gastronomie

Planta alimentara si medicinala anuala, originara din Asia, la noi in tara, planta de cultura. Tulpina este inalta si dreapta, poate ajunge chiar si la 50 cm. Florile au culoare purpurie, liliachie, galbena sau alba. Nautul infloreste in luna iunie sau in luna iulie. Fructul este o pastaie scurta, ovala, de culoare galben deschis. Semintele sunt globuloase, de culoare galbena, roz, roscata, alba sau neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaa semintele (boabele). Planta contine proteine, lipide, glucide, substante azotate, amidon, vitamina b si B, saruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, clor, sodiu, siliciu, magneziu, fier). Nautul are efect diuretic, antiseptic urinar, helmintic, stomahic, tonic. Planta se utilizeaza si in gastronomie pentru prepararea a diverse preparate culinare.   Uz intern: - oligurie, infectii ale cailor urinare, litiaza urinara, paraziti intestinali, astenie, oboseala fizica si psihica, convalescenta - sub forma de infuzie,... [continuare]

Planta medicinala si legumicola care poate atinge chiar si un metru in inaltime, Florile sunt de culoare alba. Fructul este o achena. Radacina este de culoare alba, rotunda si tare. telina infloreste in luna septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza ramurile, semintele si radacina. telina este aromata. telina contine vitaminele a, B, C, K, PP, minerale: magneziu, potasiu, zinc, calciu, fosfor, cupru, fier, iod, colina, etc. Planta are calitati afrodisiace, hipontensive, tonic, laxative, tonic, remineralizant, expectorant, depurativ, diuretic, stomahic, antiseptic, emolient, cicatrizant. Telina se foloseste si in gastronomie, in componenta preparatelor culinare, ca atare sau ca si condiment. Uz intern: - sterilitate, hipertenisune, inapetenta, boli hepatice, constipatie, afectiuni ale cailor urinare, astenie, surmenaj, boli reumatice, afectiuni ale cailor respiratorii superioare, boli gastrointestinale, diabet, guta, icter, obezitate - sub forma de salata... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa care creste sub forma de tufis, cu forma rotunda, intalnita in Europa si Asia, de cultura la noi in tara. Prefera locurile insorite. Este planta din flora spontana, dar poate fi cultivata cu usurinta in soluri cu umiditate medie, dar afanate. Are tulpina acoperita cu perisori fini si creste pana la maxim 80 de cm. Frunzele sunt ovoidale, alternante, si pot prezenta lobi la baza, iar florile au culoarea galben intens si sunt mici si rotunde. Infloreste din iunie pana in septembrie, iar perioada de recoltare este cea a infloririi. Contine ulei volatil (monoterpene intre care predomina cetonele, hidrocarburi, oxizi), flavone, derivati fenil-propanici, carotenoide, taninuri si substante amare (lactone sescviterpenice, intre care specifica este balsamitona). In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene si uleiul volatil. Datorita componentelor sale are efect: antispastic, carminativ, cicatrizant, diuretic, anticataral, stomahic [continuare]

Planta medicinala anuala, de cultura, cu putine frunze, dintate si inflorescente umbrelate de forma ovala, mici si albe. fructele sunt in forma de stea, acoperite de un par aspru, scurt. Contin semninte din care se prepara infuzii. Au gust aromat si miros placut. Acestea au in compozitie ulei volatil format din anetol, metilcavicol, cetone, adelhide anihica si acetica, colina, protide, lipide, amidon, zaharuri si substante minerale. Fructele coapte se recolteaza din luna iulie pana in septembrie, recomandabil dimineata sau seara. In scop medicinal se folosesc fructele uscate pentru ca au efect carminativ, galactogog dar si expectorant. Anasonul se utilizeaza si in gastronomie, pentru aromatizarea mancarurilor. Uz intern: - fructe - bronsite, stimularea secretiei lactate, combaterea oxiurozei, sindrom dispeptic gastric, meteorism, colici abdominale (recomandat si sugarilor si copiilor mici), stimuleaza digestia, apetitul si... [continuare]

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Lipanul contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in... [continuare]

Planta tropicala, la noi in tara, de cultura, care prefera temperatura ridicata si umiditatea constanta. Tulpina creste ramificata si poate atinge chiar si un metru inaltime. Florile, grupate ca un ciorchine, au culoare alba strabatute de dungi purpurii. Frunzele sunt lungi si ascutite. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (rizomii) care este noduroasa, de culoare alba, de 5-6 cm lungime. Planta contine ulei volatil, fenoli, amidon, rasini, mucilagii. Are calitati carminative, diaforetice, antimicrobiene, antispastice. Gustul este intens si iute. Ghimbirul este cunoscut ca o planta aromata, utilizata si in gastronomie ca si condiment, Uz intern: - greturi, varsaturi, colici abdominale, rau de miscare, circulatie periferica defectuasa, febra, tuse, boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - luxatii, micoze cutanate, fibrozite, dureri de gat - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Utilizarea... [continuare]

Planta medicinala de cultura, subarbust stufos, ramificat, care poate atinge aproximativ un metru inaltime, exclusiv de cultura la noi in tara. Frunzele sunt acoperite cu peri fini si au culoare argintie sau verde cenusie. Florile sunt mari ca dimensiune, grupate in forma de spic, de culoare violet-albastra, rareori alba. Fructul este o tetraachena. Planta infloreste din luna mai pana in luna iulie. Salvia are un miros placut, puternic si gust usor amarui. In scop medicinal se recolteaza frunzele inainte de perioada de inflorire. Planta contine ulei volatil, tuiona, alfa si beta pinen, camfor, borneol, cineol dar si tanin, acid oleaonic, sitosteroli, substante estrogene, azotat de potasiu, principiu amar (picrosalvina), acid nicotinic, acid cafeic, acid fumaric, rezine, substante estrogene, vitamina B1 si C, saruri de potasiu. Salvia are proprietati coleretice, antimicrobiene, sedative, depurative, antitermice, expectorante, tonice,... [continuare]

Planta medicinala, subarbust, care creste spontan in zone umede, pe margine apelor, in mod special in zona Dobrogei si a Moldovei. Lemnul dulce poate atinge si inaltimea de 1,5 metri. Frunzele sunt lungi, rotunjite. Florile sunt asezate in forma de ciorchine, sunt mici ca dimensiune, de culoare violet deschis. Fructul este o pastaie dreapta de culoare bruna, cu seminte in interior. Radacina este groasa, compusa din mai multi rizomi de culoare galbena si gust dulce. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (stolonii). Lemnul dulce infloreste in luna iunie sau iulie. Recoltarea radacinii se face spre sfarsitul toamnei, de la plantele de 3-4 ani. Lemnul dulce contine amidon, fructoza, zaharoza, pectine, proteine, lipide, substante minerale, vitamine (acid ascorbic, niacina, acid nicotinic, riboflavina, tiamina), glicirizina, steroli, flavone, taninuri, enzime, estrogeni, sapone, uleiuri eterice, Planta are proprietati laxative, antiinflamatoare, expectorante,... [continuare]

Planta medicinala, aliment si condiment bianuala, cultivat in majoritatea zonelor de relief in tara noastra. Radacina este conica, groasa, de culoare alba. Frunzele sunt aromate, sectate, mici ca dimensiune. Florile sunt de culoare alba, grupate in umbele. Fructul este o dicariopsa, de culoare verde-cenusie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina, fruzele si fructele (semintele).Patrunjelul contine glucide, proteine, vitamine (mai ales vitamina c), minerale (potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier, sodiu), ulei volatil, lipide, flavonoizi. Are efect expectorant, diuretic, tonic, antioxidant, stomahic, carminativ, hipotensiv, antispastic.Patrunjelul este folosit si in gastronomie, pentru aromatizarea preparatelor culinare. Uz intern: - edeme, infectii, astenie, tulburari de circulatie sanguina, hipertensiune, boli reumatice, vermifug, intoxicatii cu alcool, anorexie,meteorism si colici abdominale, dismenoree, amenoree, astm bronsic, stimuleaza secretia lactata, litiaza... [continuare]

Planta anuala de cultura sau salbaticita la noi in tara, intalnita in zone cu climat bland. Tulpina poate atinge chiar si un metru, este acoperita cu peri albi. Frunzele sunt e culoare verde inchis, ovale. Florile sunt de dimensiuni reduse, de culoare albastra sau roz, in forma de stea. fructele sunt nucule de culoare brun inchis, dispuse cate patru. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele, florile si tulpinile. Frunzele se culeg in perioada infloririi. limba mielului infloreste pe tot parcursul verii. Planta contine mucilagii, acid salicilic, alcaloizi. Are actiune diuretica, sudorifica, anticoagulanta, depurativa, nervina, antiinflamator. Planta este utilizata si in gastronomie, fie ca si condiment sau la prepararea diverselor tipuri de mancaruri sau salate. Uz intern: - bronsita, gripa, febra, tuse, boli reumatice, depresii, edeme, retentii urinare, palpitatii, infectii ale cailor respiratorii superioare, hiperhidroza, stimuleaza secretia lactata,... [continuare]

Planta perena cultivata, uneori datorita conditiilor de mediu sau cultura se poate salbatici. Leusteanul prezinta un rizom gros, usor brun, ramificat care se ontinua cu o tulpina aeriana dreapta si ramificata de pana la 2.5 m inaltime. Frunzele au forma de elipsa sau rombica, crestate si consistente, culoare verde-lucitor, cu teci membranoase si proeminente, prinse de tulpina prin petiol si cu un miros puternic, specific. Infloreste pe tot parcursul verii, cu flori mici hermafrodite, cu petale galbe-deschis. Fructul este dicariopsa lat-eliptica cu mericarpii cu coaste aripate.  In scop fitoterapeutic se poate utiliza intreaga planta dar in special rizomul, frunzele si semintele. Leusteanul se poate utiliza sub forma proaspata dar si uscat ca pulbere sau in infuzii si tincturi. Planta contine uleiuri eterice, terpinol, vitamine (acid scorbic), acizi organici, saruri minerale, glucide simple, amidon, rezine. Are... [continuare]

busuiocul este o planta medicinala cu tulpina paroasa si flori mici albe sau roz, care se poate inalta pana la jumatate de metru. Se intalneste mai ales in zonele de campie si se dezvolta armonios in conditii de umezeala si caldura. Se poate recolta din luna iulie pana in septembrie, prin taiere de la 7-13 cm de pamant. Contine ulei volatil bogat in estrargol si linalol, saponozide, triterpenice, tanoizi. busuiocul este aromat si are miros dulce intepator. Este utilizat si in gastronomie pentru aromatizarea mancarurilor (se adauga de obicei la sfarsitul gatirii preparatelor culinare pentru a nu se i se diminua aroma). In stare proaspata, se va pastra in in pungi de plastic la rece. Uscat, isi pierde calitatile aromatice. Fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita, semintele, frunzele si florile. Uz intern: - cefalee, tuse, tulburari gstrointestinale (absoarbe gazele, calmeaza colicii abdominali), reduce starile de voma, bronsite cronice sau acute, tuse,... [continuare]

Planta medicinala, alimentara si condiment, bienala cultivata in majoritatea formelor de relief la noi in tara. Usturoiul are in sol un bulb divizat in bulbi mai mici (denumiti catei in termeni populari). Frunzele sunt lineare si ascutite la varf. In al doilea an de la cultivare, se formeaz o tulpina ce are in varf, grupate, florile de culoare alba, sub forma de cima globuloasa. Planta contine glucide, aminoacizi liberi, saponine, betasisterol, glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu), alicina. Mirosul si gustul sunt puternice, iuti. Usturoiul are efect antispastic, colagog, diaforetic, anticancerige, expectorant, febrifug, stomahic, vasodilatator, antimicrobian, hipotensiv, antihelmintic. Usturoiul este folosit ca si condiment in gastronomie. Uz intern: - guturai, raceli, arteroscreloza, boli reumatice, afectiuni digestive, pneumopatii, gripa, bronsita cronica, astm, tuse, febra, hiprtensiune, hipercolesterolemie, infectii... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa, de cultura la noi in tara, creste ca o tufa de dimensiuni  reduse. Florile sunt mici si au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei (varfurile) recoltate inainte de inflorire. Maghiranul contine zaharoza, pentozani, substante pectice, acizi fenolici, steroli, acid ursolic, acid oleanolic, ulei volatil. Planta are efect antispastic, carminativ, diuretic, analgezic, fluidizant, stomahic, depurativ. Maghiranul se foloseste si in gastronomie ca aromatizant al produselor culinare, dar si in industria parfumurilor.   Uz intern: - anorexie, insomnii, migrene, meteorism, colici abdominale, dispepsii, colite de fermentatie, astm bronsic, stari nervoase, cefalee, astenie, edeme, boli renale, rinita - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - dureri cauzate de boli reumatice, leziuni cutanate, febra musculara -... [continuare]

Planta anuala, cu flori de culoare galbena, care creste pe orice fel de teren bogat in umiditate. In scop fitoterapeutic se exploateaza partea aeriana a plantei si semintele recoltate inainte sau in timpul infloririi. Semintele se recolteaza in momentul in care culoarea lor devine maronie. Mararul este un remediu folosit in cazul bolilor sau proceselor inflamatorii, stimuleaza lactatia, este antispastic, antimicrobian si carminativ. Mararul contine flavonoide, ulei volatil (carvona) fitoestrogeni si fitonutrienti, potasiu, fosfor, calciu, magneziu, fier, cupru, vitamina B3, vitamina C cu efect antioxidant asupra organismlui. Este o planta cu aroma intensa, care se utilizeaza intergral in gastronomie, ca ingredient si condiment.   Uz intern: - seminte - meteorism abdominal, colici abdominale, stimularea secretiei lactate, inflamatii ale aparatului urinar, sindrom de colon iritabil, dispepsie, cistite,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) cultivata pe sol nisipos, in regiuni cu umiditate ridicata si temperatura scazuta si mai ales in zona de deal. Frunzele au culoare verde-albastra, iar florile sunt sub forma de spic. Fructul este o cariopsa maronie. secara infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele (semintele). Recoltarea se face dupa coacere, dupa luna iulie. Planta contine proteine, lipide, apa, substante minerale, carbohidrati, minerale (fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, zinc, cupru, mangan, seleniu), vitamine (vitamine din grupul B, vitaina E), aminoacizi. Secara are efect depurativ, emolient, laxativ, mineralizant, antiinflamator. Secara se foloseste si in gastronomie, in mod special in compozitia painii de secara, dar si in industria celulozei. Uz intern: - constipatie, boli hepatice, diabet, afectiuni renale, afectiuni cardiovasculare, convalescenta, inflamatii - sub forma de decoct. Uz extern: - psoriazis,... [continuare]

Planta bianuala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Frunzele sunt mari si radacina conica, groasa. Florile apar din al doilea an de cultura. Fructul este o glomerula. Sfecla contine glucide, proteine, lipide, glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza, acizi organici (malic, oxalic, citric, succinic), fenoli, vitamine (B, C), substante minerale (potasiu, sodiu, fosfor, calciu, magneziu, bor, fier, mangan). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta este utilizata in gastronomie in prepararea salatelor, in forma cruda sau fiarta, in diverse combinatii cu alte legume. Uz intern: - hipertensiune, anemie, guta, gripa, leucemie, gastroduodenite, tuberculoza, bronsita, constipatie - se consuma radacina cruda, sub forma de suc. Uz extern: - leucoree, vaginite, traumatisme, contuzii, paradontoza - sub forma de cataplasma, bai sau spalaturi locale, gargara. Contraindicatii: - Planta este contraindicata in cantitati mari in diabet. Efecte... [continuare]

Arbore foarte inalt (poate atinge spre 20 metri intaltime), intalnit in tara noastra doar cultivat. Scoarta are culoare verzuie. Frunzele sunt verde inchis, ovale, de dimensiuni mari. Florile sunt mici, in forma de clopotel si au culoare galbena. Fructul este rotund, are diverse culori de la maro deschis pana la roscat, in functie de soi si contine un sambure destul de mare. In scop fitoterapeutic sunt utilizate semintele care au culoare cafenie si forma ovala. Are proprietati calmante, afrodisiace, sedative, tonice. Nucsoara este utilizata ca si condiment in gastronomie, pentru aromatizarea preparatelor culinare, avand gust dulce, picant. Uz intern: - boli gastrointestinale, stari de greata, tuse, paraziti intestinali, tulburari de erectie, apetit scazut, nevralgie, insomnie - sub forma de infuzie, decoct, macerat. Uz extern: - halena - sub forma de gargara. Efecte adverse: - Supradozajul poate duce la iritatii. [continuare]

Cuisoarele sunt bobocii uscati ai unui arbore originar din Insulele Moluce. Acesta face parte din familia mirtaceelor si acum este cultivat si in Asia si Africa. Arborele de cuisoare este vesnic verde si atinge inaltimi de pana la 14 m. Scoarta arborelui este gri, frunzele sunt stralucitoare, de culoare verde inchis, au forma ovala si sunt foarte aromate. Florile sunt mici, purpurii si cresc in forma de umbrelute, grupate cate 4-5, la capetele crengutelor. Fructul este de culoare purpurie, de cca. 2,5 cm lungime. Arborele de cuisoare creste in climat tropical, cel mai bine in vecinatatea marii. Recoltarea si uscarea au nevoie de un sezon cald si uscat. Cuisoarele se culeg manual inainte ca bobocii sa se deschida si apoi sunt uscate pe rogojini de palmier. Au gust iute aromat. In fitoterapie sunt utilizati bobocii uscati (cuisoarele) si uleiurile volatile extrase din ele si din frunze. Planta contine tanin, ulei eteric, eugenol (are proprietati antiseptice), diferite... [continuare]

Planta alimentara dar si medicinala cultivata la noi in tara. Lintea este acoperita de peri desi. Funzele sunt paripenat compuse. Florile sunt de culoare alba. Fructul este o pastaie cu seminte comestibile. Semintele variaza ca dimensiune si culoare in functie de soi (culoarea variaza: portocaliu, rosie, maro, verde). Lintea infloreste din luna mai pana in luna iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Lintea contine fibre, proteine, amidon, glucide, lipide, calciu, sodiu, magneziu, mangan,  fosfor, fier, vitamina a, vitamina b, vitamina c. Planta are calitati galactogene, tonice.  Este utilizata in gastronomie, intrand in componenta preparatelor culinare.   Uz intern:   - convalescenta, stimularea lactatiei, dispepsie, efort intelectual, astenie, boli hepatie, anemie feripriva, afectiuni gastrointestinale, hipercolesterolemie, boli cardiace - sub forma de fiertura, faina.   Uz extern: - abcese, plagi - sub forma de cataplasma. [continuare]

Planta medicinala, arbust, iubitoare de luminozitate si umiditate, care creste in locuri stancoase, in zone muntoase, pasuni. Frunctele contin ulei volatil, zaharuri, acizi organici, saruri de potasiu si calciu si un principiu amar, iuniperina. Frunzele sunt sub forma de ace, tepose si isi pastreaza mereu culoarea verde. Florile se recoleaza in luna mai. Fructul este o baca (boaba) neagra, care se coace tocmai in al doilea an, din luna septembrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele culese toamna tarziu si lemn de ramuri. Planta actioneaza ca diuretic, antiseptic, emenogog, carminativ, antireumatic. fructele de ienupar se folosesc si pentru obtinerea de bauturi alcoolice, dar si drept condiment in gastronomie. Uz intern: - fructele - anorexie, prostatita, inapetenta, uretrita gonococica, acnee, eczeme, furunculoza, artrita, bronsita, diabet, litiaza vezicala, edeme, cistite cronice, hipertenisune arteriala, tuse, lumbago, nevralgii,... [continuare]

Planta medicinala bienala care creste in soluri cu fertilitate ridicata, mai ales in sud-vestul tarii, dar si in Banat. Tulpinile bogate ale roinitei formeaza tufe inalte. Frunzele sunt lungi si late, cu peri scurti si albi. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenta. Florile au culoare alba sau alb galbuie. Mirosul seamana cu cel al lamaiei, iar gustul roinitei este acrisor. Funzele contin ulei volatil, vitamina C, saponine, citronelol, citral, principiu amar, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanoic, stachioza, saruri minerale. Roinita infloreste din luna iunie pana in luna agust. Recoltarea se face in timpul infloririi, din al doilea an. Planta are actiune spasmolitica, diaforetica, antispastica, antimicrobiana, sedativa, stomahica, laxativa, carminativa, coleretica. Roinita se cultiva la noi in tara atat ca planta medicinala, ornamentala, dar si melifera. Frunzele de roinita sunt utilizate si in gastronomie, ca si condiment... [continuare]

Planta bienala sau trienala, ceapa este una din cele mai des intalnite legume, mai ales in partea de sud si sud-est a tarii. Ceapa are in sol un bulb iar la suprafata solului cresc frunzele cu forma cilindrica. In cel de-al doilea an creste tulpina in varful careia exista o inflorescenta rotunda care contine numeroase flori albe, de dimensiuni reduse. In scop medicinal se utilizeaza bulbii recoltati la sfarstiul verii. Ceapa se cultiva primavara in luna martie-aprilie si se recolteaza in lunile august sau septembrie sau in luna august si se recolteaza in luna iunie a anului urmator. ceapa contine saruri minerale (sodiu, potasiu, fier, sulf, iod, siliciu, fosfat), principii antibiotice, glucide, lipide, zaharoza, acizi organici, steroli, vitamine (vitamina c, vitamine din grupul b, vitamina E), ulei volatil, saponine. Are efect antimicrobian, antiinfections, antihelminitic, antibacterian, antiseptic, carminativ, diuretic, expectorant,... [continuare]

Planta cultivata in zona de campie. Frunzele au culoare verde deschis, sunt lipsite de perisori. Florile sunt albe sau roz, cu miros intens. Fructele (achene) au forma sferica si culoare galben-brun, miros si gust intens aromate atunci cand sunt coapte. Planta infloreste in luna iunie sau iulie. Recoltarea se face incepand din luna iulie pana in luna august. Fructul contine ulei volatil, geraniol, pinen, terpinen, cimol, acid petroselinic, pectine, lipide, amidon, minerale, etc. coriandrul se utilizeaza atat in industria farmaceutica, dar si in cosmetica sau gastronomie datorita aromei placute, ca aromatizant si condiment. Uz intern: - fructe - colici abdominale, diaree, fatigabilitate, anorexie, gripa, febre eruptive, infectii urinare (colibaciloza),boli reumatice, arterioscreloza, isterie, nevroze, vertij, apatie, ameteli, aerofagie, viermi intestinali, spasme digestive - sub forma de infuzie, decoct, pulbere [continuare]

Tarhonul este o planta medicinala iubitoare de lumina, care creste sub forma de tufa. La noi in tara, tarhonul este o planta de cultura, nu creste spontan. Frunzele sunt lungi, ascutite, aromate si au gust amarui-acrisor. Florile au culoare galbena. fructele sunt achene mici ca dimensiune. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei. Tarhonul infloreste in lunile august sau septembrie. Tarhonul contine uleiuri volatile, substante amare, saruri minerale, vitamine din grupul b, vitamina C. Planta are actiune stomahica, carminativa, diuretica, expectoranta. Tarhonul este folosit si in gastronomie pentru aromatizarea preparatelor culinare.   Uz intern: - inapetenta, anorexie, tulburari dispeptice, edeme, boli digestive, boli hepatice, reumatism, afectiuni ale rinichilor, bronsita,  boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Brusturele contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in tratarea... [continuare]

Fasolea este o planta medicinala si alimentara anuala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Tulpina poate atinge chiar si 3 metri inaltime sau poate fi scurta de maxim 30 cm. Florile sunt de culoare alba, roz, rosie sau verde. Fructul este o pastaie. Fasolea infloreste din luna iulie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tecile fara seminte, recoltate in luna septembrie sau octombrie, la maturitatea lor completa. Fasolea contine protide, glucide, saruri minerale (fier, potasiu, zinc, fosfor), oligoelemente, vitamina A, vitamina C, vitamine din grupul b. Are efect nutritiv, depurativ, hipoglicemiant, hipotensiv, energizant, diuretic, remineralizant. Fasolea se foloseste ca aliment in gastronomie, in prepararea diverselor tipuri de salate sau preparate culinare. Uz intern: - boli renale, boli ale aparatului urinar (cistite, pielonefrite), afectiuni cardiace, edeme, boli reumatice, guta, tuberculoza pulmonara, diabet,... [continuare]

Planta legumicola si medicinala, anuala, originara din Asia Mica, de cultura la noi in tara. Frunzele sunt ovale, alungite, carnoase de culoare verde deschis. Fructul este o achena. Spanacul contine saruri minerale (fier, sodiu, potasiu, fosfor, magneziu, calciu, iod), vitamine (A, B, C), glucide, lipide, protide. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si semintele. Are efect hipotensiv, nutritiv, remineralizant, afrodisiac, laxativ, hipoglicemiant. Spanacul se utilizeaza in gastronomie, in compozitia preparatelor culinare. Uz intern: - hipertensiune arteriala, boli diabetice, afectiuni ale rinichilor, astenie fizica si psihica, anemie feripriva, tulburari de crestere, constipatie, rahitism, tuse, hemoptizii, convalescenta, scorbut - sub forma de infuzie, suc, consumat crud. Uz extern: - eczeme, ulceratii, arsuri - sub forma de comprese cu suc, cataplasma. Contraindicatii: - Se recomanda evitarea supradozajului in cazul reumatismului, artritei,... [continuare]

Arbore inalt (poate atinge chiar si 30 metri intaltime) caracterizat prin coroana sa larga, mai ales de cultura la noi intara, rareori creste spontan. trunchiul este gros, iar scoarta are culoare cenusie. Frunzele sunt eliptice, aromate. Fructul este o drupa de culoare verde, iar samanta este comestibila. Florile sunt unisexuate. Nucul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele recoltate in perioada de inflorire. Nucul contine ulei volatil, grasimi, protide, tanin, vitamina c, flavone, substante minerale, vitamina A, C, B, pectine, acizi organici, etc. Nucul are calitati aseptice, astringente, hipotensive, antialergice, cicatrizante, calmante, antimicotice, antireumatice, antidiareice, antiseptice. Semintele fructelor se utilizeaza si in gastronomie in componenta preparatelor culinare. Uz intern: - boli gastrointestinale, edeme renale, colite, afectiuni ale cailor respiratorii superioare, osteoporoza, boli reumatice, enterite... [continuare]