Betablocantele pot creste fluxul sanguin la nivelul inimii, scad durerile toracice si sansele ca inima sa sufere leziuni in timpul unui atac de cord.

- inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) si a blocantilor receptorilor de angiotensina - permit sangelui sa circule mult mai usor de la inima. Medicul ar putea prescrie inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensiei si a blocantilor receptorilor de angiotensina daca pacientul a suferit un atac de cord moderat pana la sever care a redus capacitatea de pompare a inimii. Aceste medicamente scad tensiunea arteriala si ar putea preveni un alt atac de cord.

- blocante ale canalelor de calciu - au rolul de a relaxa inima si permit sa curga cat mai mult sange la si de la inima. Medicamentele sunt recomandate, in general in cazul in care simptomele persista dupa ce a fost administrata deja nitroglicerina si beta-blocante.

- medicamente hipocolesterolemiante frecvent utilizate, cunoscute si sub denumirea de statine, acestea pot reduce nivelul colesterolului si datorita acestora exista sanse mai mari ca nivelul placii sa fie mai scazut. Scopul terapiei cu statine este de a reduce densitatea scazuta de lipoproteine sau colesterol rau (LDL) sub 100 miligrame pe decilitru (mg/dL).
- clopidogrel - medicatia cu clopidogrel poate ajuta la prevenirea formarii cheagurilor de sange in vasele de sange. Cu toate acestea, clopidogrel creste riscul de sangerare, de aceea trebuie administrat cu mare atentie, doar cu sfatul medicului, mai ales daca pacientul ar trebui sa suporte orice fel de tip de interventie chirurgicala.

Interventii chirurgicale si alte proceduri

Sus

Daca medicamentele nu sunt suficiente pentru restabilirea fluxului de sange prin inima, medicul ar putea recomanda una dintre urmatoarele proceduri:

- angioplastie si stentare - medicul va introduce un tub lung si subtire (cateter) in partea obturata sau ingustata a arterei, Un balon dezumflat, care are la capat un fir va fi trecut prin cateter catre zona ingustata. Balonul este apoi umflat pentru a dilata zona ingustata si a comprima depozitele existente pe peretii arterelor. Se va monta si un stent care are rolul de a mentine artera deschisa. Angioplastia este o procedura care se poate realiza si cu ajutorul laserului.

- bypass coronarian - prin intermediul acestei proceduri se va crea o ruta alternativa de circulatie a sangelui, in jurul unei artere coronariene blocata.

Stil de viata si remedii la domiciliu

Sus

Orice persoana are posibilitatea de a lua masuri pentru prevenirea sindromului coronarian acut sau pentru ameliorarea simptomelor:

- sa renunte la fumat - oricine fumeaza, cel mai important lucru pe care il poate face pentru imbunatatirea sanatatii inimii este sa renunte la fumat. Se va cere sfatul medicului privind metodele prin care se poate opri fumatul.

- sa urmeze o dieta care sa sustina sanatatea inimii - prea multe grasimi saturate si un colesterol ridicat ca urmare a dietei va influenta in mod negativ sanatatea inimii. Se va urma atat sfatul medicului de familie dar si a medicului nutritionist in cazul dietei care sa mentina sanatatea inimii. Aceasta poate include: cereale integrale, carne salba, lactate degresate si fructe si legume, dar si reducerea consumului de sare. Consumul de sare si grasimi saturate sau trans va creste atat tensiunea arteriala cat si colesterolul.

- exercitii fizice constante - activitatea fizica regulata ajuta la imbunatatirea functiei cardiace musculare si ajuta pastrarea unui flux normal de sange prin artere. De asemenea, o greutate sanatoasa, mentinerea sub control a diabetului zaharat, a valorilor crescute ale colesterolului scade si a niveulului de tensiune arteriala. Activitatea fizica nu trebuie sa fie viguroase: de exemplu, 30 de minute pe zi, timp de cinci zile pe saptamana poate imbunatati starea generala a sanatatii.

- verificarea colesterolului - valorile colesterolului din sange vor fi verificate cu regularitate prin intermediul analizelor de sange. Daca nivelurile de colesterol sunt excesiv de mari, medicul va recomanda modificarea dietei dar si tratament medicamentos pentru protejarea sanatatii cardiovasculare. Este indicat ca valoarea colesterolului total sa fie sub 200 mg/dL, a lipoproteinelor cu densitate mare (colesterolul bun sau HDL) sa fie peste 40 mg/dL pentru barbati si peste 50 mg/dL pentru femei. Nivelurile de colesterol LDL recomandate depinde de riscul pe care pacientul il are privind dezvoltarea unor potentiale boli de inima. Pentru persoanele care au un risc scazut de a manifesta boli de inima, colesterolul LDL trebuie sa fie sub 130 mg/dL. La persoanele cu risc moderat este recomandat un nivel mai mic de 100 mg/dL, iar celor care au un risc moderat este recomandat un nivel mai mic de 100 mg/dL. Cei care au un risc crescut de aparitie a bolilor cardiace, inclusiv cei care au avut deja un atac de cor sau care au diabet zaharat, se preconizeaza ca nivelurile de LDL sa fie mai mici de 70 mg/dL.
- controlul tensiunii arteriale - orice persoana trebuie sa isi verifice tensiunea arteriala cel putin o data la doi ani. Medicul poate recomanda controale frecvente daca este diagnosticata hipertensiunea arteriala sau daca exista antecedente de boli cardiace. Tensiunea arteriala normala este mai mica de 12/8 mm Hg.
- mentinerea unei greutati sanatoase - excesul de greutate solicita in mod excesiv functia inimii si poate contribui la cresterea colesterolului, hipertensiune arteriala si diabet zaharat. Pierderea in greutate poate reduce riscul de sindrom coronarian acut.

- gestionarea stresului - pentru a reduce riscul unui atac de cord, trebuie diminuat stresul din activitatea de zi cu zi. Persoanele care muncesc in mod excesiv, nu ar trebui sa isi neglijeze sanatatea.
- consumul cu moderatie al alcoolului - consumul a mai mult de una sau doua bauturi cu alcool pe zi creste tensiunea arteriala. Un barbat poate bea maxim doua pahare de vin pe zi (355 ml - un pahar de bere, 118 ml- un pahar de vin sau 80 ml pahar de lichior), iar o femeie doar un pahar. Depasirea acestor cantitati sunt daunatoare pentru organism.

Prevenire

Sus

Modificarea stilului de viata amelioreaza simptmele de sindrom coronarian acut si previne chiar si aparitia acestuia: o dieta sanatoasa, exercitiile fizice mai multe zile pe saptamana, timp de cel putin 30 de minute pe zi, consultul cu regularitate la medic pentru verificarea tensiunii arteriale si a valorilor colesterolului si renuntarea la fumat.

Citeste si

Arhiva
  • Ischemia arteriala periferica Ischemia arteriala periferica

    Generalitati Anatomie si fiziologie Sistemul circulator este alcatuit din 2 mari tipuri de vase sangvine: artere si vene. Vasele sangvine sunt structuri tubulare cu rolul de a transporta sange oxigenat si bogat in nutrienti esentiali desfasurarii proceselor...citeste mai mult

  • Ce spun unghiile despre sanatatea organismului? Ce spun unghiile despre sanatatea...

    Generalitati Datorita culorii, texturii si aspectului, unghiile sunt considerate indicatori precisi pentru starea de sanatate a organismului. Modificarile patologice ale unghiilor sunt semne si simptome pentru afectiuni precum: diabetul zaharat, boli cardiovasculare,...citeste mai mult

  • 6 semnale de alarma surprinzatoare pentru bolile de inima 6 semnale de alarma surprinzatoare...

    Generalitati Bolile de inima sau bolile cardiovasculare sunt termene folosite pentru a descrie o serie de boli care afecteaza inima. Diferite boli care fac parte din categoria bolilor cardiovasculare includ afectiuni ale vaselor de sange cum ar fi boala coronariana,...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Clinici recomandate
Medici recomandati
Servicii specializate
+2
Vezi toate clinicile
Mai putin
+1
Vezi toti medicii
Mai putin
+3
Vezi toate serviciile
Mai putin
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK