Eco-anxietatea chiar exista?

Publicat la data de: 20 Martie 2020 | Actualizat la data de: 20 Martie 2020
Consultant de specialitate: Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic psihiatru
Clinica: Spitalul Militar Central

Ce este eco-anxietatea

Sus
Eco-anxietatea chiar exista?

Eco-anxietatea se refera la o frica provocata de posibilitatea ca mediul inconjurator sa sufere anumite daune, precum un dezastru ecologic. Acest sentiment de anxietate se bazeaza in mare parte pe starea actuala si prevazuta a mediului si pe schimbarile climatice aduse de oameni.

Potrivit unui studiu facut de cercetatorii americani, aproape 70% din oamenii din Statele Unite ale Americii sunt ingrijorati de schimbarile climatice, iar aproximativ 51% dintre acestia se simt neputinciosi. Anxietatea formata in jurul problemelor de mediu poate surveni si dupa constientizarea riscului crescut de evenimente meteorologice extreme, dupa pierderi ale locuintelor si dupa formarea unor temeri pentru traiul generatiilor viitoare.

Afla cateva notiuni importante despre eco-anxietate, incluzand modul in care aceasta se manifesta. De asemenea, sunt prezentate cateva dintre cele mai bune modalitati prin care eco-anxietatea poate fi gestionata.

Cuprins articol

  1. Ce este eco-anxietatea
  2. Sanatatea mintala
  3. Care sunt cauzele?
  4. Pe cine afecteaza eco-anxietatea?
  5. Cum se recunoaste eco-anxietatea?
  6. Gestionarea eco-anxietatii
  7. Citeste pe aceeasi tema

Sanatatea mintala

Sus

Expertii au utilizat termenul de eco-anxietate pentru a descrie anxietatea cronica sau severa pe care oamenii o traiesc in legatura cu starea mediului. In anul 2017, reprezentantii Asociatiei Americane de Psihiatrie au descris anxietatea ecologica sau eco-anxietatea ca fiind o frica cronica fata de posibilele dezastre ce s-ar putea abate asupra mediului.

Eco-anxietatea nu este in prezent regasita in Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale (DSM-5), ceea ce inseamna ca medicii nu considera oficial ca este o afectiune ce poate fi incadrata sub un anumit diagnostic. Cu toate acestea, profesionistii din domeniul sanatatii mintale folosesc termenul de eco-anxietate in domeniul ecopsihologiei, o ramura care trateaza relatiile psihologice ale oamenilor cu restul naturii. De asemenea, este analizat si modul in care aceste relatii afecteaza identitatea, bunastarea si sanatatea unei persoane.

Efectele imediate ale schimbarilor climatice, precum daunele aduse grupurilor de persoane, diminuarea cantitatilor de alimente si reducerea proviziilor medicale, pot cauza vatamari acute asupra sanatatii mintale a oamenilor. In schimb, efectele treptate ale modificarilor climatice, inclusiv cresterea nivelului marii si modificarile modelelor meteorologice, pot duce chiar la simptome cronice de sanatate mintala.

Expertii au subliniat faptul ca sanatatea mintala poate fi afectata in diferite moduri de schimbarile climatice, iar manifestarile ar putea include adevarate traume si chiar soc. Astfel, persoanele afectate pot ajunge sa experimenteze chiar si tulburarea de stres posttraumatic.

Anxietatea, depresiile, abuzul de substante, agresivitatea, pierderea controlului, frica si sentimentele de neputinta sunt manifestari ce pot completa tabloul clinic al eco-anxietatii.

Stresul cronic sau sever, indiferent de cauza, poate creste riscul mai multor afectiuni grave ale sanatatii. Acestea pot include, de exemplu, bolile de inima, hipertensiunea arteriala si depresia. Odata cu eco-anxietatea, oamenii pot avea, de asemenea, simptome generale de anxietate.

Care sunt cauzele?

Sus

Informatiile din mass-media cu privire la distrugerea mediului pot fi covarsitoare, iar dovada impactului negativ al omului asupra planetei este in crestere. Evenimentele meteo extreme au afectat casele oamenilor, le-au distrus habitatele si au alimentat chiar razboaie civile si proteste in masa.

Exista dovezi stiintifice cu privire la faptul ca oamenii incep sa dezvolte anxietate extrema sau cronica, deoarece simt ca nu pot controla probleme de mediu, in special schimbarile climatice.

Pericolul pe care o persoana il simte atunci cand se gandeste la conditiile extreme legate de clima, precum uraganele, seceta si incendiile, ii poate produce sentimente neplacute, inclusiv de teama profunda si neputinta. Pentru unii oameni, cresterea crizelor de mediu nu este doar frustranta, infricosatoare si socanta, ci si o sursa de anxietate constanta sau debilitanta.

Oamenii se pot simti, de asemenea, vinovati sau anxiosi cu privire la impactul pe care comportamentul lor sau al generatiei lor il poate avea asupra mediului si asupra generatiilor viitoare.

Pe cine afecteaza eco-anxietatea?

Sus

Daunele aduse mediului nu afecteaza in mod egal toti oamenii. Din acest motiv, unele persoane pot simti anxietatea legata de problemele ecologice mai intens decat altele. Spre exemplu, unele parti ale lumii sunt mai vulnerabile la efectele vremii extreme, iar populatia din aceste zone ar putea avea un risc mai mare de eco-anxietate. In plus, un risc crescut este regasit si la persoanele ale caror mijloace de trai depinde de mediu, de exemplu in cazul oamenilor ce se ocupa cu pescuit, turism sau agricultura.

De asemenea, oamenii care locuiesc in comunitati indigene se bazeaza adesea pe resurse naturale, astfel incat se considera ca acestia traiesc in zone geografice vulnerabile. Populatiile de acest tip s-ar putea confrunta cu teama de a nu-si pierde locuintele, traiul lor sau mostenirea culturala, ceea ce poate fi daunator pentru sentimentul lor de identitate si apartenenta.

Oamenii care au locuri de munca ce presupun intrarea in contact direct cu efectele negative asupra mediului, precum biologii, pompierii sau cadrele medicale, ar putea fi mai predispusi la eco-anxietate. Aceste grupuri de persoane se confrunta cu multiple efecte fizice si psihice asupra sanatatii in urma schimbarilor climatice si a daunelor de mediu, observand, de exemplu, paduri care ard, victime ale incendiilor si ale uraganelor, distrugeri de case si persoane ramase fara adapost.

Exista mult mai multe grupuri cu risc crescut de eco-anxietate, iar alte cateva exemple sunt reprezentate de migrantii fortati, persoanele cu tulburari de sanatate fizica sau mentala preexistente, persoanele cu un statut socio-economic inferior, copiii si adultii tineri, varstnicii etc.

Cum se recunoaste eco-anxietatea?

Sus

Este firesc ca oamenii sa se simta tristi, suparati, frustrati sau neputinciosi cu privire la lucrurile ce nu fac parte din controlul lor. De asemenea este normal ca sentimentele de descurajare sa se instaleze atunci cand sunt primite vesti neplacute despre mediul de trai.

Este important de stiut ca nu exista o definitie medicala a eco-anxietatii. Totusi, daca o persoana este ingrijorata de faptul ca temerile sale cu privire la mediu interfereaza cu viata sa de zi cu zi, capacitatea de a lucra sau capacitatea de autoingrijire, ar trebui sa discute cu un profesionist in sanatate mintala.

Un numar tot mai mare de psihologi si psihiatri primesc instruire cu privire la detectarea si gestionarea temerilor legate de mediu si clima, astfel incat solicitarea ajutorului specializat este esentiala.

Gestionarea eco-anxietatii

Sus

Desi rezolvarea problemelor de mediu se bazeaza pe schimbarile sociale, contributiile guvernamentale si schimbarea unor comportamente din partea corporatiilor ce influenteaza schimbarile climatice, oamenii isi pot gestiona propriile raspunsuri la probleme de mediu folosind o serie de strategii. Acestea includ:

Luarea unor masuri cu privire la protejarea mediului

Oamenii pot constata ca luarea unor masuri pozitive cu privire la protejarea mediului ar putea ajuta la reducerea sentimentelor de anxietate si neputinta. In plus, ajutarea unor grupuri ce se ocupa cu protectia mediului ar putea avea beneficii psihologice importante. Simplele discutii cu cei cu idei comune, realizarea de voluntariat in ceea ce priveste protectia mediului si reciclarea deseurilor din gospodarie sunt doar cateva exemple de activitati ce ar putea ajuta la gestionarea eco-anxietatii.

Informarea corecta

Obtinerea de informatii exacte cu privire la starea mediului ar putea incuraja comunitatile sa fie mult mai pregatite si rezistente in cazul in care o criza ecologica s-ar instala. Bazarea pe informatii inexacte sau lipsa masiva a datelor sunt factori ce fac dificila intelegerea si procesarea problemelor abstracte, cum ar fi schimbarile climatice. Prin urmare, oamenii pot obtine informatii din surse de incredere, precum site-urile sau revistele de specialitate.

Optimismul

A avea un nivel crescut de optimism poate ajuta o persoana sa depaseasca mult mai usor evenimentele stresante. Gandirea pozitiva face ca oamenii sa se descurce mult mai bine cu anxietatea, iar acest lucru este valabil si in cazul eco-anxietatii. De asemenea, persoanele care se simt pozitive in ceea ce priveste capacitatea lor de a depasi stresul si traumele pot face fata mult mai usor anxietatii decat persoanele ce nu au incredere in sine.

Promovarea unei legaturi puternice cu natura

Petrecerea a mai mult timp in aer liber sau in natura ar putea ajuta la diminuarea eco-anxietatii prin incurajarea unei conexiuni personale pozitive cu mediul inconjurator. Cresterea nivelului de activitate fizica poate fi, de asemenea, de ajutor, iar practicarea activitatilor s-ar putea realiza cu mai mult succes chiar in natura. In plus, evitarea mersului cu masina si inlocuirea acestui obicei cu mersul pe jos sau cu bicicleta ar putea ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

Bibliografie:
Arcanjo, M. (2019). Eco-anxiety: Mental health impacts of environmental disasters and climate change.
climate.org/eco-anxiety-mental-health-impacts-of-environmental-disasters-and-climate-change/
Chukwuorji, J. C.,et al.(2015). Mental health emergency of climate change: Consequences and vulnerabilities.
researchgate.net/profile/Steven_Kator_Iorfa/publication/278016311_Mental_health_emergency_of_climate_change_Consequences_and_vulnerabilities/links/57b1904f08ae15c76cbaf454.pdf
Clayton, S.,et al.(2014). Beyond storms & droughts: The psychological impacts of climate change.
ecoamerica.org/wp-content/uploads/2014/06/eA_Beyond_Storms_and_Droughts_Psych_Impacts_of_Climate_Change.pdf
Clayton, S.,et al.(2017). Mental health and our changing climate: Impacts, implications, and guidance.
apa.org/news/press/releases/2017/03/mental-health-climate.pd
Comas-Diaz, L.,et al.(n.d.). The road to resilience.
apa.org/helpcenter/road-resilience
Ecopsychology. (n.d.).
apadivisions.org/division-34/interests/ecopsychology/index
Environmental identity. (2019).
climatepsychologyalliance.org/handbook/281-environmental-identity
Fleischer, D., & Toepel, A. (2019). Feeling stressed about climate change? You might have eco-anxiety.
sustainability.ucsf.edu/1.830
Grounding techniques. (n.d.).
jmu.edu/counselingctr/files/Grounding%20Techniques.pdf



Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter

Stai informat cu privire la evolutia epidemiei de Coronavirus in Romania! Protejeaza-te pe tine si protejeaza-i pe ceilati respectand masurile de prevenire recomandate de autoritati.



Citeste si

Arhiva
  • Anxietatea si furia - gestionarea emotiilor Anxietatea si furia - gestionarea...

    Generalitati Furia si anxietatea impreuna pot reprezenta un pericol major atat pentru cel care le experimenteaza, cat si pentru cei din jur. Unii oameni urmeaza o rutina rigida si se simt confortabil atunci cand nu modifica nimic in viata lor. Cand apare o...citeste mai mult

  • Managementul stresului Managementul stresului

    Ce se intampla cand apare stresul? Stresul este ceea ce simte o persoana care este coplesita de faptul ca nu poate gasi solutii si alternative pentru rezolvarea tuturor problemelor sau situatiilor de viata. Cand cineva este stresat, corpul sau ofera aceleasi...citeste mai mult

  • Modalitati de a preveni depresia prenatala Modalitati de a preveni depresia...

    Generaliati Depresia prenatala este o tulburare a starii afective care conduce la aparitia unor trairi de tristete si pierdere a sperantei in cazul femeilor care urmeaza sa aduca pe lume un copil. Teama de necunoscut, factorii biologici specifici sarcinii si lipsa...citeste mai mult

Inchide recomandarile
Vezi recomandarile noastre
Clinici, Medici si Servicii specializate
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate