Adevarul despre fumat

Adevarul despre fumat

Sus
Adevarul despre fumat

Oricarui fumator ii place sa se gandeasca la fumat ca la un viciu, o actiune care ii confera o aura de siguranta de sine si de persoana care gusta din placerile vietii. Fumatul este de obicei vazut ca o slabiciune inofensiva, tratata cu ingaduinta. Cati dintre cei care fumeaza stiu insa ca fumatul este de fapt o boala? Foarte putini…

Sa vedem deci care este adevarul despre fumat:

Daca avem curiozitatea sa consultam Dictionarul Explicativ al Limbii Romane vom gasi la cuvantul ”viciu” urmatoarea definitie:

VICIU, vicii, s.n. 1. defect, cusur, neajuns (de constructie, de functionare etc.). Viciu de conformatie = dispozitie anormala a unor parti sau organe ale corpului; diformitate fizica. Fig. Pornire nestapanita si statornica spre rau, apucatura rea, patima; desfrau, dezmat, destrabalare. 2. Neindeplinire a unor conditii legale de forma sau de continut in intocmirea actelor, clauzelor etc. juridice, care duce la anularea valorii acestora. [Var.: (inv.) vitiu s.n.] – Din fr. vice, lat. vitium.

Daca inlaturam definitiile care nu privesc subiectul in discutie, anume acelea legate de viciu de conformatie sau de procedura, ramane sa vedem daca fumatul poate fi considerat defect, cusur, neajuns sau o pornire nestapanita si statornica spre rau. Desigur ca nu.. Cu totii cunoastem persoane foarte cumsecade si respectabile si care totusi fumeaza. Fumatorii nu se aleg neaparat din randul persoanelor rautacioase si cu moravuri usoare. Iar ca sa spunem ca e un defect, ar insemna sa incadram fumatul in categoria gresita. Nevoia de a fuma este o stare, nu o calitate sau un defect. De aceea pentru a gasi adevarul despre fumat trebuie sa cautam ceva mai departe.
Ceea ce nu stie de obicei fumatorul, este faptul ca nevoia de a aprinde o tigara este, de fapt, manifestarea unei boli: dependenta de nicotina.
In conformitate cu clasificarea internationala a bolilor a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, nicotina intruneste criteriile unei substante ce determina dependenta, adica este un drog, iar dependenta nicotinica ce apare ca urmare a consumului de tutun este o tulburare mentala si comportamentala .

Criteriile care definesc boala numita ”dependenta de substante” sunt stabilite in cea de a patra editie a ”Manualului de diagnostic si statistici” (DSM-IV) elaborat de Asociatia Psihiatrilor Americani.

Cuprins articol

  1. Adevarul despre fumat
  2. Despre dependenta
  3. Testul Fagerstrom
  4. Articole similare

Despre dependenta

Sus

Conform DSM-IV dependenta este un model maladaptiv de uz de substante care duce la suferinta, manifestata prin cel putin trei dintre simptomele urmatoare, si care pot aparea in orice moment in decursul a douasprezece luni:

1. toleranta, definita ca:
a. nevoia tot mai mare de crestere a cantitatii de substanta pentru a atinge efectul dorit, sau
b. scaderea efectului produs de aceeasi cantitate de substanta, de-a lungul timpului.

2. sevrajul, manifestat prin oricare din urmatoarele:
a. sindromul caracteristic de sevraj in absenta substantei,
b. aceeasi substanta sau una asemanatoare este folosita pentru a usura sau evita simptomele de sevraj.

3. substanta este folosita in cantitati mai mari sau pe o perioada mai lunga de timp decat se intentiona initial

4. exista o dorinta persistenta sau eforturi nereusite de a inceta sau diminua folosirea substantei respective

5. o mare parte din timp este petrecuta in activitati necesare pentru obtinerea substantei (ex.deplasarea pe distante mari, ori in toiul noptii), folosirea substantei sau recuperarea in urma efectelor sale.

6. timpul alocat activitatilor sociale, ocupationale sau recreationale se reduce semnificativ in urma folosirii substantei.

7. consumul substantei continua in ciuda constientizarii unor probleme fizice sau psihologice cauzate sau exacerbate de substanta.

Pentru a usura determinarea gradului de dependenta nicotinica a fumatorilor, Prof. Karl Fagerstrom din Suedia a propus de mai bine de 15 de ani testul care ii poarta numele si care astazi este acceptat la nivel international ca instrument de evaluare obiectiva a dependentei nicotinice (Testul Fagerstrom).

Cum se ajunge ca un gest, atitudine aparent sociala, sexy, cool, sa devina boala? Simplu.
Nicotina, livrata prin fumul de tutun, ajunge in 6-7 secunde la creier, unde determina secretia de dopamina, serotonina, noradrenalina, substante ce activeaza ”circuitul recompensei”. Acesta este o retea de neuroni responsabila de producerea starii de satisfactie fizica si psihica, ”placerea”, indiferent de stimul – alimentatie, sex, alte droguri. In timp, asocierea tigarii cu anumite momente si stari determina fumatorul sa reactioneze precum in experimentul lui Pavlov: apare stimulul, apare anticiparea recompensei si imediat actiunea pentru obtinerea acesteia – aprinderea tigarii. De aici si necesitatea compulsiva de a intra in posesia tutunului – obiectul care te face sa te simti mai bine, recompensat. Dar tot aici isi are explicatia si instalarea sindromului de sevraj atunci cand fumatorul nu are la indemana tigari, trabuc sau orice alta modalitate de a-si administra imediat drogul : un semnal care nu este urmat de recompensa declanseaza frustrare. Acest semnal poate fi insa atat extern (ocaziile care ”nu merg” fara o tigara) cat si intern (scaderea concentratiei sanguine a nicotinei sub nivelul care mentine activ circuitul recompensei).

Prin urmare, in timp, se instaleaza dependenta de nicotina – adica boala codificata in clasificarea internationala a bolilor (ICD 10) cu codul F17 . Timpul in care se instaleaza aceasta boala depinde de cantitatea de tigari fumata, de varsta de debut, de sex (la femei se instaleaza mai greu dar si renuntarea este mai dificila) dar si de anumiti factori genetici – persoanele care un defect la nivelul genei ce codifica citocromul P450, o proteina ce participa la degradarea nicotinei, fumeaza mai putin si renunta mai usor.

Este important sa nu ne amagim cu ideea ca suntem ”doar” fumatori ocazionali. Pe langa faptul ca riscam ca, in timp, sa devenim dependenti de nicotina, nu trebuie sa fi un fumator impatimit pentru a fi expus riscurilor de imbolnavire. Studii recente au demonstrat faptul ca la ambele sexe, consumarea a 1 – 4 tigari pe zi este asociata cu un risc semnificativ mai mare de deces in urma bolilor de inima, iar femeile sunt in mod special predispuse spre cancerul la plamani.

Fumatul se dovedeste a fi mai mult decat un simplu obicei rau. Dependenta de tutun este o boala cronica. si, ca orice boala, beneficiaza de tratament medicamentos si ingrijire din partea medicului.


Testul Fagerstrom

Sus

1.Cand fumati prima tigara dupa trezire?
In primele 5 minute = 3
6-30 minute = 2;
31-60 minute = 1
Peste 60 minute = 0

2. Este dificil sa nu fumati in locuri interzise?
Da = 1;
Nu = 0

3. La ce tigara renuntati mai greu?
Prima = 1;
La celelalte = 0

4. Cate tigarete fumati pe zi?
Sub 10 = 0;
10-20 = 1;
21-30 = 2;
peste 30 = 3

5. Fumati mai mult dimineata decat dupa-amiaza?
Da = 1;
Nu = 0

6. Fumati cand sunteti bolnav si trebuie sa ramaneti la pat o zi intreaga?
Da = 1;
Nu = 0

Incercuiti raspunsul corect si adunati punctele. In functie de punctajul obtinut la acest test, dependenta de nicotina poate fi:
- intre 0 si 3 puncte = dependenta mica,
- intre 4 si 6 puncte = dependenta medie,
- intre 7 si 10 puncte =dependenta severa.

Dr. Magdalena Ciobanu
Medic specialist pneumolog,
Institutul National de Pneumologie “Marius Nasta”
Sos. Viilor, nr. 90, Sector 5
Telefon: +40 21 335.69.10

Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Acest site foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK