Angina pectorala – poate fi prevenita sau doar tratata?

Publicat la data de: 18 Ianuarie 2016 | Actualizat la data de: 12 Iulie 2018
Autor: SfatulMedicului

Generalitati

Sus
Angina pectorala – poate fi prevenita sau doar tratata?

Inima este o pompa responsabila pentru circulatia sangelui prin tot corpul. Angina pectorala descrie durerea, disconfortul sau alte simptome asociate ce apar atunci cand fluxul de sange pentru celulele musculare ale inimii nu este suficient pentru a satisface nevoile sale de energie.

Miocardul este alimentat cu sange de catre arterele coronare. Daca aceste vase de sange se reduc, sangele nu este suficient pentru a putea fi livrat la muschiul inimii contractante pentru a satisface nevoile de energie si astfel poate aparea angina pectorala.

Descrierea clasica a anginei este o durere, o greutate sau presiune ce radiaza la nivelul pieptului, al gatului, maxilarului sau dintilor, uneori si in partea de jos a bratelor. Aceasta poate fi asociata cu dificultati de respiratie, greata, varsaturi ori transpiratii.

Multi pacienti nu folosesc durerea ca o descriere a anginei pectorale, descriind in schimb senzatii de satietate, etanseitate, ardere.

Angina este adesea cauzata de exercitii sau de alte activitati obositoare. Atunci cand organismul ii cere inimii sa pompeze mai mult sange, muschiul inimii este solicitat sa lucreze mai mult, acelasi lucru ducand la depasirea nivelului de energie disponibil.

Atunci cand organismul se odihneste, angina pectorala ar trebui sa dispara. Angina tinde sa progreseze lent in timp si pacientii nu pot recunoaste ca simptomele lor sunt datorate diverselor boli de inima.

Din pacate, pentru unii pacienti, angina pectorala nu poate avea niciun simptom, chiar daca arterele coronare se ingusteaza, astfel ca ei pot primi ingrijiri medicale in mijlocul unui infarct miocardic sau atac de cord, atunci cand o artera coronara este complet blocata. Acest lucru este valabil pentru femeile ce pot avea simptome atipice de angina pectorala, inclusiv oboseala, stare generala proasta sau ameteli.

Angina este un semn de avertizare ca muschiul nu obtine aportul adecvat de sange si oxigen. Dar, nebagata in seama, angina poate duce la un atac de cord sau infarct miocardic. Termenul ”angina” poate fi folosit pentru a descrie diverse dureri abdominale, datorita scaderii aportului de sange de la nivelul intestinului.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Cauzele anginei pectorale
  3. Tipuri diferite de angina pectorala?
  4. Cum se poate diagnostica angina pectorala?
  5. Tratamentul anginei pectorale
  6. Citeste pe aceeasi tema

Cauzele anginei pectorale

Sus

Cel mai frecvent motiv pentru care un pacient se plange de angina pectorala este cauzat de reducerea fluxului de sange din arterele coronare, produsa de bolile de inima aterosclerotice.

Colesterolul care se construieste treptat pe captuseala interioara a unei artere coronare ingusteaza diametrul si scade cantitatea de sange ce poate curge. In cazul in care inimii i se cere sa faca mai mult efort, aceasta nu poate fi capabila sa livreze cererea de energie a miocardului si acest lucru poate provoca aparitia simptomelor de angina pectorala.

Deoarece fiecare bataie a inimii trimite nu numai sange in intreg organismul, exista o varietate de sisteme din corp pentru care inima trebuie sa functioneze corect pentru a furniza oxigen catre muschiul inimii. In cazul in care oricare dintre ele, fie individual, fie in combinatie nu sunt indeplinite in mod adecvat, poate aparea angina pectorala.

Exemplele includ urmatoarele:

Sistemul electric al inimii trebuie sa fie capabil sa genereze pauze nici prea lente, nici prea rapide. Nu poate fi o problema intrinseca cu sistemul conductor electric al inimii. Fibrilatia atriala cu un raspuns ventricular rapid poate fi asociata cu dureri in piept, dificultati de respiratie sau alte simptome ale anginei pectorale.

Blocajul cardiac complet poate face ca inima sa bata prea incet. Ritmul cardiac anormal poate aparea din cauza unor medicamente, unor supradoze, anomaliilor hormonale. Valvele cardiace trebuie sa ii permita sangelui sa circule intre camerele inimii si corp intr-o directie completa si la o viteza normala.

Muschiul inimii trebuie sa fie capabil de a avea un efect adecvat sau puterea de a pompa sangele. Lipsa aceastei capacitati poate fi din cauza cardiomiopatiei (muschiul inimii deteriorat).

Nivelul celulelor rosii din sange trebuie sa fie suficient pentru a transporta oxigenul. Pacientii care au anemie pot dezvolta dificultati de respiratie, oboseala, dureri in piept.

Plamanii trebuie sa lucreze astfel incat acestia sa ofere suficient oxigen pentru organism.

Anumite intoxicatii cu monoxid de carbon pot impiedica circulatia oxigenului, determinand dificultati de respiratie si dureri toracice.

Tipuri diferite de angina pectorala?

Sus

Angina este cel mai adesea cauzata de ingustarea arterelor coronare din cauza bolilor de inima aterosclerotice. De obicei, trebuie sa existe cel putin o ingustare a unei artere coronare pentru a provoca simptome.

Angina Prinzmetal (vasospastica) descrie durere care apare atunci cand o artera coronara merge spre un spasm temporar descrescator alimentarii cu sange intr-o sectiune a muschiului inimii. Angina microvasculara descrie ingustarea arterelor mici, provocand zonelor inimii un flux de sange scazut. Sindromul X al bolii cardiace descrie scaderea fluxului de sange pentru muschiul inimii.

Alte cauze ale anginei:
Hipertensiune arteriala;
Stenoza aortica;
Cardiomiopatie;
Cardiomiopatie ischemica;

Alte circumstante ale apartiei anginei pot fi cele in cazul in care cererea de oxigen a inimii a crescut. Aceasta cerere creste atunci cand inimii i se cere sa pompeze mai greu si mai repede. Exemplele includ tahicardie, cum ar fi fibrilatia atriala, febra, hipertiroidism, diverse infectii sau traume.

Cum se poate diagnostica angina pectorala?

Sus

Diagnosticul preliminar de angina pectorala, de obicei, se face cu ajutorul istoricului pacientului. O parte din istoric va fi evaluata si pentru factorii de risc ai bolilor de inima. Acestea includ hipertensiune arteriala, nivel ridicat de colesterol, diabet zaharat, antecedentele familiale sau fumatul.

Exista si alte boli ce pot cauza dureri in piept, dureri abdominale, dificultati de respiratie, transpiratie, greata si varsaturi. Embolia pulmonara, pneumonia, anevrismul aortic, boala de reflux gastroesofagian, ulcerul peptic, boala vezicii biliare sunt cateva din cauzele posibile, altele decat simptomele anginei.

Examenul fizic va ajuta la restrangerea listei potentialelor boli. Acesta este momentul ca medicul sa ia o decizie in ceea ce priveste simptomul. In cazul in care diagnosticul este angina, o decizie ulterioara trebuie sa se faca daca este stabila sau instabila.

Angina pectorala stabila. Angina stabila, numita si angina pectorala, este cel mai comun tip de angina. Angina stabila este un model previzibil de dureri in piept. Puteti urmari ceea ce faceti atunci cand simtiti dureri in piept. Urmarirea anginei stabile va poate ajuta in gestionarea simptomelor mult mai usor.

Angina pectorala stabila se produce atunci cand inima nu primeste oxigenul de care are nevoie pentru a functiona corect. Inima functioneaza mai greu cand exercita sau prezinta o experienta de stres emotional. Anumiti factori, cum ar fi ingustarea arterelor, pot opri inima sa primeasca mai mult oxigen. Arterele pot deveni inguste si grele atunci cand placa se acumuleaza in interiorul peretilor arterelor.

Factorii de risc pentru angina pectorala stabila includ:
Supraponderabilitate;
Istoric cu boli de inima;
Valori crescute ale colesterolulului sau a tensiunii arteriale;
Diabetul;
Fumatul.

In timpul unui episod de angina stabila, puteti experimenta:
Dificultati de respiratie;
Greata;
Oboseala;
Ameteala;
Transpiratie abundenta;
Anxietate.

Medicul va intreaba despre istoricul dumneavoastra si va face cateva analize medicale pentru a diagnostica angina pectorala stabila.

Testele pot include:
Electrocardiograma;
Angiografia.

Angina pectorala instabila. Este o durere toracica ce are loc dintr-o data si devine mai intensa in timp. Ea apare aparent fara motiv. Se poate intampla atunci cand va aflati in stare de repaus sau chiar atunci cand dormiti. Un atac de angina pectorala instabila poate duce la un atac de cord. Din acest motiv, un astfel de atac este o urgenta si ar trebui cautat si administrat un tratament medical imediat.

Boala coronariana cauzata de acumularea in placi de-a lungul zidurilor de artere este cauza principala a anginei pectorale instabile. Atunci cand muschii inimii nu au suficient oxigen si sange, veti simti dureri in piept.

Factorii de risc pentru boala coronariana includ:
Diabetul;
Obezitatea;
Hipertensiunea arteriala;
Sexul masculin;
Viata sedentara.

Simptomele anginei instabile sunt:
Dureri ascutite in piept;
Greata;
Anxietate;
Transpiratie;
Dificultati de respiratie;
Ameteala.

Tratamentul anginei pectorale

Sus

Acest tratament depinde de cauza si poate include modificari comportamentale, exercitii fizice, medicamente si chirurgie. In cazul in care cauza este ADHD, medicamentele pot fi utilizate pentru a ajuta la minimizarea progresiei ingustarii arterelor si acumularii placii.

Medicamentele pot fi folosite pentru a micsora cerintele de oxigen ale inimii si pentru a-i permite muschiului cardiac sa functioneze mai eficient. Aspirina poate fi recomandata pentru a face mai putin lipicioase trombocitele, pentru a preveni formarea cheagurilor si pentru prevenirea atacului de cord.

Medicamentele cu nitroglicerina cu actiune prelungita pot fi prescrise pentru a dilata arterele coronare si de a creste fluxul de sange pentru muschiul inimii. De asemenea, nitroglicerina poate fi utilizata pentru a scapa de un episod de angina. Cel mai bun tratament impotriva anginei pectorale este prevenirea, in special in cazul in care cauza este ADHD.

Controlul pe tot parcursul vietii a tensiunii arteriale, colesterolului si a diabetului va ajuta la prevenirea dezvoltarii si acumularii placii in artere nu numai in inima, ci si in creier sau arterele periferice. Renuntarea la fumat este obligatorie.

Care este prognoza pentru angina?

Prevenirea ofera cea mai buna prognoza. Scopul in prevenirea progresiei de ADHD este de a reduce riscul de aparitie a atacului de cord. In cazul in care una dintre arterele coronare devine complet blocata, sectiunea muschiului inimii se poate distruge si se poate inlocui cu un tesut cicatricial.

Aceasta conduce la o inima slabita ce afecteaza calitatea vietii. Prin scaderea fluxului de sange inseamna ca muschiul inimii nu poate provoca singur un atac de cord, dar poate afecta functiile cardiace si sa conduca la cardiopatie ischemica, afectand din nou stilul de viata.

Pacientii cu angina care au avut un atac de cord si continua sa fumeze au un risc de pana la 50% de a experimenta alt atac de cord. Pacientii cu angina Prinzmetal si sindromul X au un prognostic excelent, cu risc redus de deteriorare a inimii pe termen lung.

Cum se poate preveni angina pectorala?

Riscul de boli aterosclerotice ale inimii pot fi minimizate prin medicina preventiva. Exercitiile, o dieta sanatoasa, evitarea fumatului reduc semnificativ probabilitatea de a dezvolta boli de inima, accident vascular cerebral sau alte boli ale arterelor periferice.

Un pacient nu ar trebui sa fumeze, dar riscul de atac de cord incepe sa scada la scurt timp dupa ce persoana respectiva renunta la fumat.


Citeste si

Arhiva
  • Angina pectorala - clasificare, simptome si tratament Angina pectorala - clasificare,...

    Generalitati Angina pectorala este definita ca o durere retrosternala (inapoia sternului) sau in regiunile toracice adiacente si care are caracter relativ specific: cu aparitie in accese de scurta durata (3-5 minute), declansata cel mai adesea de efort sau emotii si...citeste mai mult

  • Angina Angina

    Generalitati Angina sau angina pectorala este durerea, disconfortul sau constrictia de la nivelul pieptului care apare atunci cand o portiune a muschiului inimii nu primeste suficient de mult oxigen din sange. Aceasta nu este o boala in sine ci mai degraba un simptom...citeste mai mult