stick old spice

Durere şold

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Oase si articulatii

Bună ziua,am vârsta de 16 şi fac fotbal iar acum 1 lună în urma unui antrenament fizic (alergare) a aparut o durere în partea draptă a şoldului iar acuma când merg sau calc tare pe vârfuri mă doare! Deocamdată nu am făcut nicio radiografie sau ceva de genul deoarece cred să nu fie cauza: creştere! Mulţumesc frumos. [continuare]

Pot folosii un stick antiseptic cu arbore de ceai de la thursday plantation?

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Acnee

Buna.De o luna si jumatate folosesc Mask Plus Gel si Mask Hidra Acne,in tratamentul acneei vulgare.Rezultatele se vad,doar ca am niste pete pe barbie si pometele stang provocate de acnee si as vrea sa stiu daca in timp ce fac tratamentul cu cele doua produse de la Mask,pot folosii si acest stick pentru pete? Intreb pentru ca nu vreau sa se inrautateasca situatia. [continuare]

Durere bruscă șold - suspiciune de necroză aseptică de cap femural?

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Operatie ortopedica

M-am prezentat la medic datorită unei dureri de șold aparute brusc, și care îmi îngreuna foarte tare mișcarea. Am făcut o radiografie, în urma căreia rezultatul nu a fost concludent, din punct de vedere osos, zona bazinului încadrându-se în parametrii normali. A urmat un RMN, medicul suspectând Necroză aseptică de cap femural, rezultatul fiind următorul: ”Col și cap femural cu forma pastrata bilateral. Modificari de semnal cu aspect IRM sugestiv pentru sechestru osos asociind mici traiecte de fractura fara deplasare si importante modificari de semnal cu aspect de edem osos difuz la nivelul capului femural bilateral (modificari mai importante de partea stanga). Modificari de semnal cu aspect de edem osos difuz la nivelul colului femural bilateral. Fara modificari de semnal la nivelul versantului acetabular al articulatiei coxo-femurale bilateral. Fara lichid intraarticular la nivelul articulatiei coxo-femurale de partea dreapta si minima cantitate de lichid la... [continuare]

De ce intervenție este nevoie pt ruptură completă de ligament teres la șold?

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Operatie ortopedica

Bună ziua, În urma unui RMN s-a constatat că am ruptură completă de ligament Teres la șold. De ce intervenție este nevoie pentru a repara ligamentul rupt? Locuiesc in Canada și am fost trimisă la un chirurg ortoped, dar programarea este peste 8 luni. Aș prefera să vin în România să rezolv problema, pt că nu mai suport durerile. (nu mi s-a dat vreun analgezic), dar aș vrea să știu la ce să mă aștept. Mulțumesc, D. [continuare]

Înainte de gips este nevoie să se facă extensie pentru luxația congenitală de șold stâng??

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Operatie ortopedica

Bună ziua! Am o fetiță în vârstă de 4 luni. În urma ecografului de șold și a radiografiei de bazin a fost diagnosticată cu luxație congenitală de șold pe partea stângă. Acum ne aflăm internate la spitalul din Tg Mureș. Doctorul ei ne-a spus că îi va pune ambele picioare în gips,dar înainte de asta, fetița a fost pusă de luni în extensie (picioarele legate de o bară cu greutăți care o țin în această poziție în permanență). Întrebarea mea este dacă a mai trecut cineva prin așa ceva? Este normal să ții un copilaș de 4 luni în aceeași poziție atâta timp? Doctorul ne-a spus că va fi ținută asa aprox. 2 săptămâni când am fost la consultație,asistentele spun că între 5 și 10 zile sunt ținuți copilașii asa. [continuare]

Durere în dreptul la șold și constipație ?

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Reumatisme degenerative

Bunica mea are o durere în dreptul soldului de vreo 2 săptămâni,se constipa și stă așa constipata câteva zile sau o săptămână și iese foarte greu afară, acea durere o ține pe loc și nui da voie sa se miște, ce mă sfătuiți să fac sau săi dau? Menționez că, cu constipația avea probleme mai demult [continuare]

Trozneli șold la întinderea în fata și la aducerea genunchiului stâng la piept?

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Afectiuni neurologice

Bună ziua! Bogdan, 25 ani. În luna decembrie am simțit niște furnicături și arsuri pe ambele pulpe ale picioarelor. Apoi ușor ușor durerile au migrat și pe testiculul stâng. Am facut hemoleucograma analizele ai ieșit bine. Am fost la urolog problemele nu sunt de acolo, am făcut și urocultura, spermocultura, examen urina toate bune. Durerea în piciorul stâng persista la stat pe scaun cu durere la osul fesei stângi, coborâre pe piciorul stâng și o senzație de durere în zona testiculul stâng. Am primit de la medicul de familie și de la medicul urolog creme anti inflamatorii și pastile diclofenac. Urologul a pus ca diagnostic cpps spunând ca cel mai probabil durerea vine din coloana vertebrala, la o prima vedere a evidențiat ca a găsit o lordoza mica, o cifoza și o scolioza și mi a recomandat Rmn lombosacral. Menționez ca de când am problema cu piciorul nu mai pot dormi pe burta simțind ca ma doare testiculul. Ce îmi recomandăti sa fac? [continuare]

Amareala este o planta care creste spontan prin paduri, pe terenuri intelenite, pe marginea drumurilor, pasuni si fanete in regiuni alpine si subalpine. Este o planta de dimensiuni reduse (maximum 20 cm) cu flori ce pot fi albe, violete, albastre, cel mai adesea albastre. Rizomul este scurt, ramificat, brun-galbui, se prelungeste cu o radacina groasa de aproximativ 1 mm, iar partea aeriana a acestei plante se prezinta sub forma de tufa. Florile sunt grupate in spice terminale de culoare albastra, uneori violeta, rosiatica sau alba sunt neregulate, cu caliciu format din 5 sepale, 3 exterioare mai mici si doua laterale petaloide mai mari, iar corola din 5 piese, petala anterioara fiind mai dezvoltate si concava. Fructul este o capsula. Infloreste la sfarsitul primaverii si aproape toata vara (din mai pana in iulie). Se recolteaza in timpul infloririi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta sau partea aeriana a plantei. Gustul ei fiind, dupa cum ii... [continuare]

Planta este caracteristica zonelor temperate din Eurasia, Africa de Nord si America de NOrd. In tara noastra apare ca flora spontana in locuri umede, mlastinoase, pe marginea lacurilor, a locurilor inundabile de la ses pana in zonele subalpine. Piperul baltii creste in tufe, atinge inaltimea maxima de 60 cm, are tulpina dreapta si rosiatica. Frunzele sale sunt lanceolate, au un gust iute pregnant. Florile cresc in inflorescenta asemanatoare spicului de grau si sunt roz  sau albe. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recomanda a fi recoltata in lunile iulie- septembrie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: acizi, tanin, rutina, quercetrina, acizii formic, malic, valeranic, vitamina k, esteri flavonici ai bisulfatului de potasiu, rutozid, hiperozida, cvercitrozida, remnazinsicarina, metropersicarina, oxilometilantrachinone, glicozizi, substante amare. Principalele calitatii ale acetei plante sunt: diuretic, antiscorbutic, hemostatic in... [continuare]

Vindecea este o planta din flora spontana, originara din Europa. In Romania ea poate fi intalnita in zonele montane, la marginea padurilor sau in luminisuri, in apropierea izvoarelor. Radacina este lemnoasa, din ea creste tulpina, care este inalta de cca 1 metru, are patru muchii si este crenelata. Frunzele ce cresc pe tulpina sunt departate, in perechi opuse, au marginile adanc crestate si sunt sesile, dar majoritatea lor sunt bazale, sunt mai mari decat cele tulpinare si au forma de inima. Toate frunzele sunt aspre, acoperite cu perisori si sunt acoperite de glande ce contin un ulei aromatic amar. Florile cresc in varful tulpinii, grupate intr-o inflorescenta asemanatoare spicului si sunt rosii-purpurii. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, betaina, colina, glicozizi, stahidrina, tanin. Principalele proprietati ale plantei sunt: astringenta, antidiareica, antiseptica, antihemoragica, antiinflamatoare, colagoga, febrifuga,... [continuare]

Ananasul este o planta tropicala, erbacee, originara din America. Are frunze lungi si o tulpina scurta ce poarta, in varf, o inflorescenta sub forma de spic. Fructul de ananas, este o combinatie de fructe produse de mai multe flori alaturate. ananasul este inclus in randul plantelor medicinale datorita calitatilor fructului sau, din care se extrage un suc foarte placut la gust, dulce si aromat Fructele de ananas contin: bromelina, acid cinamic, pectine, polizaharide, vitamina c, triptofan, serotonina, minerale si vitamine. Din punct de vedere medicinal, bromelina este cel mai pretios compus al acestui minunat si gustos fruct. In compozitia ananasului nu se intalnesc grasimi, iar in ceea ce priveste mineralele si vitaminele, acestea sunt in cantitati foarte reduse. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele tinere, fructele si tulpina.Datorita bromelinei, fructul de ananas este foarte util in asigurarea unei bune functionari a tractului gastro-intestinal, sucul de ananas... [continuare]

Planta medicinala de cultura, subarbust stufos, ramificat, care poate atinge aproximativ un metru inaltime, exclusiv de cultura la noi in tara. Frunzele sunt acoperite cu peri fini si au culoare argintie sau verde cenusie. Florile sunt mari ca dimensiune, grupate in forma de spic, de culoare violet-albastra, rareori alba. Fructul este o tetraachena. Planta infloreste din luna mai pana in luna iulie. Salvia are un miros placut, puternic si gust usor amarui. In scop medicinal se recolteaza frunzele inainte de perioada de inflorire. Planta contine ulei volatil, tuiona, alfa si beta pinen, camfor, borneol, cineol dar si tanin, acid oleaonic, sitosteroli, substante estrogene, azotat de potasiu, principiu amar (picrosalvina), acid nicotinic, acid cafeic, acid fumaric, rezine, substante estrogene, vitamina B1 si C, saruri de potasiu. Salvia are proprietati coleretice, antimicrobiene, sedative, depurative, antitermice, expectorante, tonice,... [continuare]

Rozmarinul este o planta lemnoasa, un subarbust cultivat in tara noastra ca planta ornamentala, condimentara si medicinala. Frunzele sunt subtiri si lineare (forma de ace), isi pastreaza culoarea verde si in anotimpul rece. Florile sunt dispuse sub forma de spic si au culoare albastru deschis, alb, roz sau rosie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele in perioada infloririi, dar si planta cu tulpini si ramuri foliate. rozmarinul infloreste in lunile aprilie sau mai. Rozmarimul contine ulei volatil, lipide, rezine, saponine, taninuri, acizi fenolici, vitamine, steroli, flavonoizi, principii amare, substante diterpenice si triterpenice. Planta are proprietati antiseptice, diuretice, coleretice, antispastice, antidepresive. Uz intern: - dischnezii biliare, anemie, edeme, tuse, astenie, convalescenta, constipatie, lipotimie, depresie, screloza cerebrala, rinita cronica, hipercolesterolemii, impotenta, frigiditate, slabirea memoriei - sub... [continuare]

Raculetul este flora spontana si este intalnit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra se dezvolta in zonele de munte si subalpine, in soluri umede, in apropierea surselor de apa, la marginea padurilor. Planta atinge inaltimi de pana la un metru, in pamant are un rizom serpuitor, lignescent, din care cresc numeroase radacini laterale. Tulpinile sunt solitare, neramificate, gabre. Frunzele bazale sunt mari, avand codite lungi, elipsoidale, cu margini usor ondulate., subtiate spre baza, colorate in verde intens, iar cele tulpinare sunt lanceolate si inguste, aproape lineare. Florile sunt roz, mai rara albe sau rosietice si cresc grupate intr-o forma asemanatoare spicului. In fitoterapie este utilizat rizomul. Principalul element chimic continut se afla in rizom si este taninul (in cantitate mare), alaturi de care se mai gasesc si alte principii active (vitamina b6, glucide, rezine, ceruri, acid polygonic). Cele mai importante proprietati ale acestei plante sunt: ... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) de cultura la noi in tara, intalnit in zone de campie si stepa. Tulpina este in forma de pai iar frunzele sunt liniare si late. Florile cresc sub forma de spic compus. Fructul este o cariopsa. Orzul infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Recoltarea se face in faza de coacere deplina, de obicei toamna. Planta contine proteine, glucide, alcaloizi, maltina, amidon, saruri minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor, potasiu, vitamina a, B, C), enzime. Orzul are efect emolient, antidiareic, tonic, antiinflamator, febrifug. Planta se utilizeaza si in industria alimentara pentru fabricarea berii, glucozei, alcoolului, produselor de panificatie. Uz intern: - bronsite cronice, boli renale, convalescenta, boli hepatice, diaree, hipotensiune, hemoroizi, guta, tuberculoza, rahitism, febra, inflamatii ale cailor urinare (cistite, nefrite), boli ale aparatului respirator superior, diabet- sub forma de... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) cultivata pe sol nisipos, in regiuni cu umiditate ridicata si temperatura scazuta si mai ales in zona de deal. Frunzele au culoare verde-albastra, iar florile sunt sub forma de spic. Fructul este o cariopsa maronie. secara infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele (semintele). Recoltarea se face dupa coacere, dupa luna iulie. Planta contine proteine, lipide, apa, substante minerale, carbohidrati, minerale (fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, zinc, cupru, mangan, seleniu), vitamine (vitamine din grupul B, vitaina E), aminoacizi. Secara are efect depurativ, emolient, laxativ, mineralizant, antiinflamator. Secara se foloseste si in gastronomie, in mod special in compozitia painii de secara, dar si in industria celulozei. Uz intern: - constipatie, boli hepatice, diabet, afectiuni renale, afectiuni cardiovasculare, convalescenta, inflamatii - sub forma de decoct. Uz extern: - psoriazis,... [continuare]

Graul este cultivat mai ales ca aliment, dar si ca planta medicinala. Radacina graului este lunga, frunzele sunt lineare, iar inflorescenta este un spic compus. Fructul graului este o cariopsa de culoare bruna si forma ovala. Planta este cultivat si creste mai ales in zonele de campie si stepa, la noi in tara. Graul infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul (boabele). Planta contine: apa, lipide, proteine, glucide, fibre, saruri minerale, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, zinc, fosfor, cobalt, siliciu, iod, vitamina a, vitamina b, vitamina E, vitamina k, vitamina d, fermenti. Planta are calitati mineralizante, tonice, diuretice, antiinflamatorii. Graul este folosit si in industria alimentara si panificatie. Uz intern: - boli hepatice, renale, boli gastrointestinale, hipovitaminoze, stari febrile, dispepsie, acnee, convalescenta, tuse, afectiuni cardiace, tulburari neurovegetative, obezitate, sterilitate, afectiuni... [continuare]

Este o planta din flora spontana, foarte raspandita in Europa. In romania creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si garduri. Sporisul are tulpina in patru muchii, inalta de pana la 2 m, ramificata. frunzele sunt dintate, ascutite spre varf si acoperite cu perisori. Florile cresc in inflorescenta, ca un spic, in varful tulpinilor si sunt roz violacee. Infloresc din iulie pana in septembrie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se regasesc: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: vulnerar, detergent, rezolutiv, antiinflamator, antiseptic, anestezic, antimigrenos, astringent, antinevralgic, ajuta in afectiunile ficatului, renale, splina, dar si la cele datorate dereglarilor glandulare, sau digestive. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei si se recomanda recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - afectiuni... [continuare]

Planta medicinala bienala,intalnita in livezi, fanete, culturi din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina sulfinei poate atinge o inaltime de 200 cm. Frunzele au marginea dintata. Florile sunt de dimensiuni reduse, au culoare galbena si sunt asezate in forma de spic. Gustul sulfinei este amar. In scop fitoterapeutic se utilizeaza inflorescentele fara frunze, sau tulpini cu ramuri inflorite si frunze.Planta infloreste din luna mai pana in  luna august. Se recolteaza in timpul infloririi. Sulfina contine glucozide cumarinice, melilotida, tanin, glucoza, saponide, flavone, ulei volatil, alantoina, colina, mucilagii, acid uric. Se foloseste si in industria cosmetica, farmaceutica si a parfumeriei ca aromatizant, dar si pentru confenctionarea tigarilor asmatice.   Uz intern: - tromboze, varice, astm bronsic, tulburari gstrointestinale, afectiuni ale aparatului respirator, migrene, cevalee, nevralgii, stari de... [continuare]

Patlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt. Patlagina infloreste din mai pana in septembrie. Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor. Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele. Planta contine: aucumbina... [continuare]

Planta anuala, subarbust cultivat, care poate atinge chiar si un metru inaltime, cu multe ramificatii. Florile au culoare de la albastru-violet aranjate sub forma de spic. Infloreste din luna iunie pana in august. Ca principii active, contine alcooli, cineol, borneol, linalol, geraniol, derivati cumarinici. Mirosul plantei este aromat. Florile contin ulei volatil, acetat de linanil, geraniol, linalil, butirat de linalil, linaliol, acizi si esteri, cumarina, minerale, cariofilen, tanin, principiu amar etc. Levantica este un aromatizant puternic, utilizat atat in fitoterapie, arta culinara, dar si in cosmetica sau parfumerie. In scop medicinal se recolteaza varfurile plantei si florile, atunci cand jumatate dintre ele sunt inflorite. De obicei, perioada de recoltare coincide cu inflorirea: incepand din luna iunie pana in luna august. Uz intern: - florile - boli digestive, cefalee, bronsite astmatiforme, gripa, tuse, stari febrile, tonic general, astenie, insomnie,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) de cultura la noi in tara, fiind intalnita mia ales in zonele cu climat racoros si umed. Fructul este o cariopsa. Frunzele sunt late si lungi, tulpina este de tip pai iar florile cresc sub forma de spic. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele dar si planta intreaga. Ovazul infloreste in luna iulie sau iunie. Recoltarea se face inainte de coacere sau a maturarii depline a plantei. Ovazul contine saruri si minerale (potasiu, fier, fosfor, calciu, magneziu), vitamine (vitamine din grupul B, carote, vitamina d), polizaharide, flavone, saponozide, steroli. Planta are efect mineralizant, tonic, antidepresiv, stimuleaza activitatea glandei tiroida, emolient, sedativ, nervin, laxativ, depurativ. Ovazul se foloseste in alimentatie pentru continutul ridicat de proteine, vitamine si grasimi ale semintelor. Uz intern: - constipatie, boli renale, oboseala fizica si psihica, convalescenta, nisip la rinichi, insomnie, tuse, bronsita,... [continuare]

Planta bienala care creste din zona de campie si deal, pana in cea subalpina, iubitoare de lumina. Frunzele sunt mari, ca dimensiune si catifelate datorita unor peri de culoare galbena care le acopera. Florile sunt mari, galbene-aurii aranjate sub forma de spic lung. Fructul este o capsula. Planta infloreste din luna iunie pana in luna octombrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile care se vor recolta pe masura infloririi si rareori frunzele. Planta contine mucilagii, saponine, flavonoide, zaharuri, tanin, rezine, ulei volatil, steroli vegetali, carotenoizi, iridoide, ulei eteric. Lumanarica are proprietati expectorante, antitusive, antiinflamatoare, sudorifice, antiasmatice, antimicrobiene, antihistamice, antispastice, antivirale. Uz intern: - bronsita, astm, raguseala, laringita, angine, gastroenterinta, tuberculoza, traheita - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - hemoroizi, degeraturi, furuncule, plagi atone – sub... [continuare]

Pirul este o planta din flora spontana, din familia Gramineae, foarte raspandita in Europa si Asia. In Romania creste pe terenuri cultivate si necultivate, nisipoase sau argiloase, in fanete, pajisti, coaste aride, pe marginea drumurilor si a padurilor, in tufarisuri, livezi si gradini, de la campie pana in zona montana inferioara si este considerata planta daunatoare in agricultura. Are rizom subteran  tarator, ramificat, galben la exterior, alb la interior, lung pana la 1-2 metri, cu noduri la anumite intervale, de unde cresc radacinile adventive. Tulpina este puternica, rotunda, creste pana la 80- 100 de cm in inaltime, neteda, cu noduri pronuntate si are culoarea verde intens. Frunzele sunt lineare, adesea putin rulate, canelate, au lungime de pana la 20 cm, sunt aspre pe fata superioara si netede pe fata inferioara. Florile sunt grupate in spice mici, cu spiculete asezate pe doua randuri, pe tulpina, si fac cam 1-8 inflorescente, care produc cam 50 de... [continuare]

Aceasta planta face parte din familia Lycopodiaceae, se aseamana cu muschiul de pamant si este vesnic verde. Este o planta din flora spontana, ce creste in Europa si America de Nord, in unele tari fiind ocrotita de lege. In Romania se gaseste la altitudini de peste 600 de metri, la liziera padurilor sau in padurile de conifere. Nu suporta lumina directa a soarelui, prefera umbra deasa, racoarea si solurile umede. Are vrejuri lungi, ce ajung pana la 1- 2 m lungime. Din aceste vrejuri cresc tulpinite lungi de 7-10 cm, moi la pipait, ramificate, cu frunze liniare, ascutite la varf, moi si dese ca niste solzisori, care se termina cu un fir alb, lung. Cand are varsta de patru ani, pe aceste vrejuri apar 2-3 pistiluri lungi, galbui cu polen, ca niste spice - florile, care infloresc din iulie pana in septembrie . Contine urmatoarele substante: clamatina, anatina, licopodina, clavatoxina, nicotina, substante de natura flavonica, triterpenica, minerale, iar sporii contin:... [continuare]

Ce este Aclasta si pentru ce se utilizeaza Indicatii Tratamentul osteoporozei: la femei aflate in post-menopauza; la barbati cu risc crescut de fracturi inclusiv cazurile cu fractura recenta de sold determinata de un traumatism minor. Tratamentul osteoporozei asociat cu terapia sistemica pe termen lung cu glucocorticoizi: la femei aflate in post-menopauza; barbati care prezinta un risc crescut de fracturi. Tratamentul bolii Paget osoase la adulti. Mod de administrare Pentru tratamentul osteoporozei post-menopauza, al osteoporozei la barbati si tratamentul osteoporozei asociate cu terapia sistemica pe termen lung cu glucocorticoizi, doza recomandata este o singura perfuzie intravenoasa de 5 mg Aclasta, administrata o data pe an. La pacientii care au suferit recent o fractura de şold determinata de un traumatism minor, se recomanda sa se administreze perfuzia cu Aclasta la doua sau mai multe saptamani dupa remedierea fracturii de sold. Pentru tratamentul bolii Paget,... [continuare]

Ce este Aflen si pentru ce se utilizeaza Indicatii Profilaxia accidentelor tromboembolice. tratamentul complicatiilor trombotice. Mod de administrare Oral, 300-600 mg pe zi, in functie de situatia clinica. Capsulele se inghit intregi in timpul sau la sfarsitul meselor. In cazuri particulare, se recomanda urmatoarele doze: pacienti cu risc crescut de episoade trombotice: 900 mg pe zi, iar ca doza de intretinere, 600 mg pe zi; profilaxia accidentelor tromboembolice: 300 mg zilnic sau la 2 zile. Grupa farmacoterapeutica: sange si organe hematopoetice; produse antitrombotice; antiagregante plachetare exclusiv heparina. Atentionari si precautii Contraindicatii Hipersensibilitate la triflusal, la salicilati sau excipientii produsului. leziuni gastrointestinale active (gastrite erozive, ulcer gastroduodenal activ) sau antecedente de leziuni gastrointestinale recurente. accidente hemoragice cerebrovasculare acute. Hepatopatie severa. diateze hemoragice. Trimestrul III de sarcina. [continuare]