Depresia - tristetea patologica


Generalitati

Sus
Depresia - tristetea patologica Vezi galerie foto

Depresia este o tulburare a starii afective, care duce la aparitia unei trairi de tristete sau de pierdere a sperantei pentru o perioada indelungata de timp. Fiind mai serioasa decat un simplu episod de tristete, de suparare sau decat o traire temporara de scadere a energiei, depresia poate avea un impact semnificativ asupra bucuriei de a-ti trai viata, asupra capacitatii de munca, asupra starii generale de sanatate si asupra persoanelor apropiate.

Depresia se manifesta diferit de la o persoana la alta. Unii se simt "daramati" pentru o perioada lunga de timp, in timp ce la alte persoane trairile de depresie vin si pleaca. In cazul in care o persoana are episoade scurte de depresie usoara, aceasta poate fi capabila sa isi continue viata profesionala si sa faca fata activitatilor cotidiene. Totusi, daca persoana in cauza nu urmeaza o forma sau alta de tratament pentru depresie, este supusa riscului de a deveni din ce in ce mai depresiva sau de a se imbolnavi fizic. In cazurile severe de depresie, persoana respectiva poate ajunge la incapacitatea de a comunica, la incapacitatea de a efectua activitatile de rutina si chiar la suicid. In aceste cazuri, consultul unui specialist si urmarea unui tratament sunt esentiale.

Persoanele cu depresie pot fi refractare la ideea de a cauta ajutor deoarece considera ca acest lucru este o dovada de slabiciune personala sau un defect de caracter sau cred ca trebuie sa fie capabili sa iasa singuri din aceasta stare.
Astazi se stie ca depresia, ca si orice alta afectiune medicala, are o baza biologica si chimica. Tratamentul depresiei este sigur si de regula eficace chiar si in cazul persoanelor cu depresie severa.

Cauze

Sus

Ce anume cauzeaza depresia este un subiect intens studiat in prezent.
Expertii considera ca predispozitia genetica, impreuna cu evenimentele de viata stresante, afectiuni medicale, administrarea de medicamente sau alti factori, pot determina un dezechilibru al anumitor substante chimice din creier, denumite neurotransmitatori, ducand la aparitia depresiei.

Situatiile care pot declansa un episod de depresie sunt:
- unele medicamente, cum ar fi narcoticele folosite pentru indepartarea durerii sau steroizii; de obicei simptomele depresive dispar odata ce medicamentul este oprit
- tulburari ale secretiei hormonale, cum ar fi un dezechilibru al glandei tiroide sau suprarenale
- dezechilibre chimice, precum dezechilibrele nivelurilor sanguine ale calciului sau nivelurile scazute ale fierului (anemia)
- afectiunile indelungate (cronice), precum artrita, bolile cardiace sau cancerul
- infectiile, cum ar fi infectiile virale sau infectiile ficatului sau ale creierului
- factorii de stres majori, ca de exemplu moartea unei persoane dragi
- factorii de stres cronici, precum saracia, dificultatile familiale, probleme medicale grave proprii sau ale unei persoane apropiate.
- varstnicii care trec de la o viata independenta la o viata in care depind de ceilalti au adeseori depresie
- presiuni asupra copiilor si adolescentilor, din partea societatii sau a celor de aceeasi varsta
- consumul de alcool, de substante ilegale sau probleme in legatura cu abuzul de o substanta
- sindromul premenstrual cronic
- menopauza
- durerea cronica
- stresul
- oboseala
- nasterea recenta.

Factori de risc

Sus

Anumiti factori cresc riscul de depresie. Daca o persoana are o ruda de gradul intai, cum ar fi tatal sau mama, cu depresie, riscul de aparitie a depresiei la persoana respectiva este de pana la trei ori mai mare decat in populatia generala.
Daca a existat in trecut un episod de depresie, probabilitatea de a face din nou depresie este mult mai mare.

Alti factori de risc pentru depresie sunt:
- afectiuni cardiace in trecut, precum boala arterelor coronare
- o afectiune severa, continua (cronica), cum ar fi diabetul zaharat, cancerul si durerea cronica
- probleme maritale
- consumul de alcool sau de droguri
- administrarea unor medicamente ce pot provoca simptome depresive, cum ar fi narcoticele pentru indepartarea durerii sau steroizii
- un eveniment de viata stresant, ca de exemplu pierderea unei persoane dragi sau intrarea in somaj (acest lucru este valabil mai ales la varstnici, care pot avea multi factori stresanti sociali, cum ar fi faptul ca devin dependenti de altii pentru a fi ingrijiti)
- anumite conditii medicale generale, precum anemia sau afectiunile tiroidiene
- o afectiune severa descoperita recent
- o interventie chirurgicala recenta
- un istoric de abuz sexual sau fizic in copilarie
- o ingrijorare excesiva, constanta sau o anxietate excesiva
- o tulburare de alimentatie
- o tulburare anxioasa.

Factori de risc suplimentari pentru depresie la femei sunt:
- nasterea recenta
- folosirea de anticonceptionale orale (la unele femei, contraceptivele pot imbunatati dispozitia)
- un istoric de tulburare disforica premenstruala (sindrom premenstrual sever).

Simptome

Sus

Persoana care are depresie se poate simti lipsita de speranta, trista sau nu mai poate simti placere in aproape nimic din ceea ce face. Se poate simti "daramanta" sau descurajata, plange usor. De asemenea poate fi irascibila sau anxioasa sau poate avea un nivel scazut de energie. Adeseori simptomele depresiei pot fi subtile la inceput. Poate fi dificil de recunoscut ca simptomele pot avea legatura intre ele si ca persoana respectiva ar putea avea depresie.

Cele mai semnificative doua simptome ale depresiei sunt:
- tristetea sau lipsa de speranta
- pierderea interesului sau a placerii in efectuarea majoritatii activitatilor din viata de zi cu zi.

Alte simptome pot fi:
- pierderea sau luarea in greutate din cauza modificarilor in apetitul alimentar
- creterea sau diminuarea nevoii de somn
- sentiment de neliniste si incapacitatea de a putea sta linistit sau din contra, sentimentul ca orice miscare necesita un mare efort
- senzatie de oboseala permanenta
- sentimente de vinovatie sau de devalorizare fara un motiv aparent
- ganduri recurente de moarte sau de suicid.

In cazul in care o persoana prezinta cel putin cinci din aceste simptome, pentru o perioada mai lunga de 2 saptamani si daca unul din aceste simptome este fie tristetea, fie pierderea interesului, persoana respectiva este diagnosticata cu depresie majora. Totusi, chiar daca sunt prezente mai putin de cinci simptome, poate fi vorba de o depresie si este nevoie de administrarea unui tratament.

In cazul in care sunt prezente 2 pana la 4 simptome pe o perioada de cel putin 2 ani (la copii - 1 an), poate fi vorba de o forma de depresie pe termen indelungat, numita tulburarea distimica (distimia). Numeroase femei pot avea modificari ale dispozitiei inainte de menstruatie. Simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera cu relatiile interpersonale sau cu responsabilitatile cotidiene sunt cunoscute sub denumirea de sindrom premenstrual (SPM). Totusi, femeile care prezinta simptome premenstruale fizice si emotionale care interfera serios cu viata cotidiana pot avea o forma de depresie, denumita tulburare premenstruala disforica.

Multi medici, de obicei generalisti, consulta persoane care prezinta simptome generale care pot fi dificil de atribuit unei depresii. Aceste simptome, care apar in mod frecvent in depresie, pot fi:
- dureri de cap si alte dureri cu diferite localizari
- probleme digestive, inclusiv constipatie si diaree
- pierderea interesului in activitatea sexuala sau incapacitatea de a mai avea o viata sexuala activa
- sentimente de anxietate sau de ingrijorare fara un motiv evident
- autoacuzarea sau acuzarea altora pentru starea de depresie
- lipsa miscarii sau a vorbirii timp de ore intregi.

Alte simptome de depresie pot fi:
- mancatul excesiv si castigul in greutate, care apar mai frecvent decat pierderea poftei de mancare
- cresterea duratei de somn, mai frecventa decat insomnia
- plans facil, manie, stare generala proasta, impreuna cu anxietate si stare de tensiune interioara
- uneori, o senzatie de ingreunare a bratelor sau a picioarelor
- sensibilitate excesiva la rejectie (respingere).

Depresia este o afectiune serioasa la persoanele de orice varsta, dar persoanele invarsta care prezinta simptome de depresie trebuie sa inceapa un tratament cat mai curand posibil. Depresia la varstnici poate duce la aparitia unei stari de confuzie sau a uitarii (Atentie! Unele medicamente pot provoca de asemenea aparitia acestor simptome).

De asemenea, depresia a fost identificata ca fiind un factor de risc semnificativ de deces la persoanele varstnice care au afectiuni cardiace. Este deosebit de importanta recunoasterea din timp a semnelor de avertizare ale depresiei, pentru ca persoana respectiva sa poata primi un tratament corespunzator cat mai devreme posibil.
Simptomele depresiei sunt adesea subtile la inceput. Poate fi greu de recunoscut ca aceste simptome pot avea legatura intre ele si ca ele pot fi datorate unei depresii.

La copii si la adolescenti simptomele depresiei sunt uneori diferite fata de cele aparute la adulti, ceea ca face ca diagnosticarea si inceperea unui tratament sa fie mai dificila.
Depresia poate duce la suicid. Semnele prevestitoare ale unei tentative de suicid se modifica cu varsta:
- semnele prevestitoare ale suicidului la copii si adolescenti pot fi: preocuparea in legatura cu moartea sau suicidul sau ruperea recenta a unei relatii
- semnele prevestitoare ale suicidului la adulti pot include: abuzul de alcool sau de alta substanta, pierderea recenta a slujbei sau divortul
- semnele prevestitoare ale suicidului la varstnici pot cuprinde: moartea recenta a partenerului de viata sau diagnosticarea de curand cu o boala severa, care ii poate scurta durata de viata.

Mecanism fiziopatologic

Sus

Depresia poate debuta cu simptome de anxietate (cum ar fi o ingrijorare excesiva) sau cu simptome precum tristetea sau lipsa de energie, care dureaza de mai multe zile sau luni, inainte de instalarea completa a depresiei.

Pot aparea tulburari in capacitatea de concentrare sau de memorare, sentimentul de pierdere a placerii in activitatile care altadata erau placute, sentimentul de pierdere a sperantei, scaderea energiei, modificari ale somnului si ale poftei de mancare. Persoana cu depresie se poate izola social de ceilalti si isi poate pierde interesul pentru activitatea sexuala.

Evolutia depresiei variaza de la o persoana la alta. Pot fi prezente simptome usoare sau severe de depresie, pentru o perioada indelungata de timp sau pentru o perioada scurta. Un procent mic de persoane se simt depresive in marea majoritate a vietii lor; acestea necesita un tratament de intretinere.
Majoritatea pesoanelor cu depresie pot fi tratate cu succes cu medicamente, consiliere profesionala sau o combinatie a celor doua.

Tulburarile depresive sunt clasificate in functie de severitatea si de durata lor. Depresia poate fi usoara, moderata sau severa.
Ea poate debuta brusc (depresie acuta) sau poate dura o perioada indelungata (depresie cronica). De exemplu, tulburarea distimica, este o depresie cronica usoara. Unii oameni pot avea un episod de depresie majora care se poate suprapune peste o tulburare distimica (depresie dubla). I

n cazul unei depresii severe, poate fi necesara o internare intr-un spital pentru o perioada scurta de timp, in special daca sunt prezente ganduri de sinucidere. Deoarece depresia creste riscul de tentativa de suicid, persoana respectiva trebuie sa urmeze imediat un tratament daca sunt prezente idei de autodistrugere.

Tulburarea recurenta

Adeseori depresia reapare. Daca o persoana are un episod de depresie, probabilitatea ca depresia sa revina la un anumit moment al vietii acelei persoane, este mai mare decat la restul oamenilor care nu au avut niciodata depresie.
Riscul de aparitie a unui nou episod de depresie creste cu fiecare episod.

Boli asociate

Depresia poate contribui la dezvoltarea anumitor afectiuni, cum ar fi boala arterelor coronare.
Persoanele depresive care au o afectiune cronica cum ar fi diabetul zaharat sau boala arterelor coronare, sufera mai mult din cauza simptomelor acestor afectiuni, au o capacitate mai scazuta de functionare, prezinta o scadere a calitatii vietii si suporta costuri medicale mai mari. Persoanele cu depresie au o probabilitate mai mica de a se autoingriji si acest lucru poate duce la inrautatirea starii lor de sanatate. Uneori episoadele de depresie pot fi precedate sau urmate de perioade de cretere a energiei (manie). Daca exista un ciclu de episoade depresive si respectiv maniacale, este vorba de o afectiune care poarta numele de tulburare bipolara. In cazul in care simptomele depresive apar numai in anumite anotimpuri din an, cum ar fi in lunile de toamna si de iarna, este o depresie sezoniera.

Consult de specialitate

Sus

Este indicat sa se cheme imediat o ambulanta (961) sau un serviciu de interventie rapida in cazul in care o persoana:
- nu se poate abtine de la a se vatama pe sine sau pe altcineva
- aude voci
- a avut sau are o tentativa de suicid sau prezinta semne prevestitoare de suicid, cum ar fi faptul ca vorbeste despre suicid sau despre vatamarea unei alte persoane
- prezinta semne de detasare de realitate (psihoza)
- consuma alcool in cantitate exagerata sau droguri.

Expectativa vigilenta

Sus

Expectativa vigilenta este o perioada de timp in care persoana respectiva si medicul curant observa simptomele fara sa se administreze un tratament medicamentos.
Expectativa vigilenta poate fi adecvata in cazul in care sunt prezente trairi de tristete, suparare sau melancolie. Totusi, daca simptomele nu se amelioreaza dupa 2 saptamani, se recomanda discutarea cu medicul.

Medici specialisti recomandati

Sus

Tratamentul depresiei cuprinde de obicei administrarea de medicamente, unele forme de consiliere profesionala (psihoterapie) sau o combinare a acestora. Este deosebit de importanta stabilirea unei relatii terapeutice confortabile si de durata cu medicul curant pentru a se putea trata depresia.
Medicul specialist care poate diagnostica si poate trata depresia este medicul psihiatru.
Diagnosticul de depresie mai poate fi pus si de:
- medicul internist
- medicul de familie.

Investigatii

Sus

Medicul curant va face o anamneza (adica va pune intrebari in legatura cu starea generala de sanatate) si va efectua o examinare fizica completa. De asemenea, poate recomanda si efectuarea unor teste precum:
- examene de laborator, pentru a se vedea daca simptomele nu sunt cauzate de anumite afectiuni, precum o activitate scazuta a glandei tiroide (hipotiroidism) sau o anemie
- evaluarea starii de sanatate mentale, care implica un interviu cu un profesionist de sanatate mentala (psihiatru)
- teste verbale sau scrise care pot detecta depresia.

Medicul psihiatru poate pune intrebari, pentru a determina cat de mult este afectata persoana respectiva de starea depresiva pe care o are, inclusiv daca au fost sau sunt prezente idei de sinucidere. Daca a existat vreodata o perioada de veselie anormala (excesiva, inadecvata), iritabilitate sau o senzatie de energie intensa care a durat 4 zile sau mai mult, medicul trebuie informat asupra acestui lucru. Episoadele maniacale, sau episoadele mai usoare hipomaniacale, fac parte din tulburarea bipolara.

Unele tipuri de medicamente antidepresive pot agrava simptomele tulburarii bipolare, de aceea este foarte important ca simptomele sa fie diagnosticate cu precizie. Atunci cand este consultat medicul curant, este important sa se discute cu acesta despre orice simptom care s-ar putea datora depresiei. Aproximativ jumatate din totalitatea cazurilor de depresie sunt subdiagnosticate si subtratate. De aceea trebuie ca medicii generalisti si medicii de familie sa puna intrebari de rutina legate de depresie, cu ocazia fiecarui consult efectuat.

Tratament

Sus

Tratament initial

Tratamentul depresiei poate cuprinde administrarea de medicamente antidepresive, consiliere terapeutica, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentala sau o combinare a celor doua modalitati de tratament.
Consilierea terapeutica (psihoterapia) poate fi suficienta in cazul depresiei usoare sau moderate. In cazul in care simptomele de debut sunt severe, cel mai probabil tratamentul initial va include atat medicamente antidepresive cat si consiliere terapeutica.

Internarea in spital poate fi necesara daca sunt prezente semne prevestitoare ale unui suicid, ca de exemplu ganduri sau planuri de auto-vatamare sau de vatamare a altei persoane, detasare de realitate (psihoza) sau un consum excesiv de alcool sau de droguri.
Uneori este nevoie de mai multe incercari de a se gasi medicamentul si tipul de psihoterapie care sunt cele mai eficace la persoana respectiva.
Poate fi necesara o perioada de 4 pana la 12 saptamani pana cand medicamentele sa isi faca efectul, desi de obicei ele actioneaza mai rapid.

De aceea este foarte important ca persoana cu depresie sa colaboreze cu medicul curant pentru a gasi impreuna cel mai bun tratament.
La o femeie care a nascut de curand, invatarea strategiilor de a face fata depresiei postpartum poate ajuta la dobandirea mai rapida a vindecarii.

In cazuri rare, terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi optiunea initiala de tratament pentru persoanele care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte modalitati de tratament sau care au o depresie severa in care sunt prezente simptome psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani. ECT presupune o stimulare electrica usoara, aplicata in regiunea tamplelor, care provoaca o scurta convulsie. Se considera ca acest procedeu poate determina restabilirea echilibrului substantelor chimice cerebrale numite neurotransmitatori (al caror dezechilibru a dus la aparitia depresiei).

Tratament de intretinere

Cel putin jumatate din cei care au un episod depresiv vor prezenta o recurenta a simptomelor (recadere). Continuarea tratamentului pe o perioada 7 pana la 15 luni dupa recuperare va duce la scaderea riscului de recadere.

De asemenea, tratamentul de intretinere mai cuprinde si:
- o dieta alimentara echilibrata
- evitarea consumului de alcool
- efectuarea de exercitii fizice in mod regulat
- somn odihnitor.

De asemenea, poate fi extrem de utila acordarea de suport social si moral din partea membrilor familiei si a prietenilor.
Daca este prezenta si o alta afectiune in afara de depresie, este necesara continuarea tratamentului si pentru acea afectiune. Depresia poate fi insotita si de alte tulburari ale dispozitiei, precum anxietatea si tulburarile anxioase, psihoza sau simptome maniacale.

Tratament in cazul agravarii bolii

In cazul in care depresia se agraveaza, la o persoana care urmeaza doar consiliere terapeutica, se poate adauga un medicament antidepresiv.
Datele obtinute din experienta arata ca, in cazul depresiei severe, adaugarea de medicamente la consilierea terapeutica este mai eficienta decat utilizarea doar a psihoterapiei.

La persoanele cu depresie recurenta, poate fi nevoie de tratament cu medicamente antidepresive pentru tot restul vietii.
Daca depresia se agraveaza in timp ce persoana respectiva este deja sub tratament medicamentos si consiliere terapeutica, se pot incerca alte medicamente in locul celui administrat in prezent sau acestea se pot adauga la tratamentul initial.
S-a demonstrat ca terapia electroconvulsivanta (ECT) este o modalitate de tratament eficienta pentru depresia severa sau pentru depresia in care alte tratamente nu au avut efect.

ECT trebuie sa fie continuata cu tratament medicamentos si consiliere, deoarece reaparitia simptomelor este frecventa.
In cazul in care simptomele depresive se accentueaza, este esential ca persoana respectiva sa discute cu medicul pentru a se gasi tratamentul eficient.
Depresia majora poate fi un factor de risc in dezvoltarea afectiunilor cardiace precum boala arterelor coronare sau infarctul miocardic.
Totusi, cel mai mare pericol al depresiei este suicidul. Aproximativ 15% din persoanele cu depresie mor prin suicid.

De retinut!

Avertizarile Asociatiei de Administrare a Medicamentelor si a Alimentelor din Statele Unite (Food and Drug Administration, FDA) cuprind:
- un avertisment vizavi de legatura intre medicamentele antidepresive si riscul de suicid: FDA nu recomanda incetarea administrarii de antidepresive, dar recomanda o atentie speciala la semnele ce prevestesc suicidul in cazul persoanelor aflate in tratament; acest lucru este deosebit de important, in special la inceputul tratamentului sau la modificarea dozelor
- un avertisment vizavi de legatura intre antidepresivul paroxetina (Seroxat) si defectele fetale: administrarea acestui medicament in primele 12 saptamani de sarcina poate creste riscul de aparitie a defectelor fetale.

Oricine poate face depresie, indiferent de varsta, rasa sau statut social. O persoana din 10, care solicita un consult medical are depresie, dar adeseori aceasta este trecuta cu vederea, astfel incat in aproximativ jumatate din aceste cazuri nu este recunoscuta si prin urmare nu este tratata. Netratata, depresia poate duce la scaderea calitatii vietii si la cresterea riscului de suicid.

Mai putin de o treime din persoanele cu depresie urmeaza un tratament profesional. In multe cazuri, atunci cand persoanele afectate de depresie cauta un tratament, medicii generalisti atribuie simptomele altor afectiuni, mai ales daca aceste simptome nu sunt foarte clar conturate.
Persoana afectata poate sa nu realizeze ca are o depresie sau se poate simti jenata, astfel ca nu cauta un tratament. Totusi, este foarte important sa se incerce sa se caute un tratament atunci cand exista suspiciunea ca o persoana draga ar putea avea depresie. Cu cat tratamentul este inceput mai devreme, cu atat sunt sanse mai mari pentru o vindecare rapida si completa. De asemenea este importanta prevenirea recaderii.

Depresia nu este normala la nici o varsta, iar tratamentul este important si trebuie stiut ca:
- depresia este adeseori subdiagnosticata la copii, la adolescenti si la varstnici (la copii si adolescenti, depresia poate fi gresit interpretata ca variatii ale dispozitiei datorate modificarilor hormonale)
- persoanele varstnice pot considera ca este firesc sa se simta deprimate odata cu inaintarea in varsta. Depresia trebuie identificata si tratata cat mai devreme, pentru a se amana cat mai mult posibil apelarea la serviciile de nursing (de ingrijire) la domiciliu. Riscul de deces datorat depresiei, creste semnificativ in timpul primului an in care o persoana invarsta beneficiaza de serviciile de nursing (de ingrijire) la domiciliu.

Implicarea membrilor familiei si suportul oferit de acestia in tratamentul depresiei, poate fi extrem de important, in special in cazul copiilor, adolescentilor si a varstnicilor. Uneori parintii copiilor sau adolescentilor cu depresie pot deveni si ei la randul lor depresivi si pot necesita un tratament.
Femeile care au nascut de curand, sunt sfatuite sa invete din timp cum sa faca fata depresiei postpartum; acest lucru le poate ajuta sa se vindece mai repede si sa previna aparitia unei probleme mai severe si mai de durata legata de depresia postpartum.

Tratament ambulator (la domiciliu)

In timp ce psihoterapia si medicamentele antidepresive sunt cele mai eficiente tratamente pentru depresie, tratamentul ambulator este de asemenea important.
Sunt mai multi pasi, pe care persoana in cauza ii poate face pentru a se ajuta pe sine in timpul unui episod depresiv si pentru a preveni episoadele viitoare:
- sa stabileasca teluri realiste pentru sine si sa isi asume o parte rezonabila de responsabilitate
- sa imparta sarcinile mari in unele mai mici, pe care sa le efectueze treptat, dupa ce a stabilit mai intai prioritatile
- sa faca atat cat poate face, atunci cand este in stare
- sa amane luarea deciziilor majore de viata (ca de exemplu schimbarea profesiei, mutarea in alta casa, casatoria sau divortul) atunci cand sunt intr-o perioada de depresie
- sa incerce sa isi impartaseasca sentimentele cu cineva; de obicei este mai bine decat sa se izoleze sau sa fie secretoasa
- sa ii lase pe cei din familie sau pe prieteni sa o ajute
- chiar daca nu se simte motivata, sa incerce sa participe la activitati religioase, sociale sau de alt tip
- sa faca cu regularitate exercitii fizice
- sa aiba o alimentatie echilibrata; in cazul in care pofta de mancare lipseste, sa consume mai degraba gustari mici cantitativ decat portii mari de mancare
- sa aiba un somn corespunzator
(Daca sunt prezente tulburari ale somnului se recomanda:
- sa mearga la culcare la aceeasi ora in fiecare seara si, mai important, sa se scoale la aceeasi ora in fiecare dimineata
- sa aiba un dormitor intunecos si ferit de zgomote
- sa nu face exercitii fizice dupa ora 17.00
- sa evite consumul de bauturi cofeinizate dupa ora 17.00
- se evite folosirea de medicamente pentru somn neprescrise de medic, sa evite consumul de alcool, deoarece acestea pot provoca un somn neodihnitor si pot interactiona cu medicamentele antidepresive)
- sa aiba rabdare au propria persoana: sa isi aminteasca si sa isi spuna ca depresia nu este din cauza ei si ca nu poate fi depasita doar cu propria vointa, ca tratamentul este necesar in cazul depresiei, la fel ca in orice alta afectiune
- sa incerce sa aiba mereu o atitudine pozitiva, optimista, sa isi aminteasca si sa isi spuna, ca este nevoie de timp pana va incepe sa se simta mai bine si ca dispozitia se va ameliora treptat, putin cate putin.

Modalitati de ajutorare a unei persoane cu depresie

Este important pentru o persoana cu depresie ca cei din jurul ei sa aiba o atitudine suportiva si incurajatoare. Pentru cei care nu au avut niciodata depresie, este dificil sa inteleaga cat de lipsit de speranta si de descurajat se poate simti cineva cu aceasta afectiune.
Este important de reamintit ca depresia este la fel de dezabilitanta ca orice alta afectiune majora si ca din cauza ei persoana respectiva isi poate indeplini obligatiile sociale, familiale, profesionale sau scolare/academice cu dificultate.
Ca si alte afectiuni, depresia necesita tratament, timp si rabdare.

Cei din jur sunt sfatuiti sa evite oferirea de sfaturi, dar e bine sa incurajeze persoana respectiva sa caute tratament si sa il continue. Totusi, in cazul in care observa prezenta de semne prevestitoare de suicid, cum ar fi faptul ca vorbeste despre suicid sau despre vatamarea cuiva, semne de detasare de realitate (psihoza) sau consumul de alcool in exces sau de droguri, este recomandat sa contacteze imediat medicul persoanei respective.
Daca se pare ca persoana cu depresie este in pericol iminent, este indicat ca cei din jur sa sune la ambulanta (961) sau la alte servicii de interventie rapida (112).

Optiuni de medicamente

Adeseori depresia este subdiagnosticata si subtratata. Majoritatea persoanelor cu depresie au nevoie de medicamente antidepresive. Antidepresivele pot ameliora sau pot indeparta simptomele depresive.
Sunt disponibile cateva optiuni de medicamente.

Nu s-a demonstrat ca un medicament ar fi mai eficient decat altul; totusi, difera efectele secundare ale medicamentelor. Persoana in cauza poate decide impreuna cu medicul curant ce medicament este cel mai potrivit pentru sine. Este bine de retinut ca poate fi nevoie de o perioada de timp de 4 pana la 12 saptamani de tratament, pana ca medicamentul sa aiba eficacitate maxima, desi actiunea poate aparea mai repede. Daca un medicament anume nu are efect, se pot incerca altele inainte de a se abandona.

Medicamentele influenteaza substratul chimic al creierului in diferite moduri, de aceea se pot incerca mai multe medicamente diferite sau o asociere a acestora, pentru a gasi cel mai bun tratament pentru fiecare persoana in parte. La majoritatea oamenilor se gaseste relativ repede medicamentul eficient, dar la unii depresia poate fi mai dificil de tratat. In unele cazuri, poate fi necesara o asociere de antidepresive.

Uneori poate fi eficace o asociere intre un antidepresiv si un tip diferit de medicatie, cum ar fi un stabilizator al dispozitiei sau un anxiolitic.
Atunci cand se administreaza un tratament antidepresiv, este important ca medicamentele sa fie luate asa cum sunt prescrise de medicul curant. Pot trece mai multe saptamani pana sa se observe o ameliorare a simptomelor.

Efectele secundare se pot diminua pe masura ce organismul se acomodeaza cu medicamentele. Daca persoana respectiva decide sa intrerupa administrarea tratamentului, este important ca acest lucru sa fie facut treptat, prin scaderea dozei in mai multe etape, de-a lungul unei perioade de timp de cateva saptamani. Oprirea brusca a antidepresivelor poate duce la aparitia simptomelor de sevraj. De aceea trebuie ca oprirea sau schimbarea medicatiei sa se discute cu medicul psihiatru.

Medicamentele antidepresive sunt:
- inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS, SSRI), precum Prozac, Zoloft, Fevarin, Seroxat sau Cipralex
- antidepresive triciclice si tetraciclice, precum Amitriptilina, Anafranil (clomipramina) sau Ludiomil (Maprotilina)
- antidepresive atipice, precum Wellbutrin, Efectin sau Remeron
- inhibitori ai monoaminoxidazei (IMAO).

De retinut!

In cazul in care persoana cu depresie decide impreuna cu medicul psihiatru ca este nevoie de un tratament medicamentos, sunt anumite lucruri care trebuie luate in considerare in alegerea medicamentului cel mai indicat:
- cunoasterea efectelor secundare ale medicamentului
- informarea medicului in legatura cu toate afectiunile medicale curente si cu toate medicamentele administrate in prezent, inclusiv cele care sunt luate fara prescriptie medicala, cele din plante sau suplimentele nutritive, astfel incat medicul sa poata aprecia daca exista riscul unei potentiale interactiuni medicamentoase
- persoanele invarsta pot avea nevoie de doze mai mici si poate fi nevoie de o perioada de timp mai indelungata pana ca medicamentul sa intre in actiune
- medicul va trebui sa monitorizeze evolutia pentru a determina daca un medicament anume este eficient la persoana respectiva
- adeseori primul medicament administrat este eficient in tratarea depresiei; daca nu, exista si alte optiuni de medicamente care de regula dau rezultate. Se poate intampla sa fie nevoie de mai multe incercari cu medicamente diferite inainte de a se gasi acela care actioneza cel mai bine la acea persoana
- din momentul in care persoana incepe sa se simta mai bine, poate fi nevoie de continuarea tratamentului pentru o perioada de 7 pana la 15 luni sau mai mare, pentru a scadea probabilitatea aparitiei unui nou episod de depresie
- unii oameni pot necesita tratament cateva luni pana la cativa ani (tratament de intretinere), in timp ce altii au nevoie de medicatie pentru tot restul vietii, in special cei care au avut mai multe episoade de depresie majora.

In luarea deciziei legate de medicamentul pe care trebuie sa il prescrie, medicul psihiatru va lua in considerare urmatoarele:
- raspunsul persoanei respective la medicamente in episoadele depresive pe care le-a avut anterior
- daca persoana respectiva are si alte afectiuni medicale, astfel incat antidepresivele sa nu interactioneze cu celelate medicamente administrate concomitent
- daca antidepresivul administrat va determina inrautatirea unei alte afectiuni medicale coexistente sau o va face mai dificil de tratat
- varsta persoanei si starea ei generala de sanatate (varstnicii pot necesita doze mai mici de antidepresive)
- cat de deranjante sunt pentru persoana respectiva efectele secundare care ar putea aparea in cursul tratamentului.
Unii oameni cu depresie nu continua administrarea tratamentului antidepresiv sau il iau sporadic. Este deosebit de important ca medicamentele sa fie luate in continuare, asa cum au fost ele prescrise, chiar si dupa ce simptomele au disparut, pentru a se preveni recaderea sau agravarea simptomelor depresive.

Efecte secundare

Adeseori este nevoie de administrarea antidepresivelor pentru o perioada de timp de 4 pana la 12 saptamani pana ca acestea sa inceapa sa indeparteze complet simptomele depresive, desi de multe ori se poate observa aparitia unui beneficiu in 2 pana la 3 saptamani.

In tot acest timp, pot aparea insa efectele secundare ale medicamentelor. Multe din acestea sunt temporare si dispar in timp ce se continua administrarea tratamentului, insa altele (cum ar fi uscarea gurii, constipatia si efectele sexuale) pot persista. Persoana respectiva nu trebuie se opreasca administrarea medicamentului fara sa se consulte cu medicul curant, decat cu exceptia cazurilor in care apar dureri in piept, urticarie, respiratii superficiale, tulburari in deglutitie (inghitire) sau tumefierea buzelor.

Se recomanda contactarea imediata a medicului psihiatru in cazul in care apare oricare din aceste efecte secundare severe. In cazul in care efectele secundare sunt mai putin severe dar sunt suparatoare, este indicata discutarea acestui lucru cu medicul psihiatru curant pentru a se vedea daca trebuie continuat tratamentul cu acel medicament sau acesta trebuie inlocuit cu altul. Exista numeroase modalitati de contracarare a efectelor secundare ale medicatiei atunci cand acestea sunt deranjante.

Poate fi nevoie ca medicamentele antidepresive sa fie administrate in doze mici la inceput, apoi sa se creasca gradat, in special la persoanele varstnice. Ele trebuie oprite treptat, prin scaderea dozei in cursul unei perioade mai lungi de timp. In cazul in care anumite antidepresive sunt intrerupte brusc, pot aparea efecte negative sau pot reapare simptomele depresive.

Unele persoane cu depresie, si mai ales cele varstnice, care urmeaza un tratament cu anumite medicamente pentru alte afectiuni (nelegate de depresie) necesita o monitorizare atenta. Unii oameni au o probabilitate mai mare de a dezvolta efecte adverse daunatoare din cauza administrarii mai multor medicamente diferite in acelasi timp.

Tratament chirurgical

Nu exista un tratament chirurgical in cazul depresiei.

Alte tratamente

Consilierea terapeutica este o parte importanta in tratamentul depresiei. Terapii complementare cum ar fi terapia prin masaj, pot de asemenea sa ajute la obtinerea unei vindecari mai rapide si la imbunatirea calitatii vietii.
Terapia de familie poate fi de ajutor, persoanei respective si celor din jur, sa faca fata depresiei.


Terapia electroconvulsivanta (ECT) poate fi folosita in cazul celor care nu pot lua medicamente antidepresive, care nu au raspuns la alte tratamente sau care au o depresie severa si prezinta simptome psihotice, comportament sinucigas sau incapacitatea de a se hrani.
Psihoterapia este o parte importanta a tratamentului depresiei.

Tipurile de psihoterapie cele mai folosite sunt:
- terapia cognitiv-comportamentala, un tip de psihoterapie care invata o persoana cum sa aiba o viata mai sanatoasa prin modificarea anumitor modalitati de a gandi sau de a se comporta; acest tip de consiliere terapeutica se poate face individual sau in grupuri de terapie ce cuprind persoane cu probleme asemanatoare
- terapia interpersonala, care pune accent pe relatiile sociale si interpersonale si pe problemele asociate cu acestea
- terapia de tip problem-solving, care pune accent pe problemele actuale cu care se confrunta persoana respectiva si ajutarea ei in gasirea de solutii la aceste probleme
- terapia familiala, un tip de consiliere in care este implicata intreaga familie.

Terapia electrocovulsivanta (ECT - electroconvulsive therapy) poate fi folosita in tratarea depresiei severe sau a depresiei care nu a raspuns bine la asocierea medicamentelor cu psihoterapie. De asemenea, ECT poate fi o optiune de tratament la o persoana care nu poate tolera efectele secundare ale antidepresivelor.
Metode moderne de ECT constau in stimularea electrica usoara a creierului in timp ce persoana respectiva este inconstienta (aflata sub anestezie generala) si reprezinta o modalitate eficace de tratament pentru depresie.
Efectele secundare ale ECT pot fi pierderea de memorie si confuzia.

De retinut!

Poate fi dificil de luat decizia de a apela la terapia electroconvulsivanta. Desi ECT poate fi foarte eficienta in tratamentul depresiei, pot aparea pierderi de memorie pe termen scurt, confuzie, greturi, dureri de cap si dureri in osul maxilar care sa dureze cateva ore - uneori pot dura chiar cateva zile - dupa aplicarea acestei proceduri.
La unele persoane, ECT poate provoca pierderi de memorie pe termen lung.

Terapii complementare care pot fi utilizate in tratamentul depresiei sunt:
- preparatele obtinute din planta St. John: s-a demonstrat ca sunt eficiente in depresia usoara sau moderata, dar pot interactiona cu alte medicamente
- uleiul de peste ce contine acizi grasi omega-3: in prezent sunt in desfasurare studii pentru a se vedea daca are efect antidepresiv
- SAM-e (S-adenozilmetionina), o substanta care, in mod natural, face parte din plante si din celulele animale - este folosita uneori in tratamentul depresiei; sunt date care arata ca SAM-e poate fi utila in ameliorarea simptomelor depresive, dar sunt necesare mai multe studii pentru a se evalua siguranta si eficacitatea administrarii ei.

Iarba St. John

Iarba St John este in prezent testata in Statele Unite pentru a se determina siguranta si eficacitatea administrarii ei. Pana acum, rezultatele sunt diferite.
S-a demonstrat ca iarba St. John de inalta calitate are efect in depresia usoara sau moderata; s-a aratat chiar ca are aceeasi eficacitate ca si alte antidepresive si ca are mai putine efecte secundare. Totusi, s-au descoperit unele interactiuni negative si periculoase intre iarba St. John si unele medicamente, in special cele folosite in tratamentul SIDA.

De aceea este important ca:
- medicul psihiatru curant sa fie instiintat ca persoana respectiva utilizeaza iarba St. John, mai ales daca ia si alte medicamente in acelasi timp
- sa se evite asocierea intre iarba St. John si alte medicamente antdepresive, deoarece se poate ajunge la o supramedicamentatie, care poate avea efecte secundare severe.
In prezent iarba St. John nu este aprobata oficial de Asociatia pentru Administrarea Medicamentelor si a Alimentelor (Food and Drug Administration - FDA) din Statele Unite, iar calitatea - si prin urmare si eficacitatea ei - poate varia.

Acizii grasi omega-3

Sunt putine informatii care sustin ca o doza zilnica, in cantitate mica, de acizi grasi omega-3, poate fi benefica, fie unica, fie in asociere cu un medicament antidepresiv. In timp ce datele privitoare la eficacitatea lor in depresie sunt inca neconcludente, cercetarile arata ca administrarea de acizi grasi omega-3 poate fi utila in alte afectiuni medicale, precum artrita si bolile cardiovasculare.

Asociatia Americana de Cardiologie (AHA - American Heart Association) recomanda consumul de peste cel putin de doua ori pe saptamana, plus alte alimente bogate in acizi grasi omega-3. In cazul persoanelor cu boli cardice, AHA sugereaza consumul de suplimente nutritive obtinute din ulei de peste, cu acordul medicului cardiolog curant.

Profilaxie

Sus

Desi este posibil ca o persoana sa nu poata preveni aparitia unui prim episod de depresie, se poate preveni aparitia unei recurente (recadere) sau a unei agravari a simptomelor prin:
- luarea cu regularitate a medicamentelor, asa cum au fost ele prescrise; adeseori depresia reapare deoarece tratamentul antidepresiv este oprit prea devreme sau nu este luat asa cum a fost prescris de medicul psihiatru
- continuarea administrarii medicatiei pentru cel putin 7 pana la 15 luni de la ameliorarea simptomelor; luarea in continuare a medicamentelor chiar si dupa ce persoana respectiva a inceput sa se simta mai bine, ajuta la prevenirea reaparitiei simptomelor depresive
- continuarea terapiei cognitiv-comportamentale chiar si dupa ce tratamentul medicamentos a fost oprit; cercetatorii au demonstrat ca persoanele care au continuat sa faca acest tip de consiliere terapeutica inca 2 ani de zile de la oprirea medicamentelor au avut o rata mai mica de recadere
- dieta alimentara echilibrata
- exercitii fizice efectuate cu regularitate
- cautarea imediata a unui tratament, atunci cand persoana respectiva incepe sa observe ca apar noi simptome de depresie sau ca cele prezente se accentueaza, precum ar fi trairile de lipsa de speranta, tristete sau pierderea interesului sau a placerii in majoritatea activitatilor
- mentinerea unui program regulat de somn
- evitarea consumului de alcool sau de droguri.

Este dificil sa se poata preveni toate recaderile depresiei. Totusi, persoana respectiva poate reusi sa previna aparitia sau sa reduca severitatea unor episoade viitoare.
In cazul in care urmeaza un tratament de intretinere cu o doza minima eficace de antidepresiv, trebuie sa se asigure ca ia toate medicamentele asa cum au fost ele presrise de medicul curant. Este important sa nu renunte la sedintele de consiliere. De asemenea este important sa apeleze la ajutor atunci cand observa ca apar primele simptome de depresie, in special daca episoadele depresive sunt de regula moderate sau severe.

506960 vizualizari, 24 Martie 2006

Citeste si

Arhiva
  • Depresia si sinuciderea la adolescenti Depresia si sinuciderea la adolescenti

    Generalitati In psihopatologia dezvoltarii sunt incluse informatii despre evaluarea si tratarea depresiei la copii si adolescenti. Adolescentii depresivi sunt mai supusi riscului sa incerce sau chiar sa se sinucida, iar suicidul este a treia cauza a mortii la...citeste mai mult

  • Anhedonia - incapacitatea de a simti placere Anhedonia - incapacitatea de a simti...

    Generalitati Anhedonia este incapacitatea unei persoane de a simti placerea in cursul unor experiente care ar trebui sa determine placere. A fost pentru prima data definita in secolul al 19-lea, dar a fost ignorata pana in anii 1980, deoarece oamenii de stiinta...citeste mai mult

  • Modalitati de a preveni depresia prenatala Modalitati de a preveni depresia...

    Generaliati Depresia prenatala este o tulburare a starii afective care conduce la aparitia unor trairi de tristete si pierdere a sperantei in cazul femeilor care urmeaza sa aduca pe lume un copil. Teama de necunoscut, factorii biologici specifici sarcinii si lipsa...citeste mai mult