Tromboza venoasa profunda


Generalitati

Sus
Tromboza venoasa profunda Vezi galerie foto

Tromboza venoasa profunda este reprezentata de formarea unui cheag de sange (tromb) in venele profunde ale membrelor inferioare, pelvisului sau membrele superioare. Trombii se pot forma fie la nivelul venelor superficiale (boala se numeste tromboflebita sau simplu flebita) sau la nivelul venelor profunde.

Trombii de la nivelul venelor superficiale cauzeaza rareori probleme, pe cand cei de la nivelul venelor profunde necesita evaluare medicala imediata. Trombii de la nivelul venelor profunde se pot mari in dimensiuni, pot circula in torentul sangiun pana la nivelul plamanilor, determinand embolism pulmonar ce poate ameninta viata.

Tromboza venoasa profunda poate avea si alte complicatii pe termen lung. In aproximativ 25% din cazuri, tromboza venoasa profunda lezeaza peretele venos si determina sindrom posttrombotic de lunga durata.

Aceasta manifestare poate determina durere, edeme, tulburari de pigmentare (depigmentare) si rani la nivelul membrelor. Majoritatea trombilor se dezvolta la nivelul venelor gambei si coapsei si mai putin frecvent la nivelul venelor membrului superior sau pelvisului.

Cauze

Sus

Exista trei factori ce cresc riscul de aparitie a trombozei venoase profunde:
- flux sanguin incetinit. Dupa anumite procedee chirurgicale sau dupa o perioada de inactivitate (de exemplu dupa clinostattism prelungit, de exemplu in zborurile cu avionul) fluxul sanguin la nivelul venelor membrelor inferioare este incetinit si astfel este favorizata formarea trombilor
- lezarea vaselor de sange. Vasele de sange pot fi lezate prin anumite procedee chirurgicale sau prin traumatisme
- modificari ale compozitiei sangelui. Cancerul sau anumite afectiuni ereditare pot cauza formarea trombilor mai repede decat de obicei.

Factori de risc

Sus

Exista mai multi factori ce cresc riscul de aparitie a trombozei venoase profunde. Anumiti factori de risc nu pot fi modificati (de exemplu afectiunile congenitale) pe cand altii sunt tranzitori si depind de circumstante (de exemplu sarcina).

Factori de risc majori

Factorii de risc majori ai trombozei venoase profunde includ:
- repaus la pat pentru o perioada mai mare de 3 zile
- tulburari de coagulare (hipercoagulabilitate=stare in care cheagurile se formeaza mai repede), ca urmare a unei afectiuni genetice mostenite. Exemple: deficienta de proteina S, deficienta de proteina C, deficienta de antitrombina III si de factor V Leiden
- traumatisme majore
- procedee chirurgicale, in special la genunchi sau la sold, neurochirurgie sau chirurgie abdominala sau toracica pentru cancer
- procesele canceroase si terapiile folosite
- paralizia datorata afectarii maduvei spinale
- introducerea unui cateter venos central.

Factori de risc minori

Majoritatea acestor factori au efecte minime daca apar singuri, dar in asociere cresc riscul de dezvoltare al bolii. Se fac in continuare cercetari pentru a determina importanta acestor factori de risc si felul in care acestia interactioneaza.
Riscul de dezvoltare a trombozei venoase profunde este crescut de:
- anumite afectiuni: varice venoase, infarct miocardic, insuficienta cardiaca sau accident vascular cerebral
- o calatorie lunga cu avionul sau cu masina, din cauza imobilizarii prelungite
- sarcina, in special imediat dupa nasterea normala sau dupa cezariana
- varsta inaintata. Persoanele cu varsta peste 40 de ani au un risc mai mare de a dezvolta tromboza venoasa profunda
- supraponderalitatea
- administrarea de anticonceptionale. Un studiu recent a demonstrat ca riscul de a face embolie pulmonara ca o complicatie a trombozei venoase profunde este mai mare la femeile ce iau anticonceptionale. Utilizarea de anticonceptionale inainte de aparitia trombozei se pare ca nu creste riscul de embolie pulmonara
- terapiile hormonale de genul susbstitutiei hormonale, administrarea de estrogeni, raloxifen pentru osteoporoza sau tamoxifen in tratamentul cancerului de san. Anumite studii au demonstrat ca administrarea sub forma de plasturi a combinatiei estrogeni-progestin are un risc mai mic de tromboza venoasa profunda decat administrarea sub forma de pastile
- fumatul.

Simptome

Sus

Tromboza venoasa profunda cauzeaza simptome minime. In cazul in care acestea apar, pot include:
- edeme (marire de volum). Acestea pot fi generalizate la nivelul membrului afectat sau localizate de-a lungul vasului de sange afectat, ce va avea un aspect de cordon inflamat si poate fi simtit la palpare
- cresterea temperaturii locale
- durere sau sensibilitate. Durerea poate fi continua la nivelul gambei sau coapsei sau poate fi prezenta doar la atingerea zonei sau la sprijinirea sau mersul pe piciorul respectiv
- eritem (inrosirea tegumentelor).
Exista mai multe afectiuni cu simptome similare, de exemplu chistul Baker sau celulita, iar acestea pot sa faca dificil diagnosticul.
Uneori embolismul pulmonar ridica suspiciunea asupra trombozei venoase profunde. Embolismul pulmonar se produce prin blocarea brusca a unei artere de la nivelul plamanilor.
Trombii de la nivelul venelor profunde din membrele inferioare sunt cauza cea mai frecventa de embolism pulmonar.
Simptomele embolismului pulmonar includ:
- dispnee (respiratie scurta, insuficienta) instalata brusc
- durere la nivelul toracelui ce se agraveaza in inspir
- tuse ce poate fi sanguinolenta (cu striuri de sange)
- tahicardie (ritm cardiac crescut).

Mecanism fiziopatologic

Sus

Suspiciunea trombozei venoase profunde indica testarea imediata pentru a determina prezenta sau absenta trombilor.
De cele mai multe ori boala este asimptomatica. In acest caz se va suspecta boala in cazul descoperirii unui tromb in plamani (embolism pulmonar). Tipic, embolul din plamani provine dintr-o tromboza venoasa asimptomatica.
Dupa diagnosticarea trombozei venoase profunde se va incepe tratamentul atunci cand exista probabilitatea ca trombul sa creasca in dimensiuni sau ca o portiune din tromb sa se detaseze, sa intre in torentul sangiun si sa produca embolism pulmonar. In cazul trombozei venoase profunde de la nivelul membrelor superioare se face terapie anticoagulanta timp de 3-6 luni, uneori mai mult.
Dupa cele 3-6 luni poate fi indicata continuarea terapiei cu warfarina pentru a preveni recurenta trombozei.

In cazul trombozei venoase profunde de la nivelul membrelor inferioare, terapia anticoagulanta se face timp de 6-12 luni. Cand terapia anticoagulanta este contraindicata se prefera administrarea de antiinflamatorii nesteriodiene, de genul ibuprofen si monitorizarea trombilor cu ultrasunete (ecografic).
Scopul principal al terapiei este de a preveni cresterea in dimensiuni a trombului si desprinderea unei portiuni din tromb. In cazul in care un tromb se va desprinde de la nivelul venelor si va ajunge in plamani se produce embolism pulmonar. Embolismul pulmonar se produce in 25% din cazurile de tromboza venoasa profunda netratata si diagnosticata. La persoanele tratate pentru tromboza venoasa, incidenta embolismului scade drastic.
Embolia pulmonara cu emboli de la nivelul venelor este mai frecventa in cazul trombozei venelor profunde ale coapsei decat ale gambei. Aproximativ 20% din trombii de la nivelul venelor gambei se vor mari in dimensiuni si se vor extinde in venele coapsei si ale pelvisului. Prezenta trombilor la nivelul venelor coapsei necesita de obicei terapie anticoagulanta pentru a preveni aparitia embolismului pulmonar.

Recurenta trombozei venoase profunde depinde de cauza trombozei si de tipul tratamentului. Recurenta este mai frecventa la persoanele cu factori de risc persistenti (cancer sau tulburari ale coagularii) sau la persoanele care au avut mai multe episoade de tromboza. Recurenta este mica la persoanele care au avut pentru un scurt timp factori de risc, de exemplu dupa procedeele chirurgicale sau inactivitate temporara.
La aproximativ 30-50% dintre persoanele care au avut un episod de tromboza venoasa profunda simptomatica, exista riscul aparitiei sindromului posttrombotic dupa o perioada de pana la 8 ani de la tromboza. Acest sindrom poate determina durere, edeme, depigmentari tegumentare si leziuni la nivelul piciorului. Sindromul posttrombotic se produce de obicei in primii 2 ani de la tromboza. Folosirea ciorapilor medicinali elastici diminua riscul de dezvoltare a sindromului posttrombotic.

Consult de specialitate

Sus

Se indica consultul in urgenta atunci cand:
- apare brusc imposibilitatea de a respira sau durere in piept
- este prezenta tusea cu striuri de sange.

Se indica consultul medicului atunci cand:
- apar edeme, incalzirea tegumentelor sau sensibilitate la nivelul piciorului
- apare durere la nivelul piciorului ce se accentueaza la mers sau la sprijin in picior.

Medici specialisti recomandati

Sus

Medicii care pot diagnostica tromboza sunt:
- medicul de familie
- medicul de medicina interna
- medicul chirurg
- medicul de urgenta.

Expectativa vigilenta

Sus

Expectativa nu este indicata in cazul in care se suspicioneaza o tromboza venoasa profunda. Se va apela la medic de urgenta in cazul aparitiei simptomelor de tromboza.

Diagnostic

Sus

Anumite analize de sange pot diagnostica tulburarile de coagulare mostenite, ce cresc riscul de formare a trombilor. Totusi, screeningul acestor afectiuni nu se face in mod obisnuit.
Screeningul este indicat la persoanele care au avut una sau mai multe din urmatoarele manifestari:
- tromb la nivelul unei vene care nu a avut o cauza precisa
- tromboza aparuta la o persoana cu varsta mai mica de 45 de ani
- prezenta trombozei venoase la o ruda de gradul I (mama, tata, frate, sora). Istoricul familial de trombi la nivelul arterelor nu creste riscul de a dezvolta trombi la nivelul venelor
- trombi cu localizare neobisnuita, de genul: regiunea gastrointestinala, creier sau membre superioare.
Unii specialisti considera ca screeningul de rutina poate preveni instalarea trombozei venoase profunde la pacientii cu risc crescut sau care sunt intr-o situatie cu risc mare, de exemplu urmeaza sa sufere o interventie chirurgicala, deoarece pot fi efectuate anumite masuri de prevenire.

Investigatii

Sus

Evaluarea riscului

Tromboza venoasa profunda poate fi suspectata dupa anamneza si examenul fizic. Elementele obtinute dupa aceste investigari initiale vor permite medicului sa stabileasca daca riscul de dezvoltare al trombozei este mic, mediu sau mare. Stabilirea riscului va ajuta la stabilirea testelor adecvate pentru diagnosticarea trombozei.

Teste frecvent utilizate

Ecografia, reprezinta testul cel mai des utilizat pentru a diagnostica tromboza venoasa profunda. Aceasta investigatie permite vizualizarea fluxului sanguin la nivelul venelor. Secventa investigatiilor pentru tromboza venoasa profunda este influentata de nivelul de risc si de rezultatul ecografiei.
In cazul in care sunt necesare investigatii suplimentare acestea pot include:
- repetarea ecografiei, de obicei dupa o perioada de cateva zile. Aceasta poarta numele de testare seriata
- venograma. Aceasta investigatie presupune injectarea unei substante la nivelul venelor, ce va permite vizualizarea acestora pe o radiografie.
Venograma sau venografia este utila in cazul in care ecografia nu ofera un diagnostic precis. Ecografia nu ofera rezultate exacte in cazul in care este efectuata pentru determinarea trombilor de la nivelul venelor profunde ale gambei. Desi trombii la acest nivel nu sunt periculosi in mod obisnuit, acestia pot creste in dimensiuni sau se pot extinde la coapsa si pot deveni periculosi. Trombii de la nivelul venelor coapsei au risc crescut de a produce embolie pulmonara. De aceea, sunt necesare ecografii repetate, venografii sau alte teste pentru a identifica trombii ce pot fi trecuti cu vederea la o singura ecografie.

Teste suplimentare

Testele aditonale sunt utile in cazurile in care rezultatele ecografiei sunt neclare, venografia nu este disponibila sau rezultatul venografiei nu poate stabili un diagnostic cert. Aceste investigatii pot diagnostica un tromb sau pot exclude tromboza la nivelul venelor profunde, dar nu sunt necesare in mod obisnuit.
Teste aditionale pot fi:
- dozarea D-dimerilor. Aceasta analiza de sange se realizeaza fie inaintea fie dupa ecografie in cazul in care rezultatele nu sunt destul de clare pentru a exclude posibilitatea trombozei venoase profunde la persoanele cu risc scazut
- rezonanta magnetica nucleara
-tomografie computerizata.
Persoanele tratate cu anticoagulante necesita analize de sange periodice pentru a monitoriza efectele anticoagulantelor.
Aceste analize includ:
- timpul partial de activare al tromboplastinei (APTT) pentru monitorizarea terapiei standard cu heparina nefractionata
- timpul de protrombina pentru monitorizaea terapiei cu warfarina.
In cazul in care se suspecteaza embolismul pulmonar se vor efectua radiografii pulmonare, tomografie computerizata sau angiograma pulmonara.

Tratament

Sus

Tratament - generalitati

Scopurile principale ale tratamentului pentru tromboza venoasa profunda sunt de a preveni:
- marirea dimensiunilor trombului
- desprinderea trombului si embolizarea plamanilor
- dezvoltarea sindromului posttrombotic, o afectiune ce produce durere, edeme si rani la nivelul membrului afectat
- recurenta trombilor.

Tratament initial

Odata stabilit diagnosticul de tromboza venoasa, tratamentul trebuie inceput imediat pentru a preveni cresterea in dimensiuni a trombului sau desprinderea si embolizarea lui. Terapia precoce scade de asemenea riscul de sindrom posttrombotic.
Tromboza venoasa profunda este tratata de obicei cu anticoagulante: heparina sau warfarina. Heparina este administrata prin injectare intravenoasa, iar warfarina se administreaza pe cale orala. Heparina actioneaza imediat, pe cand warfarina devine eficienta la cateva zile dupa administrare. Tratamentul se incepe cu ambele medicamente, dar administrarea de heparina va intrerupta dupa ce warfarina va deveni eficienta.
Pacientii cu tromboza venoasa la nivelul venelor coapsei continua tratamentul cu warfarina timp de 3-6luni, uneori chiar mai mult. Dupa 3-6 luni, in functie de factorii de risc, medicul poate recomanda continuarea administrarii de warfarina in doze mai mici ca tratament de intretinere pentru a preveni recurenta trombilor.
Pentru tratamentul trombozei venoase profunde sunt disponibile doua tipuri de heparina: heparina nefractionata, ce se administreaza in spital si heparina fractionata (heparina cu greutate moleculara mica) ce poate fi administrata la domiciliu, este mai usor de folosit si mai ieftina. De asemenea, heparina cu greutate moleculara mica nu necesita efectuarea periodica de teste pentru a monitoriza efectele ei. Ambele tipuri de heparina sunt la fel de eficiente.
Pacientii cu tromboza venoasa profunda la nivelul venelor gambei necesita terapie anticoagulanta timp de 6-12 saptamani. In cazul in care terapia anticoagulanta este contraindicata, se pot administra antiinflamatorii nesteroidiene, de genul aspirinei sau naproxenului si se fac monitorizari periodice ecografice ale trombului. Se pot recomanda si alte masuri de genul ridicarea picioarelor, atunci cand e posibil, utilizarea unor comprese calde si folosirea de ciorapi elastici. Aceste masuri ajuta la diminuarea durerii ce apare in tromboza venoasa profunda.
In cazul in care terapia anticoagulanta este contraindicata sa pot instala filtre in vena cava inferioara sau se pot administra alte terapii medicamentoase.

Tratament de intretinere

Pacientii cu tromboza venoasa la nivelul venelor coapsei continua tratamentul cu warfarina timp de 3-6 luni, uneori chiar mai mult. Dupa 3-6 luni, in functie de factorii de risc, medicul poate recomanda continuarea administrarii de warfarina in doze mai mici ca tratament de intretinere pentru a preveni recurenta trombilor. In momentul de fata se fac studii pentru a determina daca utilizarea unor doze mai mici de warfarina sunt la fel de eficiente ca cele conventionale, deoarece dozele mai mici au un risc mai mic de sangerare. Rezultatele acestor studii nu sunt concludente.
In timpul terapiei anticoagulante se fac testari periodice pentru a monitoriza actiunea anticoagulanta a medicamentelor. Testul care masoara timpul necesar formarii unui cheag de sange poarta numele de timp de protrombina.
Anumite medicamente (in special antibioticele), dieta si anumite obiceiuri pot influenta efectele medicamentelor anticoagulante. Se indica efectuarea periodica a analizelor de sange pentru ajustarea corespunzatoare a dozelor medicamentelor.

Tratament in cazul agravarii bolii

In cazul in care in timpul terapiei anticoagulante trombul va creste in dimensiuni sau va da embolie pulmonara se indica inserarea unui filtru in vena cava. Acest lucru este rar indicat.

De retinut!

Desi utilitatea ciorapilor elastici nu este demonstrata, purtarea lor este uneori recomandata in cazul trombozei venoase profunde insotita de simptome. Ciorapul elastic poate diminua durerea si edemul la unele persoane. Anumite tipuri de ciorapi compresivi (elastici) pot ajuta la prevenirea trombozei venoase profunde la persoanele cu risc crescut de dezvoltare a bolii. Ei pot de asemenea preveni aparitia sindromului posttrombotic.
La gravide nu se administreaza anticoagulante orale-warfarina in mod obisnuit, deoarece pot cauza malformatii congenitale. Se pot administra totusi, in caz de necesitate anticoagulante intravenos. Terapia anticoagulanta orala poate fi inceputa imediat dupa nastere.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Tratamentul la domiciliu se refera la realizarea unei sigurante in administrea tratamentului anticoagulant, deoarece acesta creste riscul de sangerare.
Tratamentul anticoagulant la un prim episod de tromboza venoasa dureaza 3-6 luni. In timpul acestui tratament sunt indicate:
- administrarea anticoagulantelor dupa prescrierea medicului
- monitorizarea raspunsului la tratament. Acest lucru poate necesita analize de sange o data sau de doua ori pe saptamana in primele 2-4 saptamani de tratament
- evitarea activitatilor ce au un risc crescut de leziuni
- urmarea unei alimentatii indicate. Anumite alimente pot interfera cu actiunea anticoagulantelor
- consultul medicului inainte de a incepe administrarea altor medicamente sau inainte de a opri sau modifica dozele altor medicamente ce se administreaza simultan
- consumul cu moderatie al alcoolului.
Se pot folosi comprese calde 20-30 de minute de 3-4 ori pe zi. Medicul poate recomanda efectuarea de plimbari de 5-6 ori pe zi in cazul in care acestea sunt posibile. Aceste masuri pot ajuta la diminuarea durerii si edemului.

Optiuni de medicamente

Anticoagulante

Medicamentele anticoagulante previn formarea de noi trombi si previn marirea trombilor existenti, dar nu dizolva si nu rup trombii deja formati.
Anticoagulantele sunt folosite pentru:
- tratamentul trombozei venoase profunde deja instalate
- prevenirea formarii trombilor dupa anumite tipuri de interventii chirurgicale
- prevenirea formarii trombilor la persoanele cu risc crescut.
Tipurile de anticoagulante folosite in tratamentul trombozei venoase profunde sunt:
- heparina - exista doua tipuri de heparina: cu greutate moleculara mica, ce poate fi administrata injectabil la domiciliu si heparina nefractionata ce se administreaza intravenos si necesita spitalizare
- warfarina, anticoagulant oral.
Heparina cu greutate moleculara mica este preferabila heparinei nefractionate, deoarece este la fel de eficienta si nu necesita internare. De asemenea, heparina cu greutate moleculara mica nu necesita monitorizare prin analize de sange.
Perioada ideala pentru a realiza terapia anticoagulanta orala variaza si se considera inca in studiu. In general se continua timp de 3-6 luni. Astfel ca:
- persoanele cu risc (de exemplu dupa anumite procedee chirurgicale) necesita terapie anticoagulanta o perioada scurta de timp
- persoanele cu factori de risc prezenti si cu episoade recurente de tromboze venoase necesita terapie anticoagulanta atata timp cat persista factorii de risc
- persoanele cu tulburari congenitale de coagulare pot necesita terapie perioade nedefinite.
Studiile au aratat ca terapia anticoagulanta potrivita a redus riscul de recurenta a trombozelor de la 25% la 5% in primele 3 luni de tratament. In cazul administrarii heparinei pentru tratamentul initial al trombozei se reduce riscul de trombembolie pulmonara cu 60-70%.
Dupa tratamentul initial cu warfarina poate fi indicata administrarea continua in doze de intretinere de warfarina pentru a preveni recurentele.
Administrarea unui nou agent anticoagulant, numit ximelagastan, s-a demonstrat ca a redus riscul de recurenta al trombozei venoase profunde la persoanele care au primit timp de 6 luni terapie conventionala cu warfarina. Spre deosebire de warfarina, ximelagastanul nu necesita teste frecvente de sange pentru a ajusta dozele.

Trombolitice

Medicamente ce dizolva rapid trombii sunt folosite uneori pentru tratamentul trombozei cu trombi de dimensiuni mari, recent formati ce produc simptome severe. Aceste medicamente cresc rapid riscul de sangerare, de aceea ele se administreaza numai in anumite situatii in care riscul de sangerare este mai mic decat riscul de a lasa trombul nedizolvat rapid. In general, tromboliticele sunt administrate numai cand simptomele sunt severe, amenintatoare de viata sau cu pericol pentru pierderea piciorului.
Tromboliticele pot reduce riscul de dezvoltare al sindromului posttrombotic.
Inhibitorii de trombina (hirudina si hirulog) sunt agenti nou introdusi ce intefera cu actiunea trombinei, component folosit in fomarea trombilor.

De retinut!

Aspirina poate preveni formarea trombilor si reduce riscul de embolism pulmonar. Un studiu a aratat ca administrarea de aspirina a redus riscul de aparitie a embolismului pulmonar in urma procedeelor chirurgicale cu 33%. Acest studiu a aratat ca aspirina poate fi administrata cu beneficii mari si la alte persoane cu risc de tromboza.

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical ce consta in indepartarea trombului din tromboza venoasa profunda este o terapie luata in considerare numai in cazuri rare, in care trombul are dimensiuni mari si obstrueaza un vas major provocand simptome grave. Tratamentul chirurgical creste riscul de aparitie a noi trombi.

Alte tratamente

Instalarea de filtre la nivelul venei cave este luata in considerare la pacientii cu tulburari de coagulare, boli maligne sau ulcer hemoragic recent ce nu pot urma terapia anticoagulanta. Aceste filtre previn transportul trombilor prin vene si ajungerea lor in vasele pulmonare.
Filtrele in vena cava pot fi folosite si in cazurile in care:
- apar trombi noi chiar si in timpul terapiei anticoagulante
- apar recurente ale trombilor si hipertensiune pulmonara.

Profilaxie

Sus

Masuri profilactice por fi folosite inainte si dupa anumite proceduri sau evenimente ce cresc riscul de aparitie a trombozei venoase profunde. Aceste masuri pot include:
- administrarea de anticoagulante pentru a preveni formarea trombilor, dupa anumite tipuri de procedee chirurgicale. Se folosesc de asemenea la persoanele care au un risc crescut de formare a trombilor sau la cei care au mai avut trombi venosi
- exercitii fizice care sa implice membrul inferior pentru a imbunatati circulatia la acest nivel. Se pot face miscari ale degetelor picioarelor care sa intinda muschii gambei si apoi sa-i relaxeze (se trage de degete spre cap, din pozitia intinsa). Aceste exercitii sunt in special importante cand persoana este obligata sa mentina o anumita pozitie pentru o perioada mai mare de timp
- ridicarea din pat cat mai curand dupa o interventie chirurgicala sau o boala. Este foarte importanta mobilizarea persoanei cat mai curand posibil. In cazul in care este indicata mobilizarea la pat, se pot face exercitii care sa implice muschii gambei
- folosirea ciorapilor elastici pentru a preveni tromboza la persoanele cu risc crescut.

Zborurile lungi cu avionul au un risc crescut de a dezvolta tromboza venoasa profunda, chiar si la persoanele care nu au factori de risc. Multi medici recomanda folosirea ciorapilor elastici in cazul zborurilor mai lungi de 8 ore. In timpul zborurilor lungi se indica ridicarea de pe scaun cu efectuarea catorva miscari la fiecare ora, miscari ale gambelor la fiecare 20 de minute, administrarea de lichide in cantitate mare, un pahar mare la fiecare 2 ore si evitarea bauturilor alcoolice sau cu cafeina ce pot da deshidratare si cresc riscul de dezvoltare a trombilor.
Persoanele care au risc crescut de a dezvolta tromboze este indicat sa se prezinte la medic inainte de a efectua un zbor lung cu avionul.
Pentru profilaxia trombozei venoase pot fi utilizate de asemenea dispozitive cu compresii pneumatice. Aceste dispozitive permit umflarea si desumflarea ritmica a unor cizme ce acopera piciorul pana la genunchi, astfel se va stimula circulatia sanguina in picior. Aceste pompe sunt mai frecvent folosite in spitale dupa procedee chirurgicale.

280155 vizualizari, 16 Martie 2006

Citeste si

Arhiva
  • Tromboembolismul venos Tromboembolismul venos

    Generalitati Tromboembolismul venos este o conditie medicala compusa din alte doua afectiuni asociate: tromboza venoasa profunda si embolia pulmonara. Tromboembolismul venos se produce atunci cand o vena profunda este partial sau complet blocata de un cheag de...citeste mai mult

  • Sindromul posttrombotic Sindromul posttrombotic

    Generalitati Sindromul posttrombotic este un cumul de simptome survenit in urma complicatiilor aparute pe termen lung dupa declansarea trombozei venoase profunde. Un numar mare de pacienti care au suferit de tromboza venoasa profunda la nivelul membrelor superioare,...citeste mai mult

  • Tromboza de sinus cavernos Tromboza de sinus cavernos

    Generalitati Tromboza de sinus cavernos a fost descrisa initial de Bright in 1831 drept o complicatie redutabila a infectiilor epidurale si subdurale. Tromboza de sinus cavernos consta de fapt in aparitia unui cheag (tromb) in sinusul cavernos si apare de cele mai...citeste mai mult