Migrena

- agregarea familiala (tramsmiterea genetica), a fost evidentiata in cazul migrenelor. Cu toate acestea nu se stie exact de ce anumite persoane sunt mai predispuse pentru aparitia migrenelor decat altele

- dilatarea sau ingustarea vaselor cerebrale (anevrisme, respectiv stenozari vasculare), care pot cauza cefalee intensa secundara diferitelor modificari chimice de la acest nivel (aceste modificari chimice pot produce inflamatie, edem si durere)

Simptomele migrenei pot varia de la caz la caz, deseori fiind precedate de anumite semne prevestitoare (aura). Simptomele caracteristice aurei apar de obicei cu aproximativ 30 de minute inaintea atacului migrenos propriu-zis si este caracterizat prin cefalee care creste in intensitate si tulburari vizuale (pacientul vede puncte negre sau percepe flashuri luminoase intense). Unele persoane semnaleaza o senzatie de amorteala sau de intepaturi la nivelul bratelor, mainilor sau fetei, pe parcursul acestei aure. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor nu relateaza prezenta aurei de dinaintea episodului migrenos.

Simptomele cele mai frecvente ale migrenei includ:
- cefalee pulsatila pe o parte a craniului (hemicranie)

- cefalee moderat-severa

- accentuarea cefaleei odata cu desfasurarea activitatilor fizice cotidiene

- greata, varsaturi

- sensibilitate crescuta la lumina (fotofobie) sau la stimuli sonori, uneori chiar si la anumite mirosuri.

Exista mai multe tipuri de migrene, fiecare cu caracteristicile ei aparte. De exemplu, unele femei au migrene care apar inaintea menstruatiei (premenstrual). Este destul de dificil de a diferentia migrenele de alte tipuri de cefalee. Cefaleea din sinuzitele acute este asemanatoare celei din migrene. Migrenele se diferentiaza de alte tipuri de cefalee prin faptul ca acestea apar pe o parte a capului (hemicranie), localizarea dreapta respectiv stanga a acesteia, putand insa varia de la un episod la altul. Migrenele sunt deseori acompaniate de fotofobie si sensibilitate crescuta la zgomote. Migrenele pot aparea de asemenea in contextul altor afectiuni, precum astmul bronsic sau depresia. Alte afectiuni mai grave, precum tumorile sau infectiile cerebrale, pot prezenta simptome asemanatoare migrenelor. Cefaleea datorata altor cauze grave de sanatate sunt relativ rare.

Un procent de 30% dintre persoanele care sufera de migrene, prezinta inaintea episodului migrenos propriu-zis unele semne prevestitoare, denumite medical, aura. Simptomele caracteristice aurei se devolta in 5-20 de minute si sunt caracterizate prin aparitia unor tulburari vizuale de tipul, flashurilor luminoase intense, punctelor negre, intunecoase, senzatiei de distorsiune a imaginilor. De asemenea pot aparea si tulburari senzitive (amorteli, furnicaturi), la nivelul mainilor, bratelor sau a fetei.
In cazuri mai rare pacientul nu poate sa descrie in cuvinte senzatiile traite, uneori aparand o slabiciune brusc instalata pe o parte a corpului. In cazul in care odata cu migrena apar simptome noi, care nu au mai fost semnalate de pacient, este important ca acesta sa apeleze de urgenta la ajutor medical de specialitate pentru a elimina alte afectiuni (grave) care pot avea simptome asemanatoare (accidentul vascular ischemic tranzitor sau accidentul vascular ischemic sau hemoragic, propriu-zis).

De obicei dupa un interval de 30 de minute de la instalarea aurei, apare migrena propriu-zisa. Fara tratament, aceasta poate dura intre 4 si 72 de ore. Durerea de cap (cefaleea), apare pe o parte a capului (hemicranie), deseori in spatele orbitei, cu toate ca durerea isi poate schimba localizarea si sa treaca de cealalta parte a capului sau sa generalizeze pe ambele parti. Durerea poate sa varieze ca intensitate de la moderat la sever, uneori putand fi atroce, invalidanta.

Alte simptome care pot acompania cefaleea, sunt:
- sensibilitatea crescuta la lumina (fotofobie) sau la alti stimuli (auditivi sau olfactivi)

- greata, varsaturi

- accentuarea simptomelor odata cu efectuarea activitatilor normale zilnice.

Destul de rar, s-au semnalat probleme de vorbit (dizartrie), furnicaturi ale fetei, mainilor, umerilor sau slabiciune instalata pe o parte a corpului (hemiplegie).

Odata cu diminuarea si disparitia simptomelor secundare migrenei, pot aparea anumite simptome, precum: durerile sau crampele musculare, fatigabilitatea (oboseala accentuata) sau uneori perioade scurte de revelatie. Aceste simptome pot dura pana la 24 de ore dupa terminarea episodului migrenos.

- istoric familial de migrene;

- sexul feminin. Femeile au un risc de aparitie al migrenelor de 3 ori mai mare decat barbatii;

- adolescentii si adultii tineri, migrenele aparand cel mai frecvent la aceste categorii de varsta;

- afectiuni precum, depresia, sindromul anxios depresiv, astmul bronsic sau epilepsia.

Sunt recomandate respectarea urmatoarelor indicatii in cazul persoanelor care au suspiciuni ca ar putea avea o migrena.

Apelarea la serviciul de urgenta (salvare sau unitatile de primire urgente ale spitalelor), in cazul in care apare:
- cefalee intensa, atroce, deseori paroxistica (aparuta brusc), diferita de alte episoade anterioare sau care pare inconstanta;

- amorteala, paralizie sau slabiciune aparuta la nivelul fetei, membrelor, in special pe o parte a corpului (hemiplegie);

- ameteala brusc instalata, imposibilitatea de a merge normal sau de a mentine ortostatismul (pozitia verticala a corpului);

- tulburari vizuale brusc instalate;

- tulburari de vorbire (dizartrie) sau confuzie psihica (obnubilare);

- tulburari de mers sau de mentinere a echilibrului si ortostatismului.

Consult medical de specialitate sau apelarea la serviciul de urgente al spitalului, in cazul in care apare:
- febra si redoare de ceafa (intepenirea muschilor cefei);

- greata si varsaturi cu imposibilitatea de a ingera lichide;

- cefalee care nu diminueaza intr-un interval de 24 de ore.

Urmarirea atenta a simptomelor si efectuarea unui consult medical de specialitate in cazul in care apare:
- cefalee care nu diminueaza la 1-2 zile de la debut sau care trezeste pacientul noaptea (cefalee nocturna);

- cefaleea se agraveaza sau recidiveaza (repetitiva) tot mai frecvent, la intervale mici de timp;

- aparitia unor simptome noi;

- se suspicioneaza anumite probleme legate de tratamentul medicamentos;

- cefalee recidivanta, la o varsta de peste 50 de ani;

- cefalee aparuta dupa activitatea fizica (chiar si dupa activitatea sexuala), dupa tuse sau stranut;

- simptomele sunt suficient de puternice pentru a perturba desfasurarea activitatilor fizice cotidiene (de exemplu absenta de la scoala sau serviciu).

Perioada de expectativa vigilenta este intervalul de timp in care medicul observa evolutia simptomelor sau a afectiunii fara a administra nici un tratament. Aceasta abordare este recomandata oin cazul pacientilor nou diagnosticati si care utilizeaza o serie de medicamente pentru a reduce intensitatea si frecventa acestor atacuri.

Specialistii care pot diagnostica si trata migrena, sunt urmatorii:

- medicul de familie

- medicul generalist

- medicul internist

- neurolog.

Este recomandat sa se consulte un specialist in tratamentul migrenelor, mai ales daca cefaleea nu diminueaza si nu dispar la utilizarea tratamentului. In cazul copiilor care acuza migrene, este foarte important sa se apeleze la un pediatru cu experienta in tratarea unor astfel de afectiuni (cel mai frecvent pediatru neurolog). De asemenea este important sa se stie ca studiile medicale pentru folosirea medicamentelor antimigrenoase la copil, sunt destul de limitate.
In cazul in care exista suspiciunea ca migrena este in relatie cu o afectiune psihica precum depresia sau anxietatea, este recomandat un consult psihiatric sau psihologic de specialitate, pentru recomandarea unui tratament corect.

Nu exista un tratament curativ pentru migrene, dar se pot efectua diferite tratamente in scopul diminuarii intensitatii si frecventei atacurilor migrenoase. Exista mai multe tipuri de medicamente care sunt folosite in prevenirea si tratarea recidivelor migrenoase. Exista dovezi ca administrarea cronica a aspirinei si a unui medicament antiemetic (care reduc greata si varsaturile), spre exemplu metoclopramidul (Reglan), pot reduce simptomele asociate migrenei.
O alta metoda de a reduce numarul episoadelor migrenoase este evitarea factorilor de risc care pot declansa episoadele migrenoase, precum, consumul de vin rosu sau somnul excesiv sau dimpotriva insuficient.

Pentru diminuarea simptomelor asociate migrenelor, se pot folosi initial medicamente uzuale care pot fi achizitionate de pacient fara necesitatea unei retete medicale, precum acetaminofenul (Paracetamol) sau antiinflamatoriile nonsteroidiene (Aspirina, Ibuprofen, Naproxen). Majoritatea specialistilor recomanda folosirea AINS, initial, inaintea utilizarii altor medicamente care pot avea mai multe efecte secundare.
Tratamentul initial al migrenei depinde de severitatea simptomelor si de frecventa episoadelor migrenoase. Sunt folosite astfel medicamente care diminueaza simptomele si medicamente care previn atacurile recurente.

Medicamentele cel mai frecvent folosite in tratamentul migrenei, sunt:
- agonistii receptorilor de serotonina (triptanii) sunt medicamente care se folosesc atunci cand se incearca diminuarea rapida a cefaleei

- derivatii de ergotamina, precum Cafergot, sunt folosite de asemenea in tratamentul migrenelor dar nu sunt la fel de eficiente ca triptanii

- Midrin este o combinatie medicamentoasa de isometheptene acetaminofen si diclorfenazona

- antiinflamatoriile nonsteroidiene (AINS) ca Aspirina, pot fi procurate si fara reteta medicala.

Medicamentele cel mai des folosite in prevenirea episoadelor migrenoase sunt:
- beta-blocantele care produc relaxarea musculaturii vasculare

- blocantii canalelor de calciu care scad vasoconstrictia (ingustarea vaselor de sange)

- medicatia antidepresiva, ca amitriptilina sau antidepresivele triciclice sunt de asemenea utile in prevenirea episoadelor migrenoase

- anticonvulsivantele, precum topiramatul a fost de curand aprobat de asociatiile farmaceutice ca medicatie antimigrenoasa.

Unele studii medicale au aratat ca inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE) si blocantii receptorilor de angiotensina, reduc frecventa episoadelor migrenoase. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe studii medicale care sa dovedeasca acest lucru.
Medicatia antiemetica (care reduce greata si varsaturile), precum Compazinul sau Reglanul, este deseori prescrisa alaturi de alte medicamente care pot controla eficient aceste simptome.

Unele medicamente pe baza de triptani sunt folosite de femeile care prezinta migrene premenstruale. Un studiu medical recent a aratat faptul ca femeile cu migrene premenstruale care isi administreaza frovatriptan (Frova), timp de 6 zile (cu 2 zile inaintea menstruatiei). Frovatriptanul este un medicament folosit in tratamentul cefaleei intense, persistente. Un alt studiu medical a aratat ca naratriptanul poate preveni atacurile migrenoase care apar inaintea menstruatiei.

Terapia complementara poate fi asociata tratamentului initial pentru a reduce numarul si intensitatea atacurilor migrenoase. Este important ca medicul curant sa fie informat asupra utilizarii unor astfel de terapii.
Acupuntura este o metoda care implica utilizarea unor ace fine care se insera tegumentar si care au rolul de a concentra si dirija fluxul de energie catre organele vitale. Acest lucru poate relaxa musculatura si reduce de asemenea cefaleea. Biofeedbackul este o metoda de relaxare, in care pacientul invata sa-si controleze functiile organismului si astfel si tensiunea musculara.
Tehnicile de relaxare, reduc stresul si tensiunea. Iarba fetei (chrysantemum parthenium) este o planta care poate preveni atacurile migrenoase. Sunt necesare insa mai multe studii pentru a dovedi eficienta acesteia. Brusturele (petasites officinalis) este folosita de asemenea in tratamentul si prevenirea atacurilor migrenoase.

Daca simptomele migrenei persista in ciuda tratamentului efectuat este recomandata reevaluarea medicala si stabilirea unui nou tratament. In cazul in care s-au incercat mai multe scheme terapeutice si simptomele raman persistente, sunt necesare anumite investigatii complementare, precum RMN-ul sau CT-ul, pentru a elimina alte posibile afectiuni care pot determina simptome asemanatoare.
Este posibil ca in unele cazuri, diagnosticul de migrena sa fie unul eronat si sa fie confundat astfel cu alte cauze de cefalee, care necesita un alt tratament.

De retinut!

Episoadele migrenoase se pot repeta chiar si sub tratamentul medical corespunzator. Scopul tratamentului este de a reduce numarul episoadelor migrenoase si de asemenea de a diminua intensitatea lor, prin folosirea unor medicamente eficiente care au putine efecte secundare. In cazul migrenelor de intensitate medie, sunt folosite pentru inceput medicamentele mai putin puternice care se pot elibera si fara reteta medicale. In cazul in care simptomele persista sau se intensifica se va shimba strategia de tratament si se vor folosi medicamente mai puternice.

Gasirea tratamentului adecvat pentru fiecare persoana in parte necesita timp si rabdare. Folosirea excesiva a medicamentelor antalgice sau care controleaza cefaleea, pot cauza recidive (rebound). Aceste migrene de rebound sunt diferite de cele initiale si apar odata cu disparitia efectului medicatiei utilizate, fiind necesara o noua administrare. In timp, cefaleea va reaparea ori de cate ori persoana in cauza intrerupe tratamentul. Medicatia antimigrenoasa trebuie sa fie recomandata intotdeauna de medicul specialist. In cazul in care recurentele episoadelor migrenoase sunt asociate cu prezenta depresiei sau anxietatii, este important ca medicul curant sa fie informat asupra acestui lucru.

Profilaxia recurentelor se poate realiza eficient prin evitarea anumitor factori trigger care pot declansa atacurile, dintre care amintim:

- consumul de ciocolata, glutamat monosodic, vin rosu si cofeina

- somn in exces sau din contra insuficient

- mese neregulate, lipsa meselor

- schimbari meteorologice si barometrice (scaderea sau cresterea presiunii atmosferice)

- stressul si emotiile intense

- mirosuri puternice sau fumul de tigara

- lumina puternica, inclusiv reflexie intensa luminoasa.

Exista mai multe metode prin care se pot controla simptomele asociate migrenelor recurente. Dintre metodele care se pot efectua si la domiciliu, amintim urmatoarele:

- evitarea stresului si controlul psihic adecvat

- practicarea tehnicilor de relaxare care reduc stresul si tensiunea accentuata

- administrarea unor medicamente folosite cu precadere in profilaxia episoadelor migrenoase

- identificarea elementelor responsabile in declansarea migrenei precum si evitarea pe cat posibil a acestora

- apelarea la ajutor medical de specialitate in cazul in care se suspicioneaza anumite afectiuni psihice ca depresia sau anxietatea (sindrom anxios depresiv).

Cefaleea copilului este deseori legata de efectuarea anumitor activitati cotidiene (examene, exercitiul fizic, stresul) dar mai pot fi de asemenea asociate si cu lipsa somnului. Parintii si medicul pediatru trebuie sa urmareasca impreuna evolutia migrenelor la copii si de asemenea sa monitorizeze cu atentie tratamentul medicamentos efectuat.

Medicamentele cel mai frecvent folosite in tratamentul migrenei, sunt:
- agonistii receptorilor de serotonina (triptanii) sunt medicamente care sunt folosite atunci cand se incearca diminuarea rapida a cefaleei

- derivatii de ergotamina, precum Cafergot sunt folosite de asemenea in tratamentul migrenelor dar nu sunt la fel de eficiente ca triptanii

- Midrin este o combinatie medicamentoasa de isometheptene acetaminofen si diclorfenazona

- antiinflamatoriile nonsteroidiene (AINS) ca Aspirina, pot fi procurate si fara reteta medicala.

Medicamentele cel mai des folosite in prevenirea episoadelor migrenoase sunt:
- beta-blocantele care produc relaxarea musculaturii vasculare

- blocantii canalelor de calciu care scad vasoconstrictia (ingustarea vaselor de sange)

- medicatia antidepresiva ca amitriptilina sau antidepresivele triciclice sunt de asemenea utile in prevenirea episoadelor migrenoase

- anticonvulsivantele precum topiramatul a fost de curand aprobat de asociatiile farmaceutice ca medicatie antimigrenoasa.

Unele studii medicale au aratat ca inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IEC) si blocantii receptorilor de angiotensina, reduc frecventa episoadelor migrenoase. Cu toate acestea sunt necesare mai multe studii medicale care sa dovedeasca acest lucru. Medicatia antiemetica (care reduce greata si varsaturile) precum Compazinul sau Reglanul, este deseori prescrisa alaturi de alte medicamente care pot controla eficient aceste simptome.

Nu exista nici un tratament chirurgical care poate vindeca sau atenua simptomele migrenei.

Terapia complementara poate fi asociata tratamentului initial pentru a reduce numarul si intensitatea atacurilor migrenoase. Este important ca medicul curant sa fie informat asupra utilizarii unor astfel de terapii.
Acupuntura este o metoda care implica utilizarea unor ace fine care se insera tegumentar si care au rolul de a concentra si dirija fluxul de energie catre organele vitale. Acest lucru poate relaxa musculatura si reduce de asemenea cefaleea.
Biofeedbackul este o metoda de relaxare, in care pacientul invata sa-si controleze functiile organismului si astel si tensiunea musculara. Tehnicile de relaxare reduc stresul si tensiunea.
Iarba fetei (chrysantemum parthenium) este o planta care poate preveni atacurile migrenoase. Sunt necesare insa mai multe studii pentru a dovedi eficienta acesteia.
Brusturele (petasites officinalis) este folosita de asemenea in tratamentul si prevenirea atacurilor migrenoase.