Rozmarinul (rosmarinus officinalis)

In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele in perioada infloririi, dar si planta cu tulpini si ramuri foliate. rozmarinul infloreste in lunile aprilie sau mai. Rozmarimul contine ulei volatil, lipide, rezine, saponine, taninuri, acizi fenolici, vitamine, steroli, flavonoizi, principii amare, substante diterpenice si triterpenice. Planta are proprietati antiseptice, diuretice, coleretice, antispastice, antidepresive.

Uz intern:

- dischnezii biliare, anemie, edeme, tuse, astenie, convalescenta, constipatie, lipotimie, depresie, screloza cerebrala, rinita cronica, hipercolesterolemii, impotenta, frigiditate, slabirea memoriei - sub forma de infuzie, decoct.

Uz extern:

- seboree, alopecie, entorse, luxatii, boli reumatismale, dureri musculare, intepaturi de insecte - sub forma de bai locale, comprese.

Contraindicatii:

- rozmarinul nu se utilizeaza in timpul sarcinii.

Efecte adverse:

- In caz de supradozaj se poate sa apara dermite de contact, iritatii gastrice, reactii alergice, convulsii, toxicitate renala.