Anxietatea si depresia

O stare accentuata de anxietate are numeroase cauze, printre care tulburari medicale sau psihiatrice, diverse medicamente, diferite substante de abuz (inclusiv cofeina). Totusi, cea mai frecventa cauza este incapacitatea individului de a face fata agentilor care cauzeaza stres. Acesta poate fi definit ca orice solicitare de natura fizica sau psihica la care este supus individul. Starile anxioase accentuate pot fi cauzate si de tulburari de ordin medical (cum ar fi afectiunile tiroidei) sau psihiatric (cum ar fi atacurile de panica sau depresia). La populatia tanara, tulburarile psihiatrice sunt o cauza frecventa de anxietate.
Asemanator durerii, anxietatatea poate fi un semnal pentru individ. Acest semnal il avertizeaza ca organismul este suprasolicitat.

Cea mai buna modalitate de a te confrunta cu acest tip de anxietate consta in reducerea agentilor stresori si cresterea capacitatii de confruntare cu acestia. Printre modalitatile de reducere a stresului, enumeram renuntarea la un curs, reducerea orelor de lucru la serviciu sau refuzarea unor obligatii sociale.
Modalitatile de crestere a capacitatii de confruntare cu stresul includ exercitiul fizic, perioade de somn adecvate, o dieta sanatoasa, o programare mai buna a timpului si cresterea perioadelor de relaxare. Strategiile de relaxare includ activitati precum relaxare musculara, sedinte de meditatie sau ascultarea de muzica. Aceste strategii sunt eficiente atunci cand sunt aplicate in mod constant, evitandu-se astfel aparitia unei stari anxioase accentuate. (Este greu sa te relaxezi atunci cand exista o stare anxioasa accentuata!)
Marea majoritate a tulburarilor anxioase raspund la tratament. Tratamentul poate include pe langa strategiile enumerate mai sus; medicatie specifica si/sau psihoterapie.

Ce este depresia si cum imi pot da seama ca sufar de aceasta afectiune?

Depresia afecteaza mai mult de 17 millioane de oameni in SUA si este de multe ori denumita "gripa" psihiatriei. De multe ori auzim persoane ce spun: "Sunt deprimat", dar depresia manifesta clinic difera de ceea ce numim o stare de suparare. Depresia dureaza mai mult (cel putin doua saptamani) si afecteaza mai mult decat dispozitia individului. Nu este ceva de care poti scapa ori de cate ori vrei tu.
Exista mai multe forme clinice de depresie:
- depresia majora (simptomele dureaza mai mult de doua saptamani);
- distimia (depresie cronica);
- tulburarea bipolara sau boala maniaco-depresiva (existenta de episoade depresive si maniacale);
- depresia asociata unui anumit sezon (depresie ce se instaleaza doar iarna).

Din motive ce nu sunt complet elucidate, depresia afecteaza mai mult femeile decat barbatii (aproximativ 2:1). Cercetatorii au emis mai multe ipoteze pentru a explica aceasta repartitie inegala pe sexe. Una dintre aceasta se bazeaza pe ideea ca este mai probabil ca femeile sa mearga la medic atunci cand se instaleaza o stare depresiva si astfel ele sunt mai usor de diagnosticat. Intr-un studiu aplicat unor studenti, acestora li s-a cerut sa bifeze dintr-o lista acele lucruri pe care le-ar face ei daca ar fi deprimati. Barbatii au raspuns mai frecvent: "Evit sa ma gandesc la motivele pentru care sunt deprimat", "Fac o activitate fizica" sau "Practic un sport". Femeile au raspuns mai frecvent: "Incerc sa aflu cauzele depresiei mele", "Impartasesc sentimentele mele cu alte persoane" sau "Plang pentru a mai reduce din tensiune". Cu alte cuvinte, barbatii incearca sa-si detaseze atentia de la o stare depresiva, pe cand femeile tind sa-si concentreze toata atentia asupra ei.
Majoritatea persoanelor cu tentative de suicid sufera de depresie. In grupa de varsta 18-24 de ani, suicidul este a treia cauza de deces. Simptomele depresiei manifeste clinic se instaleaza la inceputul varstei adulte. Pe langa o dispozitie depresiva, simptomele acestei afectiuni mai includ:

- Modificarea apetitului cu o crestere/scadere semnificativa in greutate;
- Modificarea somnului (prea mult sau prea putin);
- Scaderea interesului pentru viata;
- Incapacitate de concentrare sau de a lua decizii;
- Stare de slabiciune;
- Sentimente de vina nejustificate;
- Ganduri legate de moarte si suicid;
- Modificari fiziologice (cefalee sau constipatie).

Vestea buna este ca depresia este o afectiune ce beneficiaza de tratament. Aproximativ 80% pana la 90% dintre pacienti isi vor imbunatati semnificativ starea in urma tratamentului, in conditiile in care aproximativ toti cei ce urmeaza un asemenea tratament vor simti o ameliorare a simptomelor. Tratamentul depresiei se poate compune din psihoterapie (de grup sau individuala) si medicatie. Psihoterapia este realizata de personal specializat - psihologi sau psihiatri.

Toate antidepresivele utilizate in mod frecvent sunt eficiente pentru depresia manifesta clinic. Nu determina dependenta, dar necesita o anumita perioada pentru ca efectul sa se instaleze (in medie 2 saptamani). Sunt medicamente sigure si bine tolerate in general. Anumite efecte secundare, atunci cand se instaleaza, sunt usoare si tranzitorii. Ori de cate ori se alege o medicatie antidepresiva, trebuie sa se faca un raport risc/beneficiu - efectele secundare trebuiesc comparate cu riscurile bolii. Intreaba-ti medicul despre efectele secundare ale medicatiei pe care ti-o prescrie si nu lua medicamente antidepresive fara avizul medicului.

Exista numeroase tipuri de medicamente antidepresive. Pe care ar trebui sa il folosesc (cand sa-l folesesc)?

Decizia de a folosi un medicament revine in cele din urma pacientului. Aceasta este luata in urma consultarii cu medicul.
O clasa de medicamente des utilizata in tratamentul depresiei este cea a inhibitorilor de recaptare a serotoninei. Aceste medicamente modifica nivelele de serotonina din creier.
Toate medicamentele din aceasta clasa au acelasi mecanism de actiune; diferenta consta in rectiile adverse pe care le produc. Aceste medicamente sunt utilizate in special in tratamentul depresiei, dar sunt utile si in tratamentul altor afectiuni: tulburari anxioase (tulburarea obsesiv-compulsiva sau atacurile de panica) si conditii asociate cu durere cronica.
Marea majoritate a tulburarilor psihice raspund la tratamentul medicamentos. Exista si alte tratamente non-medicamentoase (cum ar fi psihoterapia) pentru aceste afectiuni. Aceste terapii pot fi combinate. In general, medicatia antidepresiva este sigura si bine tolerata. Printre reactiile adverse amintim greata, uscaciunea gurii, sedare, cefalee, agitatie, disfunctie sexuala. De cele mai multe ori, efectele secundare, daca se instaleaza, sunt usoare si tranzitorii. Riscul trebuie raportat intotdeuna la beneficiul medicatiei, in conditiile in care o boala ca depresia poate avea complicatii letale (suicidul).