relatii parinti adolescenti
Semnele de autism la copii
Dr. Cora Balaban-Popa
Medic specialist neonatolog
Suspiciunea de autism Parintii si persoanele care au grija de copii pot observa anumite schimbari particulare la acestia si se pot intreba daca exista suspiciunea de autism. Tulburarea de spectru autist afecteaza aproximativ 1 din 59 de copii si este foarte complexa, acoperind o serie de afectiuni, precum autismul si sindromul Asperger. Tulburarile comportamentale se dezvolta adesea inca din copilaria timpurie, specialistii sugerand ca parintii si ingrijitorii sa aiba o grija deosebita in a observa oricare dintre aceste comportamente cat mai precoce. In ciuda acestor recomandari, specialistii au raportat faptul ca majoritatea copiilor cu autism nu primesc un diagnostic al acestei afectiuni decat dupa varsta de 4 ani. Afla care sunt semnele si simptomele posibile la copiii cu autism, astfel incat acestea sa fie descoperite la timp. Simptomatologia este detaliata in functie de cat de mare este copilul, tocmai ca parintii sa poata urmari elementele mult mai usor. Ce este... [continuare]
Tulburarile de alimentatie – o afectiune care pune viata in pericol
Dr. Baican Iuliana
Medic Rezident
Ce reprezinta tulburarile de alimentatie? Cea de-a 5-a editie a Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale (DSM-5) incadreaza aceasta patologie in categoria „Tulburarilor de hranire si alimentatie”, descriindu-le drept o tulburare complexa care implica atat psihicul, precum si componenta somatica in care individul manifesta o relatie daunatoare intre imaginea propriului corp si comportamentul alimentar. Cine sufera de tulburari de alimentatie Se estimeaza ca aproximativ 5% din populatie dezvolta aceasta afectiune, mare majoritate in adolescenta sau la varsta tanara, intre 12 si 35 de ani, insa exista si exceptii. Modificarile stilului de viata, stresul cotidian sau impactul mass media au dus in timp la cresterea ratei acestei afectiuni in randul populatiei. Usor taboo in trecut, dar afectant un numar din ce in ce mai mare de persoane, preponderent de sex feminin, aceste tulburari de alimentatie au fost studiate in timp atat din punct de vedere al... [continuare]
Tot ce trebuie stiut despre adhd
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru
Ce este mai exact ADHD? ADHD este termenul din limba engleza pentru tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie. Aceasta tulburare este regasita destul de des la copii si adolescenti, dar trebuie stiut ca poate persista chiar si in cazul adultilor. Mai exact, tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie este o afectiune mentala care include un cumul de manifestari caracterizate prin hiperactivitate, deficit de atentie si comportament impulsiv. ADHD in cazul persoanelor adulte poate avea efecte negative asupra vietii de zi cu zi, afectand relatiile cu celelalte persoane, randamentul de la serviciu sau stima de sine. Problemele pot fi mult mai diverse si pot fi diferite ca intensitate, dar acest lucru variaza de la persoana la persoana. Pentru a putea diagnostica mai bine tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie, Asociatia Americana de Psihologie a preferat gruparea acesteia in trei tipuri sau categorii. Astfel, exista ADHD in care predomina deficitul de atentie, ADHD... [continuare]
Factorii care influenteaza pozitiv mesele in familie
Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna
Masa impreuna cu familia Poate ne gandim ca a lua masa in familie este un lucru banal sau este ceva obisnuit, dar tin sa va contrazic, in secolul nostru, masa in familie a devenit, un mancat in graba, dezorganizat, in diferite locuri precum serviciu, scoala, in trafic, etc. Un tablou frumos al unei familii este cel in care aceasta este adunata in jurul mesei si se bucura de timpul petrecut impreuna. Acesta este unul din momentele cu cel mai mare impact asupra persoanei, atat pentru relatie, cat si pentru sanatate. Care sunt efectele asupra sanatatii? Mancatul in familie in mod regulat se asociaza cu o dieta mai calitativa, mai putine comportamente nesanatoase in ceea ce priveste controlul greutatii si un comportament psihosocial adecvat la copii si adolescenti. A servii masa impreuna a devenit o componenta importanta in ceea ce priveste promovarea sanatatii la copii, astfel incat Asociatia American de Pediatrie recomanda ca posibila strategie de preventie a obezitatii... [continuare]
Actualul meu prieten are hpv. Nu are condiloame, nu a avut niciodata dar fosta sa prietena, cu care a intretinut relatii sexuale neprotejate mult timp, avea(chiar una din tulpinile cancerigene-16). Suntem impreuna de peste 6 luni si am discutat foarte mult si am decis ca eu sa imi fac vaccinul pentru hpv si abia dupa sa avem contacte sexuale. Avand in vedere ca el nu prezinta acei negi externi este posibil sa ma contaminez daca il ating? si in legatura cu vaccinul..imi puteti spune daca acesta imi va oferi protectie suta la suta? va multumesc anticipat [continuare]
Buna seara! As avea nevoie urgent de cateva sfaturi in legatura cu o problema pe care eu o consider destul de grava in legatura cu prietenul meu. Suntem impreuna de 1 an. Dupa trei luni mi-a destainuit anumite lucruri care pe mine m-au afectat intr''un mod groaznic. Prima oara mi-a destainuit ca a in adolescenta lui(la 17 ani) printr''un joc de carti a profitat de un baiat cu dizabilitati psihice grave convingandu''l sa ii faca sex oral. Dar lucrurile nu s-au oprit aici. In cele din urma a reusit sa il convinga pe acesta sa o cheme si pe sora sa in varsta de doar 11-12 ani intr''un final ajungand sa ii fure virginitatea. Dupa ceva timp mi-a mai dezvaluit inca un lucru groaznic: tot in vremea aceea si''a violat prietena pt simplul fapt ca auzise ca l=-ar fi inselat. Vreau sa precizez ca nici in prezent nu recunoste ca lucrurile pe care le-a facut sunt dincolo de orice limita a imoralitatii. Fara a cunoaste toate acestea, este un barbat normal: spiritual, istet,... [continuare]
Sunt trista si fosrte nervoasa uneori devin agresiva ?
Buna . Am 15 ani si sunt la liceu in clasa a IX - a . Am probleme destul de mari cu adaptarea ,socializarea si nervii . Aspectul meu fizic [ sunt foarte slab ] ma demoralizeaza de fiecaredata cand vreau sa ma apropii de o persoana . Inainte de terminarea scolii generale , ieseam cu prieteni pe afara , nu eram complexata , eram mereu cu zambetul pe buze . In vacanta dintre clasa a 8-a si a 9-a m-am departat de toti , de prieteni de colegi de parinti , m-am refugiat in camera mea unde plang aproape zilnic fara motiv . Nu stiu ce e cu mine , plang mai mereu . Cand este vorba sa intru in contact cu o pesoana imi este exagerat de greu sa ma exprim , sa vorbesc cu acea persoana .Pur si simplu cade cerul pe mine in fiecare zi . Ma simt singura , marginalizata , neinsemnata si simt ca nimeni nu ma iubieste . Cu familia mea sunt agresiva nu suport sa mai imi puna intrebari si le vorbesc foarte urat. Sti ca nu este bine ceea ce fac insa nu ma pot controla . Deseori ma enervez atat de tare... [continuare]
Buna ziua ...as dori si eu sa aflu unde pot face o intrerupere de sarcina cu incredere si cat costa,tin sa mentionez ca este primul meu avort si nu e vb ca nu l-as dori dar fatul nu este sanatos din punct de vedere medical,este foarte aproape de col si este posibil cu timpul dezvoltarii sa am parte de un avort spontan deschizand colul uterin iar a doua problema este ca are o tumoare pe creier,doctorul mi-a spus ca daca reusesc sa-l pastrez(20%) cel mai probabil va muri in adolescenta.deci nu vreau sa risc ....tin sa mentionez ca nu este vorba de mine dar este imposibil sa il pastrez cu atatea riscuri. [continuare]
Buna ziua. Am un fiu de 17 ani pe care il suspectez ca fumeaza aceste tigari nepermise sau poate legale (in lipsa noastra, in camera lui se simte un miros care nu este de tigara normala). problema este ca el nu recunoaste si nici nu vrea sa mearga la un psiholog sau psihiatru.I-a scazut capacitatea de concentrare, memorare, nu vrea sa mai invete deloc, la scoala se duce doar ca sa faca act de prezenta, deseneaza in loc sa-si ia notite (si culmea, nu-i face nimeni observatie dintre profesori). probabil ca le e teama si lor sa nu devina violent cu ei, si-au dat seama ca consuma ceva, si il lasa in voia lui). Ce se mai poate face cu un asemenea tanar? Cu noi , parintii lui, se poarta mizerabil, tipa, urla, ne injura. Astept o criza mai puternica pt.a ajunge la 112 cu el, pt. ca altfel nu-l pot duce la un medic...Poate cineva sa ma ajute, cum sa actionez ca sa-l pot convinge ca nu e pe drumul cel bun? multumesc. [continuare]
Am 23 de ani si din copilarie sufar de anxietate si depresie. Cu toate ca am avut parinti care s-au ingrijit de mine, am avut mancare si haine si nu am fost batuta vreodata, am trait si traiesc permanent cu frica, in tensiune, in stres. Din cauza asta am probeme mari cu memoria, nu reusesc sa invat, uit repede chiar si lucrurile elementare, sunt slaba si am probleme cu stomacul.Am trait foarte retrasa, aproape mereu in casa si in curte, n-am avut prieteni decat la scoala - si acolo foarte putini-si mereu m-am simtit inferioara celorlalti. Viata mea este un iad, mai ales in ultimul timp cand am inceput sa am atacuri de panica de mai multe ori pe zi.Urmez din cand in cand tratament cu anxiolitice si antidepresive dar in doze mici pentru ca imi dau o stare de somnolenta si oboseala pe care si asa le am. Nu-mi doresc decat un loc de munca, la asta ma gandesc zi si noapte, nu-mi mai pasa de nimic, nu mai pot zambi, nici macar sa ma prefac. Am urmat terapie cognitiv-comportamentala dar... [continuare]
Sunt trista mereu, nu ma pot bucura de nimic niciodata
Acum un an am pierdut un parinte, exact in momentul in care totul parea sa se aseze intr-o ordine. Pentru o perioada de un an mama a fost foarte depresiva, simtea ca relatia dintre ea si sotul ei s-a sfarsit si nu a vrut sa accepte acest lucru. Plangea mereu, avea exces de furie, iar eu am fost cea care a trebuit sa aibe grija de mama, fratele mai mic, casa, facultate. Din cauza acestor framantari din cauza starii mamei notele de la facultate mi-au scazut. Nu am fost niciodata cu 10 pe linie dar medii peste 9 am avut mereu. Mi-am pierdut puterea de concentrare si chiar si acum, dupa ce am incercat sa ma controlez si sa ma focusez spre ceea ce am de invatat, nu mai reusesc. Simt ca nu mai fac fata. M-am gandit ca poate ar trebui sa renunt pentru o perioada de un an sau sa incep altceva dar mi-e frica sa nu fie o decizie luata intr-un moment lipsit de luciditate si sa nu fiu prea controlata de depresia in care ma aflu. Dupa ce a murit tata, din vina unui atac cerebral pe care l-a... [continuare]
Am 23 ani iar peste 5 luni voi implini 24,am un loc de munca de care sunt aproximativ multumita(lucrez ca si contabil),ma consider o persoana placuta fizic cu simtul umorului si suficient de inteligenta.Locuiesc in prezent cu parintii ,mai am o sora iar relatiile cu cei de acasa sunt relativ bune ca in orice familie normala.Problema mea majora sau mai bine zic frustrarea mea este lipsa unui partener.Probabil ca tocmai am folosit cuvintele unei adolescente de 16 ani dar in conditiile in care pretendentii exista dintodeauna si nu mi-a fost niciodata greu sa atrag persoane de sex opus incep sa cred ca am o problema in a retine pe cineva langa mine pentru o relatie de lunga durata.In general persoanele din grupul meu de prieteni au deja un partener ,unele din prietenele mele sunt deja casatorite,si simt ca nu mai putem imparti aceleasi activitati pentru ca sunt singura care nu are inca un partener.Nu sunt din categoria"femei cu moravuri usoare",ies destul de mult,sunt o persoana... [continuare]
suntem casatoriti de 7 ani avem un baietel de 3 ani si de 6 luni traiesc un adevarat cosmar. anul trecut a avut o relatie co o colega de servici timp de 3 luni, cpilul era la parintii mei la tara pt. ca vara il tinem acolo, si eu tot timpul eram intr-o continua alergatura intre munca si copil ma duceam aproape in fiecare liber la el, chiar daca el nu putea merge. asa ca a avut destula libertate sa faca ce vroia. am simtit ca ma inseala cand am adus copilu acasa pt. ca trebuia sa stea si el cu copilul cand eram eu la munca a devenit irascibil, ne certam tot timpul si intr-un final i-am spus ca daca nu imi spune ce are ne despartim. mi-a spus intr-unn final ce s-a intamplat si de-atunci sufar enorm de mult, nu cred ca exista o ora din viata mea fara sa ma gandesc daca am facut bine ca l-am iertat, daca o sa pot sa mai am incredere in el,daca o sa mai fie vreodata la fel ca inainte..... imi este foarte greu am trairi contradictorii acum il iubesc acum il urasc, mai avem si acum... [continuare]
am 27 de anisi, am diploma de bacalaureat si un an de facultate. as dori sa va cer sfatul in legatura cu o problema care ma chinuie de mult.din clasa a cincea... medicii spun ca sufar de balbism am o emotivitate exagerata care probabil a survenit in urma ascultarii la lectii cand m-am incurcat de cateva ori si m-am bal- bait.in urmatoarele luni am inceput sa ma balbai la aproape fiecare data cand raspundeam la lectii.uneori preferam sa nu raspund.aceasta stare mi-a afectat si intalnirile cu oamenii necunoscuti cu care trebuia sa dialoguez din diverse motive.am facut aproape un an terapie de balbism iar terapeutul a zis ca sunt aproape vindecat (problema era ca ma imprietenisem cu terapeutul si numi mai era greu sal privesc ca peun strain si la fel sa intamplat si cu ceilalti psihiatrii). Starea mea se manifesta prin tremurul vocii pana la repetarea cuvintelor,batai accelerate ale inimii,stare de sufocare). cred ca sufar si de fobia spatiilor deschide(agorafobie)deoarece mie... [continuare]
Bună ziua! Acum un an am făcut un test Papanicolaou! Diagnostic citopatologic: modificări celulare reactive, relativ intense în zona de joncţiune şi endocervicala ce pot fi asociate cu inflamaţia acută nespecificată! Tratament: cervugid! În luna august am repetat testul Papanicolaou! Diagnostic citopatologic : frotiu cu unele anomalii ale celulelor epiteliale scuamoase -LSIL -cu atipii HPV! În luna noiembrie mi s-a prelevat biopsie! Diagnostic : displazie uşoara a epiteliului pavimentos stratificat cervical (NIC1). cervicită cronică. Tratament: cauterizare în luna decembrie! În luna ianuarie 2010 mi s-a prelevat din nou CITO! Rezultat : doctorita mi-a spus ca neapărat trebuie sa îmi facă operaţie! În ce constă aceasta şi e posibil sa fi înaintat acele celule? Mulţumesc! [continuare]
buna VA ROG SA MA AJUTATI, eu sunt un adolescent dar se pare , ( dupa cum am citit) ca am depresie reactiva, ptr. tot timpul imi vine sa plang, ma gandesc mult la vitor de exemplu ma gandesc ca ce se va intampla daca unul dintre parinti mei va muri( doamne fereste de asa ceva , dar din cauza problemei mele nu pot sa nu ma gandesc la lucrur asta) , ce va fi cu mine... tot timpul sunt ganditor imi vine sa plang si nu stiu ce sa fac, de asemenea nu leam spus parintilor mei nimic pentru ca nu vreau sai ingrijorez, daca cineva ma poate ajuta sami spuna cum sa trec peste asa ceva , sami de niste sfaturi ca sa nu fiu nevoit sa le spun parintilor mei despre asta pentru ca si ei au destule probleme, va rog sa ma ajutati( scuzati pentru erorile de ortografie dar sunt plecat din tara si nu ma pricep pre bine sa scriu in romana) [continuare]
Facilitati de tratament
Clinici si cabinete medicale
Transpiratia imi transforma viata intr-un calvar
ARE CINEVA IDEE CE SE INTAMPLA CU MINE? Imi postez aici povestea, in caz ca cineva are sa imi ofere vreun sfat care imi poate fi folositor,pentru ca pana acum nu am intalnit pe nimeni care sa ma inteleaga si sa imi trateze problema cu seriozitate. Ca sa zic cat de grava e problema,spun ca, fiecare activitate pe care o fac in viata de zi cu zi..cum ar fi : cumpararea hainelor, machiajul zilnic , momentul din zi in care sa ies afara, cam 90% din activitatile pe care le face o adolescenta de 18 ani le fac numai cu gandul la transpiratie. Cum o sa imi ascund pata care imi apare la subrat..care la un moment dat,nu mai poate fi ascunsa , cu ce bluza sa ies vara afara sa nu mi se vada transpiratia groaznica de pe spate sau abdomen.Uneori refuz sa imi usuc parul dupa dus.. pentru ca stiu ca in urma acesteia,spatele,subratul,picioarele si in special fata,o sa imi fie pline de sudoare.Transpiratia imi incurca activitatile zilnice. De cat sa stiu ca ies afara, si lumea o sa imi priveasca... [continuare]
Masturbare excesiva si efectele negative
Salutare, Ma lupt cu o problema , ma masturbam mult inainte insa de 3 zile nu mai practic sportul acesta... Incepusem si eu de pe la 12-13 ani si am continuat pana acum... Am observat ca am ceva bubite pe capul penisului. Ma gandeam ca eu nu am avut relatii sexuale cu un sex opus (fata), mai pe scurt sunt virgin .. Vazusem niste poze pe google cu sifilis, eu nu ma apropii de asa ceva , nu am avut niciodata pete pe piele , nici macar pe penis , doar pe capul penisului am niste bubite. S-ar putea de la masturbare? Ce analize sa fac? Unde sa merg? [continuare]
Care este solutia pentru situatia in care te duci sanatos la un psihiatru pentru problemele unui parinte si apoi devii bolnav obsedat asta deoarece s-a nimerit ca psihiatrul sa fie cea mai sexy si mai frumoasa femeie? [continuare]
Am in cap un cor de voci ce-mi canta uneori acuzator ca nu sunt bun de nimic, ca sunt un cretin si un idiot. Si toti coristii au chipul meu iar glasurile lor sunt vocea mea. M-am obisnuit cu cuvintele astea inca din copilarie cand mi le auzeam de la parinti, in special de la maica-mea. Parintii mei au fost mereu un cuplu nepotrivit. Tata s-a casatorit pentru ca deja batea la ochi pe vremea raposatului iar maica-mea dorea buletin de Bucuresti. Nicidecum intelegere, prietenie sau iubire. Eu am aparut pe cu scopul de a suda sfanta taina a casatoriei, insa mi-am ratat vocatia. Tatal meu a fost de cele mai multe ori absent ori pasiv in viata mea iar maica-mea, fire vulcanica, tinea mereu sa ma invinovateasca de lucrurile pe care le-am facut dar si cele pe care nu le-am facut. Cand eram mic mi-a smuls parul din cap si m-a bagat cu capul in wc pentru ca nu voiam sa numar, alta data m-a bagat cu capul in soba aprinsa pentru ca lipeam diverse hartiute pe ea iar prin liceu m-a lovit cu o... [continuare]
Nu am idee cum sa scap de bulimie..!
Inca de cand eram copil mi s-a reprosat de catre cei din jurul meu ca sunt cam "rotunjoara", colegii ma numeau Para Coapta sau Butoi, desi nu eram chiar atat de grasa. Mama m-a sustinut mereu si ma linistea, zicand ca sunt perfect normala, dar nu cred ca a fost o atitudine tocmai potrivita, intrucat cand am intrat in adolescenta luasem proportii serioase. Stiu acum ca doar dragostea si grija ei de mama sa nu fac depresie sau ceva asemanator a impiedicat-o sa imi spuna adevarul, iar incurajarea ei m-a determinat sa ignor spusele colegilor si cunoscutilor mei, acelea ca nu aveam o greutate normala. Crescand, normal ca m-am indragostit, am iubit si am fost iubita, insa la sfarsitul primei mele relatii cand el a cunoscut o alta fata, am inceput s-o studiez. Desi trecusem repede peste relatia aceea ( cat de serioasa poate fi o relatie la 15 ani??) am suferit crunt cand am vazut cat de slaba era fata aceea(doar se stie cat de insuportabil e pentru genul feminin sa fie inlocuit prea... [continuare]
M-ati putea ajuta putin?as dori sfatul unui psiholog.
Va rog sa ma ajutati cu un sfat ceva sau orice..Cand eram mic aveam o groaza de prieteni cu care ma jucam,acum nu mai am niciunul,in viata reala, m-am inchis in mine si m-am departat de majoritatea, sunt cam timid, mi-e mai usor sa vorbesc pe net:( .E frustrant si trist.Am avut depresie dar am trecut de ea, acum am doar melancolie.Cand eram mic eram sociabil acum ma pierd cand trebuie sa vorbesc cu un adult sau cand sunt mai multi intr-un grup,poate cineva sa imi dea un sfat ce as putea face? Ma simt singur, sunt si singur la parinti, parintii ma iubesc, sunt ok dar nu e de ajuns.Practic nu am viata sociala.Pe net am cunoscut foarte multi oameni in decursul a 10 ani de cand am net dar pe net sa cunosti oameni e bullshit, nu te ajuta cu nimic.Sunt mai linistit de felul meu dar stiu sa si glumesc, mai demult ma gandeam sa plec de acasa si sa ma duc intr-o padure sa nu mai stiu de nimic dar ma gandesc la parinti...nu mai am depresie, sunt mai energic, mai ok dar melancolia ma omoara.E... [continuare]
Buna am 20 de ani sunt o domnisoara care invata primul an la psihologie,de 3 ani sunt intr-o relatie cu un baiat care a fost dependent de droguri lam ajutat sa treaca peste despartindu-ne 6 luni apoi ne-am impacat,as vrea nespus de mult sa il ajut dar nu am resursele necesare,din tot ce am invatat in acest an la facultate si cunoscindu-l ca om si problemele care le are,felul de a fi am inteles de unde pornesc depresiile lui,nu se iubeste pe sine si nu se respecta,greseste pe loc de multe ori isi cere iertare sufera apoi iar face aceiasi greseala,se simte uneori un nimeni,este depresiv,sufera de anxietate,neliniste,stres si multe chestii urite dar am inteles ca defapt totul porneste din copilarie cind parintii lui au divortat si s-au despartit pnt totdeauna,fratele lui mai mic cu 2 ani era mic in perioada aceia si nu a suferit atit de mult pentru ca nu realiza ce se intimpla.Vorbesc de prietenul meu care are 21 de ani dar care are nevoie de ajutor psihologic si eu nustiu cum sa il... [continuare]
Buna ! numele meu este sandra si am 24 ani,sunt intr-o relatie cu primul meu iubit de la varsta de 15 ani.problema mea este ca dupa atatia ani nu stiu exact ce ne mai leaga.daca il iubesc ,doar tin la el sau e atasamentul acela de atatia ani impreuna si imi este frica sa nu merg inainte inca mult timp de acum incolo si sa constat peste cativa ani ca mi-am pierdut atatia ani din viata langa persoana nepotrivita...am aceste indoieli si in urma faptului ca am suferit mult langa el.a avut o perioada lunga cand juca jocuri de noroc,ma mintea foarte mult,erau tot timpul probleme cu banii,nu aveam cu ce sa ne platim chiria,amaneta bunuri si de aici mi-am pierdut increderea in el.dupa consiliera psihologica a renuntat aparent la jocuri,are 8 luni de cand nu a mai calcat pragul unui casino.el este un om sufletist care ma respecta,face orice sa ma simt eu bine ,imi gateste etc. uneori ma gandesc ca imi doresc sa-mi formez o familie alaturi de el ,ca este ce imi doresc si ca impreuna putem... [continuare]
Buna, am 19 ani si sunt intr-o relatie de 3 ani si ceva, recent iubitul meu ma cerut in casatorie. Nu stiu cum sa procedez in continuarie, el i-mi spune de multe ori ca sunt prea geloasa si ca dramatizez lucrurile. Zilele trecute a plecat la niste prieteni, la-m sunat si nu mi-a raspuns dupa care a revenit cu un mesaj si mi-a zis ca dormea si asta se intimpla de multe ori.El este plecat la lucru peste hotare atunci cind revine permanet gasesc poze cu fete la el in telefon,de fiecare data ma asigura ca nu el a vorbit cu ele ci prietenii lui, la fel tine legatura cu prieteni care isi inseala iubitele.....nu stiu ce sa ma mai gindesc, sunt eu prea geloasa sau ar fi cazul sa deschid ochii mai bine. El ma asigura ca ma iubeste nespus si ca nu-si vede viitorul fara mine. La fel se comporta diferit atunci cind suntem acasa la mine si atunci cind suntem la parintii lui. Atunci cind suntem la el trebuie sa-l rog de nenumarate ori pentru a duce o treaba la sfirsit pe cind atunci cind suntem... [continuare]
Am 18 ani si sunt excesiv de timida. Când vorbesc cu oameni pe care nu ii cunosc prea bine sau cu care nu am o relatie foarte apropiata, vocea imi tremura, imi bate inima accelerat, ma cuprinde panica. Credeam ca o sa reusesc sa scap de aceasta problema, dar pana acum nu am reusit. Unul din domeniile afectate a fost cel scolar. Desi am avut note foarte bune si rezultate la olimpiade nationale, m-am simtit mereu deprimata, inadaptata, neacceptata din cauza proastelor mele abilitati sociale. Am vru ca totul sa se termine. Am devenit adult (legal) si n-as vrea sa mai port aceasta povara din adolescenta dupa mine. Vreau sa am încredere in mine si sa nu imi mai fie frica, sa imi controlez aceasta fobie sociala. Nu mai suport panica (vocea tremurândă, bătăile accelerate ale inimii, blocajul de idei). Pot sa reusesc de una singura? [continuare]
Sora mea are 18 ani. Imi spune mereu ca nu poate sa doarma, ca ii ia si 4 ore sa adoarma , ca nu se poate concentra , ca a vazut o femeie in masina care radea de ea si ca s-a speriat pentru ca arata .."altfel"....,ca a vazut in timp ce se ruga in camera un om imbracat in negru care radea de ea, si ca ii este frica . Acum nu se mai roaga, ....sta singura in camera , mereu inchide usa si noaptea aprinde toate luminile . Nu mai zice nimanui aceste lucruri . Mie imi spune . Am observat ca alearga prin toata casa uneori, si trece repede de la o stare la alta , acum e vesela dupa o jumatate de ora este trista neavand un motiv anume . Are ticuri de vreo 2 ani . Imi povesteste ca are cosmaruri cu femei care urla , cu o persoana care cica semana cu Iisus dar care se transforma. Nu stiu ce sa fac . De multe ori cand parintii nostri sunt acasa si se discuta diferite lucruri ea parca nu este prezenta ...pune aceleasi intrebari dupa ce subiectul respectiv este deja epuizat . Se enerveaza... [continuare]
Cum sa imi controlez nervii?
Am 26 de ani si in ultima vreme nu imi mai pot controla nervii. Ma simt tot mai obosita(si aici somnul nu ma mai ajuta), tot mai irascibila, sar imediat la cearta, plang foarte mult, nu mai am rabdare pt. nimic si nimeni (nici acasa, nici la lucru, ce imi facea placere sa fac inainte acum nu mai am rabdare), mie tot mai greu sa comunic cu oamenii, sa muncesc(unde randamentul mi-a scazut cu cel putin 50%), am inceput sa am dureri de stomac foarte mari pna la stari de voma, ameteli... Pe la varsta de 14 ani am avut o perioada de vreo trei ani in care nu aveam prieteni, ascultam muzica toata ziua pe intuneric si visam cu ochii deschisi la o viata in care iesea totul cum imi doream eu. Doamne ajuta am iesit din aceasta stare ca prin minune si am reusit sa-mi repun viatza pe picioare, dar mi-e tare frica sa nu ajung inapoi si sa pierd tot ce am cladit pana acum! Din pacate circumstantele nu ma juta foarte mult, sunt casatorita de trei luni, traim cu parintii mei care sunt pensionari... [continuare]
Nudism sau exibitionism parental?
Recunosc, nu stiu ce titlu sa pun acestui articol. Voi descrie in urmatoarele randuri starea si putin din parerea mea despre un lucru pe care il observ de cand plec la un centru de fitness. Lansez o provocare pentru fiecare dintre cei care vor citi aceasta abordare si astept cu interes fiecare parere. La un moment dat, voi relata si punctul meu de vedere ca specialist in psihoterapie de familie si cuplu, mai ales fiindca lucrez si cu copii. Frecventez de mai bine de 4 luni un centru mare de fitness. Vestiarele femeilor sunt separate de cele ale barbatiilor. In interiorul fiecarui vestiar nu exista separeuri unde sa te dezbraci, sa te schimbi, sa te dai cu crema, sa te masezi, sa te fardezi etc. Asa este si la barbati. Pana aici este ok, desi la inceput mi-a venit greu sa stau despuiata printre atatea femei pe care nu le cunosteam, sau sa dau cu ochii peste tot de sani, funduri si alte zone intime pe care fiecare le ascunde si protejeaza cum poate mai bine in restul timpului. Am... [continuare]
Divortul si efectele asupra copiilor
Buna ziua!Am 31 de ani si sunt mama unui baietel de 9 anisori. Casataoria dintre mine si sotul a devenit de cativa ani una din obligaite, copilul fiind singurul lucru care ne tine impreuna. Desi nu ne mai intelegem de mult timp si el are deja pe altcineva, nu am divortat pentru a putea oferi copilului nostru un camin cu doi parinti. Am ajuns totusi in situatia in care abia ne mai vorbim si amandoi avem vieti total diferite; singurele discutii pe care le mai purtam sunt legate de cel mic.Am decis amandoi ca cel mai bine ar fi sa divortam, dar ne este frica ca acest lucru sa nu il afecteze pe copilul nostru, deoarece in prezenta lui ne-am comportat mereu ca o familie fericita. Cum putem sa procedam, avand in vedere ca Andrei, copilul nostru, nu este suficient de mare pentru a putea intelege situatia? Sotul meu doreste sa se mute cu persoana cu care este deja implicat intr-o relatie si imi e frica ca acest lucru il va afecta foarte tare pe Andrei, el fiind obisnuit sa ne aiba mereu in... [continuare]
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Psihiatrie , .
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter