Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

10 boli care nu pot fi vindecate astazi

Actualizat la data de: 14 Aprilie 2021

Generalitati

Sus
10 boli care nu pot fi vindecate astazi

Medicina moderna a realizat multe in incercarea de a eradica unele boli, dar a esuat in unele domenii. Din acest domeniu, cel putin o boala care nu poate fi vindecata afecteaza multi oameni in fiecare an gripa sezoniera. Lista de mai jos cuprinde 10 dintre bolile incurabile.

Cuprins articol

  1. Generalitati
  2. Ebola
  3. Poliomielita
  4. Lupus eritematos
  5. Gripa
  6. Boala Creuzfeldt - Jakobs
  7. Diabetul
  8. HIV/SIDA
  9. Astmul
  10. Cancerul
  11. Raceala comuna
  12. Citeste pe aceeasi tema

Ebola

Sus

Ebola este un virus din familia Filoviride care este responsabil pentru o boala severa si deseori fatala, numita febra hemoragica; epidemiile apar la primate, cum ar fi gorilele sau cimpanzeii dar a fost inregistrata si la oameni. Aceasta boala este caracterizata de febra extrema, eruptie cutanata si hemoragii profuze. La oameni, rata mortalitatii variaza intre 50 si 90%.

Virusul si-a primit numele de la raul Ebola din nordul bazinului Congo din Africa centrala, unde a aparut pentru prima data in 1976. Epidemiile din acel an din Zair si Sudan au avut ca rezultat sute de morti, la fel ca si o alta epidemie din Zair din 1995. Ebola este un virus inrudit cu virusul Marburg, care a fost descoperit in 1967, iar cele doua sunt singurele membre ale familiei Filoviride care determina imbolnavirea omului. Un al treilea virus care are legatura cu cele doua, numit Ebola Reston, a determinat epidemii la maimutele de laborator in Reston, Virginia, dar se pare ca nu este fatal pentru oameni.

Poliomielita

Sus

Poliomielita mai poarta numele de paralizie infantila. Este o infectie acuta virala a sistemului nervos care de obicei debuteaza cu simptome generale cum sunt febra, cefalee, greata, oboseala si durere musculara, spasme si este uneori urmata de paralizii musculare serioase si permanente la mai mult de un membru, gat sau torace. Mai mult de jumatate dintre cazurile de poliomielita apar la copii cu varsta sub cinci ani. Paralizia atat de frecvent asociata cu aceasta boala afecteaza de fapt mai putin de 1% dintre persoanele infectate de poliovirus.

Intre 5 si 10% dintre persoanele infectate prezinta doar simptomele generale descrise mai sus, iar mai mult de 90% nu prezinta nici un simptom. Pentru persoanele infectate cu poliovirus nu exista nici un tratament curativ, iar la mijlocul secolului 20 sute de mii de copii au fost afectati de aceasta boala in fiecare an. In 1960, datorita raspandirii vaccinului antipolio, aceasta boala a fost eradicata din majoritatea tarilor lunii, iar acum prezinta endemii doar in cateva tari din Africa si sudul Asiei. Aproximativ 1000 - 2000 de copii inca sufera de paralizie datorita poliomielitei in fiecare an, in special in India.

Lupus eritematos

Sus

Deseori este numita si simplu lupus, este o afectiune autoimuna ce determina inflamatie cronica in diferite parti ale corpului. Se cunosc in prezent trei tipuri principale de lupus – discoid, sistemic si indus de medicamente. Lupusul discoid afecteaza doar pielea si de obicei nu implica organele interne. Termenul discoid se refera la eruptia rosie caracteristica ce acopera fata, gatul si scalpul pacientului. Aproximativ 10% dintre persoanele care prezinta lupus discoid, vor avea o evolutie spre forma mai severa, sistemica.

Lupusul eritematos sistemic este cea mai frecventa forma de boala. Poate afecta orice organ sau structura a organismului, in special pielea, rinichii, articulatiile, inima, tractul gastrointestinal, si membranele seroase (invelisul membranos al organelor, articulatiilor si cavitatilor organismului). In timp ce lupusul sistemic poate afecta orice zona a organismului, majoritatea pacientilor prezinta simptome doar la cateva organe. Eruptia cutanata, daca este prezenta, seamana cu cea din lupusul discoid. In general, doi pacienti nu vor avea simptome identice. Evolutia bolii este de asemeni variabila si este marcata de perioade cand boala este activa si perioade cand simptomele nu sunt evidente (remisiune).

Gripa

Sus

Gripa este o infectie acuta virala a tractului respirator superior si inferior, ale carei simptome sunt febra, frisoanele si o stare generala de slabiciune si dureri musculare, alaturi de diferite grade de dureri la nivelul capului si abdomenului. Gripa este determinata de mai multe tipuri de ortomixovirusuri, impartite in tipurile A, B si C. Cele trei tipuri majore produc in general simptome similare dar nu au absolut nici o legatura antigenica, astfel incat infectia cu un tip nu ofera imunitate pentru celelalte.

Virusul A determina marile epidemii de gripa, iar virusul B determina epidemii locale, mai mici. Virusul C nu determina afectare importanta umana. Intre pandemii, virusul sufera modificari importante si rapide (proces numit mutatie antigenica) ca raspuns la dezvoltarea imunitatii de catre populatia umana. Periodic ele sufera modificari majore, revolutionare prin achizitionarea unor noi segmente de genom de la alt virus gripal, efectiv devenind un nou subtip la care nici o persoana, sau foarte putine, prezinta imunitate.

Boala Creuzfeldt - Jakobs

Sus

Boala Creuzefeldt - Jakobs este o boala rara, degenerativa, fatala a sistemului nervos central. Aceasta boala apare in lume cu o incidenta de 1 la 1 milion de persoane; totusi, printre anumite populatii, cum ar fi evreii din Libia, incidenta este mai mare. De obicei boala apare la adulti intre 40 si 70 de ani, desi exista cazuri si la adulti mai tineri. Atat femeile cat si barbatii sunt afectati in mod egal. Debutul bolii este de obicei caracterizat de modificari vagi psihiatrice si comportamentale, care sunt urmate apoi de saptamani si luni de dementa progresiva care este deseori acompaniata de vedere anormala si miscari involuntare. Nu exista nici un tratament curativ pentru aceasta boala care este de obicei fatala intr-un an de la debutul simptomelor.

Boala a fost descrisa pentru prima data in 1920 de neurologii germani Hans Grehard Creutzfeldt si Alfons Maria Jakob. Boala Creutzfeldt - Jakob este similara cu alte boli neurodegenerative cum sunt kuru, o boala umana si scrapie care apare la oi si capre. Toate cele trei boli sunt tipuri de encefalopatii spongiforme transmisibile, numite astfel pentru imaginea asemanatoare unui burete a distructiei neuronale care lasa tesutul cerebral plin de gauri.

Diabetul

Sus

Diabetul este o afectiune a metabolismului carbohidratilor caracterizata prin imposibilitatea organismului de a produce insulina pentru mentinerea unui nivel adecvat de glucoza in sange.
Exista doua forme majore ale bolii:
Tipul I de diabet, cunoscut in trecut sub numele de diabet zaharat insulino-dependent si diabet cu debut in copilarie, de obicei apare la copii. Este o afectiune autoimuna in care sistemul imun al persoanei diabetice produce anticorpi care distrug celulele beta producatoare de insulina. Deoarece organismul nu mai este capabil sa produca insulina, sunt necesare injectii zilnice cu acest hormon.

Tipul II de diabet, in trecut numit si diabet zaharat non-insulino-dependent si diabetul cu debut la adult, de obicei apare dupa varsta de 40 de ani si devine mai frecvent la varste mai inaintate. Apare datorita unei secretii mici de insulina sau prin reducerea responsivitatii celulelor tinta ale organismului la insulina secretata. Este de obicei lagata de factori genetici si obezitate, in special obezitatea importanta a partii superioare a corpului. Pacientii cu diabet de tip II pot controla nivelul glicemiei prin dieta si exercitiu fizic si, daca este necesar, administrarea de injectii cu insulina sau medicatie orala.

HIV/SIDA

Sus

SIDA reprezinta initialele de la sindromul imunodeficientei umane dobandite – o boala transmisibila a sistemului imun determinata de virusul imunodeficientei umane (HIV). HIV ataca si distuge incet sistemul imun, apararea organismului impotriva infectiilor, lasand individul vulnerabil la o varietate de alte infectii si anumite malignitati care in final determina decesul. SIDA este stadiul final al infectiei HIV, in care infectiile fatale si cancerele apar frecvent.

HIV/SIDA s-a raspandit in proportii epidemice in anii ’80, in special in Africa, unde se pare ca isi are si originea. Raspandirea a fost facilitata de mai multi factori, printre care cresterea urbanizarii si calatoriile pe distante lungi in Africa, calatoriile internationale, modificarea comportamentului sexual si folosirea de droguri intravenoase. Conform unui raport al natiunilor Unite din 2004, existau in lume 38 milioane de personae infectate cu HIV, aproximativ 5 milioane de persoane deveneau infectate in fiecare an si aproximativ 3 milioane mor in fiecare an de SIDA. Aproximativ 20 de milioane de persoane au murit de aceasta boala din 1981.

Astmul

Sus

Astmul este o afectiune cronica a plamanilor, in care caile aeriene inflamate sunt predispuse la constrictie, determinand episoade de sufocare, wheezing (respiratie suieratoare), tuse si constrictie toracica a carei severitate variaza de la usoara la amenintatoare de viata. Caile aeriene inflamate devin foarte sensibile la o varietate de stimuli, printre care acarieni, par de animale, polen, poluarea atmosferica, fumul de tigara, medicamente, conditii atmosferice si efortul fizic. Stresul poate exacerba simptomele.

Episoadele de astm pot apare brusc sau pot dura cateva zile pana la aparitia lor. Desi un episod initial poate apare la orice varsta, aproximativ jumatate dintre ele apar la persoane cu varsta mai mica de 10 ani, afectand mai frecvent baietii decat fetele. Printre adulti totusi, incidenta astmului este aproximativ egala la femei si la barbati. Cand astmul apare la copil, este deseori asociat cu o susceptibilitate mostenita la alergeni, substante precum polen, acarieni sau par de animale care pot induce reactii alergice. La adulti, astmul poate apare ca raspuns la alegeni, dar si infectii virale, aspirina, efort fizic. Adultii care dezvolta astm pot avea polipi nazali sau sinuzita.

Cancerul

Sus

Cancerul se refera la un grup de mai mult de 100 de boli distincte caracterizata printr-o crestere necontrolata a unor celula anormale din organism. Cancerul afecteaza una din trei persoane nascute in tarile dezvoltate si este o cauza majora de boala si deces in intrega lume. Desi este cunoscuta din antichitate, imbunatatiri semnificative ale tratamentului pentru cancer au fost realizate dupa mijlocul secolului 20, in special printr-o combinatie de diagnostic corect si la timp, chirurgie selectiva, radioterapie, si medicamente chimioterapice.

Aceste descoperiri avansate au determinat o scaderea a deceselor prin cancer, iar bazele pentru un optimism ulterior apare din studiile de laborator care vor elucida cauzele si mecanismele bolilor. Cercetarile din biologia celulara, genetica si biotehnologie ofera acum o intelegere fundamentala despre ce se intampla cu celula canceroasa si cu individul care dezvolta cancer – iar aceste castiguri teoretice sunt incet transformate in progres in ce priveste preventia, diagnosticul si tratamentul acestei boli.

Raceala comuna

Sus

Raceala este o infectie acuta virala care apare la nivelul tractului respirator superior si uneori se intinde si la structurile inferioare, si poate determina infectii secundare la ochi si urechea medie. Mai mult de 100 de germeni pot determina raceala, printre care virusuri paragripale, gripale, virusul sincitial respirator si reovirusurile. Rinovirusurile, totusi, reprezinta cea mai frecventa cauza.

Termenul popular de raceala reflecta stare de frig la expunerea la vreme rece, care reprezinta o parte a simptomelor de debut. Aceasta senzatie s-a crezut initial ca ar avea o relatie de cauza - efect cu boala, dar acum se stie ca acest lucru este incorect. Raceala apare datorita expunerii la persoane infectate, nu datorita unui mediu rece, picioare ude sau curent. Persoanele pot fi purtatoare de virus si sa-l transmita si altora fara sa prezinta simptome. Incubatia este scurta – de obicei intre una si patru zile. Virusul incepe sa se respandeasca de la o persoana infectata inainte de aparitia simptomelor, iar contagiozitatea atinge maximul in timpul fazei simptomatice.


Medici specialisti Medicina interna

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate