Ingrijirea si tratarea pacientelor cu depresie postpartum (dupa nastere)

Pentru prevenirea afectarii mamei si copilului se recomanda consult de specialitate.
Daca mama prezinta sentimente de autopedepsire sau de pedepsire a copilului, se recomanda consult de specialitate.

Depresia postpartum este mai mult decat un sentiment trecator de tristete sau lipsa de energie, este o afectiune care apare in primele luni dupa nasterea copilului. Pare a fi declansata de modificarile hormonale care apar in mod normal in perioada postpartum. Aceste modificari hormonale, sunt mai probabile sa determine depresie postpartum daca pacienta a mai avut depresie inainte de sarcina; lipsa sprijinului din partea partenerului, prietenilor sau familiei sau existenta altor stresuri suplimentare, pot contribui toate acestea la aparitia depresiei postpartum.

Diagnosticul de depresie postpartum este pus daca exista cel putin 5 dintre urmatoarele simptome (incluzand cel putin unul din primele 2), simptome care dureaza de cel putin 2 saptamani:
1.dispozitie depresiva, tristete, sentimente de disperare si de gol interior asociate cu stare de anxietate severa

2.pierderea interesului total sau aproape total pentru activitatile zilnice
3.modificari de apetit si de greutate (de obicei apare scaderea ponderala si a apetitului, dar uneori este invers)
4.dificultati de somn (de obicei apare insomnia), chiar si cand copilul doarme
5.modificari de atitudine si de vorbire (de obicei apare neliniste, insa uneori poate aparea stare de apatie)
6.fatigabilitate extrema sau lipsa de energie
7.sentimente de inutilitate sau de vinovatie
8.dificultati de concentrare sau in luarea deciziilor
9.ganduri de moarte sau de suicid.

Depresia postpartum afecteaza atat mama cat si copilul. Ea interfera cu capacitatea mamei de a-si hrani copilul si de a stabili o relatie adecvata mama-copil. Copiii ai caror mame au depresie postpartum au tendinta de a intarzia in dezvoltarea abilitatilor mentale si de comportament.
In medie, depresia postpartum netratata, dureaza 7 luni si poate continua cel putin un an. Cu tratament, simptomele se amelioreaza mult mai repede. Medicatia antidepresiva si consilierea sunt la fel de eficiente, iar anumite medicamente sunt considerate sigure (fara efecte adverse asupra copilului) daca se administreaza pe perioada alaptarii.

Depresia postpartum este o afectiune care necesita tratament; ea nu este un semn de slabiciune. Se recomanda comunicarea sentimentelor inadecvate daca acestea exista si colaborarea cu familia si medicul curant pentru tratarea adecvata a acestei afectiuni.
Se recomanda consultarea medicului curant pentru stabilirea tratamentului adecvat fiecarei paciente in parte. (Se recomanda de asemenea, controlul functiei glandei tiroide pentru excluderea afectarii acesteia, care poate fi la randul ei o cauza a simptomelor pacientei).

Optiunile terapeutice includ:
-terapia cognitivo-comportamentala aplicata de catre un consilier in asemenea probleme, indiferent de severitatea depresiei postpartum; anumite studii arata ca simptomele depresiei postpartum se imbunatatesc dupa prima sedinta si prezinta ameliorare semnificativa dupa primele 6 sedinte; un consilier pe probleme cognitivo-comportamentale, poate sfatui pacienta pentru tinerea sub control a simptomelor de anxietate, prin tehnici de relaxare sau exercitii de respiratie profunda
-medicatia antidepresiva cel mai frecvent combinata cu consilierea: deoarece alimentatia la san ofera numeroase beneficii atat pentru mama cat si pentru copil, medicii specialisti recomanda folosirea de antidepresive care nu au efecte adverse asupra fatului; deci alimentatia la san nu trebuie intrerupta daca mama se trateaza cu antidepresive pentru DPP. Indiferent daca mama alapteaza sau nu, in general depresia postpartum se trateaza cu SSRI (inhibitori specifici de receptori de serotonina); aceasta clasa de medicamente s-a dovedit a fi foarte eficienta pentru femeile cu DPP, fara sau cu minime efecte adverse. Antidepresivele triciclice, cu exceptia Doxepinei, sunt de asemenea folosite pentru tratarea femeilor care alapteaza.

Masuri suplimentare aplicate la domiciliu care pot fi utile, cuprind:
-programarea unor plimbari si vizite cu prietenii si familia, ca si pastrarea legaturii permanente cu acestia; izolarea genereaza depresie, mai ales in cazul adaugarii stresului ingrijirii unui nou-nascut
-expunerea cat mai frecventa la soare, indepartarea perdelelor si copertinelor cu scopul patrunderii razelor ultraviolete care au efect antidepresiv
-alimentatie echilibrata, evitarea consumului de cafea si alcool; in caz de inapetenta (apetit scazut), se recomanda mese mici si dese de-a lungul intregii zile; suplimentele alimentare complexe sunt recomandate pentru mentinerea in forma
-exercitii fizice zilnice si plimbari frecvente: exercitiile ajuta la imbunatatirea dispozitiei
-solicitarea ajutorului pentru rezolvarea sarcinilor gospodaresti (prepararea mancarii si alte probleme casnice); familia si prietenii sunt bucurosi sa ajute o mama care tocmai a nascut
-evitarea surmenajului, respectarea somnului si odihnei; oboseala poate accentua starea de depresie
-alaturarea unui grup de mame cu nou-nascuti, participarea la un curs de masaj pentru copiii, invatarea de modalitati de stabilire a legaturii afective cu nou-nascutul; toate acestea sunt posibilitati de a interactiona cu persoane care se confrunta cu aceleasi probleme
-ascultarea de muzica stimulatoare pe parcursul zilei si linistitoare seara.

Dupa citirea informatiilor despre depresia postpartum, pacienta poate consulta medicul specialist si informa familia si prietenii, pentru a-i asigura suportul in aceasta perioada dificila.