Simptomele deficientei de magneziu

Cele mai des intalnite simptome sunt constipatia, pierderea poftei de mancare, stare generala de rau, oboseala, crampe musculare, senzatie de intepaturi si ace in membre, tulburari de somn, dureri de cap, dificultati de concentrare si diverse modificari ale starii psihice.

Simptomele neurologice determinate de valorile scazute ale magneziului sunt:
- apatia, depresia, dificultati de concentrare, tulburari de memorie;
- confuzia, halucinatile, paranoia, coma (intalnite mai ales in cazul deficientelor severe).

Simptome neuromusculare includ:
- fasciculatii musculare (spasme, convulsii), diverse sunete in urechi;
- tremur, spasme musculare, slabiciune musculara, ataxie, nistagmul, tetanos (mai ales in cazurile grave).

Cel mai des intalnite simptome gastrointestinale sunt:
- scaderea poftei de mancare;
- dureri de stomac;
- diaree sau constipatie.

Unele dintre manifestarile cardiovasculare ale deficitului de magneziu ar putea fi:
- tahicardie supraventriculara;
- extrasistola ventriculara.

Tahicardie ventriculara sau chiar fibrilatie a ventriculilor apar in mod normal in cazul unui deficit sever.

Alaturi de problemele de sanatate, deficitul de magneziu este provocat de un regim alimentar nesanatos. In fiecare zi, oamenii consuma prea putine alimente care contin suficient magneziu, cum ar fi migdale, fasole, cacao, alune, nuci, etc. Aceste produse alimentare tind sa fie in mod intentionat evitate in timpul curelor de slabire.
Lipsa magneziului este accentuata de metodele moderne de productie, in care culturile sunt fertilizate cu ingrasamant artificial care influenteaza calitatea alimentelor.
Mai mult: 80% din continutul de magneziu si oligoelemente din compozitia unor produse alimentare sunt eliminate prin actualele metode de procesare a zaharului, cerealelor si sarii. 38-67% din magneziu se pierde prin fierbere, pana la 38% prin inghetare si 99% prin procesele de rafinare.
O deficienta de magneziu a alimentelor poate fi observata si in zonele in care compozitia solului are deja un continut scazut de magneziu.

Comanda online Magneziu si vitamina B6. Click aici

Cauze ale deficientei de magneziu:
- dietele pentru slabit in cazul in care se pune accentul pe un singur tip de nutritie;
- consumul de alimente prea grase;
- ingestia incorecta de alimente: prea mult zahar, prea multe produse alimentare care contin faina alba, sunt prajite sau gatite un timp indelungat;
- alimentele care au un continut ridicat de calciu sau carora le lipsesc vitaminele B1, B2, B6;
- alcoolismul, fumatul, hranirea artificiala prin intermediul unui tub;
- reabsorbtia insuficienta sau pierderea de magneziu ca urmare a rezectiei intestinale, utilizarii de purgative sau a bolilor intestinale in urma carora se manifesta diareea (boala Crohn) si colita ulceroasa;
- cauze endocrine: diabetul zaharat, unele tulburari ale tiroidiei, paratiroidei, boli ale rinichilor si glandelor suprarenale;
- utilizarea de antibiotice si diuretice;
- sporturile extreme, sarcina si alaptarea;
- situatiile stresante.

Specialistii numesc magneziu un mineral antistres cu rol paliativ in diverse afectiuni ale nervilor si muschilor.

• Magneziul este o componenta important a moleculelor de clorofila cum este fierul in moleculele de hemoglobina. Aportul zilnic de magneziu necesar organismului este de 12.3-20.6 mmol (300-500 mg). 24-75% din magneziu este absorbit de catre organism din produsele alimentare in functie de cantitatea de magneziu deja existenta in corpul unei persoane si de tipul alimentelor consumate.

Cand exista un deficit de magneziu, organismul incearca sa-l acopere. Dupa potasiu, magneziul este mineralul cel mai important dintre mineralele intracelulalre. Organismul unui adult contine in jur de 864-1152 mmol (300-500 mg) de magneziu, dintre care aproximativ 60% din totalul de magneziu este depozitat in oase. Magneziul face parte din compozitia plasmei din sange care poate fi gasita in muschii scheletici, ai inimii, sistem nervos si mai ales in ficat. Aproximativ 80% din magneziul seric este ionizat si dispersabil, restul fiind legat de proteine.

• Magneziul face posibila desfasurarea a peste 300 de functii diferite de o importanta vitala in corpul unei persoane. Acesta echilibreaza sistemul nervos si intregul sistem muscular si permite transmiterea normala a impulsurilor intre fibrele nervoase;

• Este un catalizator important pentru majoritatea enzimelor sistemice;

• Fara magneziu, nu este posibl metabolismul hidratilor de carbon, proteinelor si grasimilor;

• Magneziul inhiba agregarea excesiva a trombocitelor, fiind un element de protectie contra trombozei;

• Acesta actioneaza preventiv impotriva infarctului cardiac (reduce cantitatea de grasime din sange) previne tulburarile de ritm cardiac si intareste musculatura inimii;

• Magneziul previne formarea de pietre la rinichi;

• Reduce toxicitatea a diverse substante din ficat si accelereaza regenerarea ficatului;

• Are efect benefic asupra pancreasului si a secretiei de sucuri pancreatice;

• Are rol important in reglementarea naturala a digestiei si este util pentru tratarea constipatiei;

• Joaca un rol important in obstetrica si ginecologie (de exemplu, nasterea prematura poate fi rezultatul unei lipsa de magneziu). Este utilizat ca tratament medical pentru unele complicatii care pot sa apara in timpul sarcinii si la nastere.

• Are efect pozitiv stimuland fertilitatea masculina (este unul din cele mai importante elemente care se regasesc in compozitia spermei).

Magneziul are proprietati antioxidante, protejand celulele organismului uman. In prezent, oamenii sunt amenintati de poluare, emisii periculoase, fumul de tutun la care se adauga alimentele conservate si rafinate.
Numeroase substante se pot metamorfoza in organism sub forma unor radicali liberi periculosi. Un corp sanatos are la dispozitie diverse mecanisme de siguranta, dar ar fi de preferat ca boli ca cele cardiovasculare, circulatorii, degenerative, etc. sa fie preintampinate.