Tulburarile psihice (bolile mintale)


Generalitati

Sus
Tulburarile psihice (bolile mintale)

Tulburarile mintale sunt conceptualizate ca fiind dereglari functionale ale creierului, care pot fi cauzate de procese de dezvoltare modelate de interactiunea complexa a geneticii cu experienta individuala. Cu alte cuvinte, bolile psihice ar avea la baza dezechilibre ale creierului determinate de influentele ereditare asupra dezvoltarii acestuia, in functie de contextele biologice si de mediu.

Peste o treime din populatia totala a lumii sufera de tulburari mintale. Factorii declansatori sunt deseori explicati prin intermediul modelului diateza-stres (stresul survine peste o vulnerabilitate sau predispozitie genetica) si modelul biopsihosocial (care pune accent pe corelatia dintre dintre minte, organism si influentata factorilor sociali).

Diagnosticarea bolilor psihice este realizata de medicul specialist psihiatru sau psiholog, folosind diferite metode; in acest scop, importante sunt: istoricul medical al pacientului, observatia si chestionarele. Tratamentele medicamentoase vor fi recomandate doar de medicii psihiatri, iar sedintele de psihoterapie vor fi sustinute atat de psihiatrii cat si de psihologi.

Psihoterapia si medicatia sunt principalele optiuni de tratament care implica interventia sociala (presupune stabilirea relatiei interpersonale intre specialist si pacient), suport si contributie personala. In functie de gravitatea cazurilor, poate fi necesara internarea sau supravegherea medicala directa si tratamentul involuntar al bolnavilor, daca legislatia permite acest lucru.

Tulburarile de anxietate

Sus

1. Tulburarea de anxietate generalizata
Este o afectiune caracterizata prin anxietate excesiva, griji si panica. Simptomele se manifesta pe o perioada mai lunga de timp, cel putin 6 luni, si pot fi cauzate de o serie de evenimente sau activitati. Persoana afectata nu isi poate controla emotiile si grijile.

Tulburarile de anxietate includ si caracteristici ale altor afectiuni: tulburari de panica (atacul de panica), disconfortul, teama si jena unei persoane care este prezenta in public sau in momentul interactiunii cu ceilalti (fobia sociala), teama sau grija excesiva de a nu se imbolnavi (tulburarea obsesiv compulsiva), teama de a nu fi despartit de cei apropiati (anxietatea de separare), frica de ingrasare (anorexia nervoasa), lamentari privind manifestarea a diverse simptome ale unor boli fizice declansate de mecanisme psihice (tulburari de somatizare) sau chiar boli grave (hipocondria) si tulburari de stres posttraumatic.

2. Tulburarea obsesiv-compulsiva
Tulburarea obsesiv compulsiva se caracterizeaza prin existenta ideilor provocate de imagini, obsesii dar si impulsuri sau indemnul de a face ceva care sa diminueze starea de anxietate (de obicei, o serie de ritualuri, comportamente repetitive). Desi persoanele care au aceasta afectiune realizeaza ca actiunile lor nu sunt logice, nu se pot opri fara ajutor. Cauza este necunoscuta. Diagnosticul se bazeaza pe istoricul medical al pacientului. Tratamentul consta in psihoterapie si terapie medicamentoasa, in cazurile severe. Acest tip de tulburare se manifesta in egala masura atat la barbati cat si la femei si afecteaza aproximativ 2% din populatie.

3. Atacul si tulburarile de panica
Atacul de panic este manifestarea brusca a unei stari de disconfort, acces de panica, anxietate si teama insotite de simptome somatice si cognitive. Tulburarile de panica includ aparitia repetata a atacurilor de panica, alaturi de temeri referitoare la atacurile viitoare si modificari comportamentale prin care se evita situatiile care ar putea predispune la noi crize. Diagnosticul este clinic. Atacurile de panica izolate nu necesita tratament, iar tulburarile de panica sunt tratate prin terapie medicamentoasa, psihoterapie (cele mai bune rezultate il are terapia cognitiv comportamentala, terapia prin expunere) sau ambele combinatii.

4. Tulburarile fobice (fobiile)
Tulburarile fobice sunt caracterizate de temeri intense, persistente si neintemeiate declansate de diverse situatii, imprejurari, obiecte, etc. Acestea provoaca anxietate si dorinta de izolare. Sunt clasificate ca generale (agorafobia, fobia sociala) sau specifice. Cauzele sunt necunoscute. Diagnosticul se stabilieste in functie de anamneza si istoricul medical al pacientului. Tratamentul pentru agorafobie si fobia sociala, de exemplu, consta in psihoterapie (terapie prin expunere, terapie cognitiv comportamentala) si terapie medicamentoasa.

5. Tulburari de stres
Tulburarea acuta de stres - presupune reamintirea, in mod repetat, a unor lucruri sau situatii traumatice, coplesitoare. Acest diagnostic se va pune daca simptomele vor persista mai mult de 4 saptamani.
Tulburarea de stres posttraumatic - implica recurenta, amintiri intruzive ale unui eveniment traumatic, terifiant, dureros. Fiziopatologia bolii este incomplet inteleasa. Simptomele includ evitarea stimulilor asociati cu evenimentul traumatic, cosmaruri si alte reactii ale organismului caracteristice stresului (lipsa de somn, anxietate, manifestarea de stari hiperactive, dificultati de concentrare, tendinta de izolare). Diagnosticul se stabileste pe baza istoricului medical al persoanei in cauza. Tratamentul consta in terapie prin expunere si tratament medicamentos.

Tulburari psihice la copii

Sus

Majoritatea tulburarilor psihice diagnosticate la copii au implicatii genetice si fiziologice. Cu toate acestea, exista o serie de tulburari psihice specifice copiilor care nu au cauze fizice. Tulburarile din cauze fiziologice sau biologice pot fi identificate inca din primii ani de viata, desi unele dintre acestea nu sunt diagnosticate decat la varsta adulta. Retardul mintal, tulburarile de invatare, abilitatile de comunicare si tulburari generale de dezvoltare (autismul se caracterizeze prin existenta unor componente biologice.

1. ADHD (hiperactivitate si deficit de atentie)
2. Tulburarea Asperger
3. Autismul
4. Tulburarea de conduita
5. Tulburarea de opozitie
6. Anxietatea de separare
7. Tulburarea Tourette

Tulburari de alimentatie

Sus

1. Anorexia nervoasa
Anorexia nervoasa este caracterizata prin teama de obezitate si dorinta permanenta de a slabi. La femei aceasta tulburare cauzeaza amenoree, dar si alte dezechilibre fiziologice. Diagnosticul este clinic. Majoritatea tipurilor de tratament implica terapia psihica.

2. Bulimia nervoasa
Este caracterizata prin episoade recurente de consum excesiv de alimente, urmate de un comportament excesiv - varsaturile induse, abuzul de laxative sau diuretice. Simptomele se manifesta de cel putin 2 ori pe saptamana, timp de 3 luni. Diagnosticul este stabilit pe baza istoricului medical si al examenului clinic. Tratamentul consta in combinarea psihoterapiei cu administrarea de antidepresive prescrise de medicul specialist.

3. Tulburarea de mancat compulsiv

Mancatul compulsiv se caracterizeaza prin recurenta consumului unor cantitati mari de alimente insotite de pierderea controlului. Aceasta tulburare nu este urmata de comportamente compensatorii inadecvate (varsaturi induse sau abuz de laxative). Diagnosticul este clinic.

Tulburari de dispozitie

Sus

Tulburarile de dispozitie sunt tulburari emotionale caracterizate prin perioade prelungice de tristete, bucurie excesiva sau ambele. Acestea sunt considerate stari depresive sau bipolare.
1. Tulburarea bipolara
Specifice tulburarilor bipolare sunt episoadele de manie si depresie, care pot alterna, desi in majoritatea cazurilor exista o predominanta a uneia sau a celeilalte. Cauzele aceste tulburari nu sunt cunoscute, dar pot fi implicati factori psihosociali, ereditari si modificari la nivelul neurotransmitatorilor. Diagnosticul se bazeaza pe istoricul medical al pacientului. Tratamentul ar putea fi medicamentos insotit, uneori, de psihoterapie.

2. Tulburarea ciclotimica (Ciclotimia)
Aceasta afectiune se caracterizeaza prin episoade hipomaniacale si depresive care alterneaza cu perioade de calmitate. Acestea sunt mai putin severe decat cele intalnite in tulburarea bipolara. Diagnosticul este clinic si se bazeaza pe istoricul medical al pacientului. Ameliorarea tulburarii se face prin educatie, iar in cazul pacientilor cu deficiente functionale se recomanda tratamentul medicamentos.

3. Tulburarea depresiva majora
Depresia majora consta in manifestarea unuia sau mai multor episoade depresive majore, fara episoade maniacale, hipomaniacale sau mixte. Aceste episoade de depresie majora nu cauzate de o boala, un anumit tip de medicamente, sau de catre abuzul de substante.

4.
Tulburarea distimica (distimia)
Este o afectiune cronica caracterizata prin simptome depresive, care apar frecvent in timpul zilei, pentru cel putin 2 ani. La copii aceasta tulburare se manifesta prin iritabilitate, iar diagnosticul se stabileste dupa cel putin un an de la manifestarea primelor simptome. Prin definitie, acest diagnostic este stabilit daca interfera cu episoade hipomaniacale, maniacale sau mixte. Simptomele acestei tulburari depresive nu sunt determinate de cauze medicale, medicatie, droguri ilegale sau alte tulburari psihice. Daca nu este tratata la timp, pacientul poate dezvolta episoade de depresie majora. In astfel de cazuri, poate fi diagnosticate atat episoade de depresie majora cat si tulburarea distimica. Daca episodul de depresie majora este tratat dar simptomele distimice persista se va stabili diagnosticul de tulburarea distimica.

Tulburari cognitive

Sus

1. Dementa multi-infarct
2. Dementa asociata cu alcoolism
3. Dementa de tip Alzheimer
4. Dementa

Tulburari de personalitate

Sus

Tulburarile de personalitate sunt des intalnite si sunt caracterizate prin modele de comportament stabile care provoaca suferinta sau deficiente functionale. Tulburarile de personalitate sunt considerate a fi declansate de o combinatie de factori genetici si de mediu. Diagnosticul este stabilit clinic, iar tratamentul consta in sedinte de psihoterapie si in cazul exceptionale in medicatie.

1. Tulburare de personalitate de tip paranoid
2. Tulburare de personalitate schizoida
3. Tulburare de personalitate schizotipala
4. Tulburare de personalitate antisociala
5. Tulburarea de personalitate borderline
6. Tulburarea de personalitate histrionica
7. Tulburarea de personalitate narcisica
8. Tulburarea de personalitate evitanta
9. Tulburarea de personalitate dependenta
10. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva

Schizofrenia si alte tulburari psihotice

Sus

1. Schizofrenia
2. Tulburarea deliranta (delirul)
3. Tulburari psihotice tranzitorii
4. Tulburari schizofrenice
5. Tulburari schizoafective
6. Tulburarea psihotica impartasita

Tulburari provocate de expunerea la substante

Sus

1. Dependenta de alcool
Este o afectiune caracterizata de consecintele nocive ale consumului repetat de alcool, de un model compulsiv al acestui exces si uneori de dependenta fiziologica la alcool. Aceasta tulburare este diagnosticata doar atunci cand comportamentul devin persistent si afecteaza viata de zi cu zi a unei persoane.

2. Dependenta de amfetamina
Amfetaminele sunt droguri simpatomimetice, stimulatoare ale sistemului nervos central, cu proprietati toxice si euforice, care cauzeaza: delir, hipertensiune arteriala, convulsii si hipertermie. Tratamentul presupune supraveghere medicala, medicatie care include benzodiazepine IV (pentru ameliorarea agitatiei, convulsiilor, hipertensiune arteriala) si terapie de racire a organismului (in cazul hipertermiei).

3. Dependenta de marijuana (Canabis)

Marijuana este un drog euforizant care poate cauzeaza sedare sau disforie. Prin utilizarea acestea nu se produce supradozajul. Dependenta psihologica se dezvolta doar in urma utilizarii cronice, dar s-a demonstrat ca dependenta fizica este scazuta, indiferent de consum. Sevrajul este inconfortabil si necesita supraveghere medicala.

4. Dependenta de cocaina

Cocaina este o substanta simpatomimetica, stimulatoare a sistemului nervos central cu proprietati euforizante. Supradozajul poate provoca panica, schizofrenie, convulsii, hipertermie, hipertensiune arteriala, aritmii, accident vascular cerebral, ischemie intestinala, etc. Toxicitatea va fi tinuta sub control prin supraveghere medicala, administrarea de benzodiazepine IV (pentru agitatie, hipertensiune arteriala si convulsii), tehnici de racire a corpului (pentru hipertermie). Sevrajul se manifesta in primul rand prin depresie, dificultati de concentrare, somnolenta.

5. Dependenta de halucinogene
Halucinogenele fac parte dintr-un grup de medicamente care provoaca reactii imprevizibile, idiosincratice. Intoxicatia cauzeaza halucinatii cu perceptie alterata, judecata gresita, depersonalizare. Nu exista niciun sindrom de sevraj stereotip. Diagnosticul este clinic.

6. Dependenta de solventi si substante volatile
Inhalarea de solventi si substante volatile industriale din spray-uri cu aerosoli poate conduce la intoxicatie. Utilizarea cronica provoaca neuropatii si toxicitate. Utilizarea de solventi volatili (acetati, alcool, cloroform, eter, hidrocarburi aromatice, hidrocarburi clorurate, cetone) continua sa fie o problema endemica in randul adolescentilor. Produse, precum: cleiuri, adezivi, vopsele, lichide de curatare, contin astfel de substante; in consecinta accesul la acestea este facil.

7. Dependenta de nicotina
Este vorba despre dependenta de produsele din tutun, cauzata de substanta nicotina. Fumul care provine de la tigari, pipe, trabucuri contine mii de substante chimice nocive, printre care si nicotina. Starea de spirit si efectele fizice produse temporar sunt placute, dar folosirea indelungata a nicotinei produce dependenta. Renuntarea la fumat provoaca simptome de sevraj, iritabilitate si anxietate.

8. Dependenta de opioide
Opioidele sunt substante euforizante, care in doze mari provoaca sedare si depresie respiratorie. Simptomele pot fi tinute sub control prin medicatie specifica (de exemplu, naloxon) sau prin intubatii endotraheale si ventilatie mecanica. Manifestarile corelate cu renuntarea la opioide sunt: anxietatea, iritabilitatea, cresterea frecventei respiratorii, diaforeza, lacrimare, rinoree, midriaza, crampe stomacale; in cazurile mai grave apar: frisoane, contractii musculare, hipertensiune, tahicardie, anorexie, greata, varsaturi si diaree. Diagnosticul se pune in urma consultului clinic si al testelor de urina. In sevraj, pacientul poate fi tratat cu medicatie de substitutie pentru opioide, de exemplu, metadona sau buprenorfina.

9. Dependenta de anxiolitice si sedative
Substantele anxiolitice si sedative (hipnotice) sunt: benzodiazepine, barbiturice si alte medicamente similare. Dozele mari pot provoca apatie si deprimare respiratorie, care poate fi tinuta sub control prin intubare si ventilatie mecanica. Consumatorii cronici pot manifesta in timpul sevrajului agitatie, convulsii, etc; din aceasta cauza renuntarea se face treptat si va fi insotita de terapia de substitutie ( fenobarbital), daca este nevoie.

Sexualitatea si tulburarile sexuale

Sus

1. Transsexualitatea
Se caracterizeaza printr-o identificare puternica si persistenta cu celalalt gen: cei in cauza simt ca sunt victime ale unui accident biologic si sunt inchisi intr-un corp care nu se potriveste identitatii lor de gen. Persoanele care manifesta aceasta afectiune poarta denumirea de transsexuali. Aceasta perceptie si convingere este considerata o boala psihica, motiv pentru care se incadreaza in lista tulburarilor psihice.

2. Parafilia (tulburare a comportamentului sexual)
Parafiliile sunt fenomene recurente, intense sustinute de fantezii sexuale, comportamente indecente si nepotrivite care implica utilizarea de obiecte, relatii nepotrivite cu tineri sau copii, suferinta sau umilirea de sine sau a partenerului pentru obtinerea satisfactiei sexuale.




85856 vizualizari, 08 Septembrie 2010

Citeste si

Arhiva
  • Boliile specifice toamnei si solutii Ayurvedice Boliile specifice toamnei si solutii...

    Generalitati Toamna este perioada din an in creste potentialul de a ne imbolnavi de gripa sau raceala. In perioada de toamna vremea devine instabila din punctul de vedere al temperaturii ceea ce poate duce la o serie de boli ale sistemului respirator cu...citeste mai mult

  • Tulburari de erectie Tulburari de erectie

    Generalitati Aceste tulburari afecteaza un numar mare de barbati si totodata si pe partenerele acestora. In cadrul acestui grup de disfunctionalitati sunt cuprinse mai multe tipuri tulburari ale functiei erectile: - curbarea penisului in timpul erectiei (boala...citeste mai mult

  • Tulburari emotionale Tulburari emotionale

    Generalitati Termenul de tulburari emotionale nu este un termen cu acuratete ridicata din punct de vedere medical. dar este frecvent utilizat in contextul obisnuit cu referire la tulburarile psihice care implica emotiile (de exemplu, tulburarile de anxietate sau...citeste mai mult