gutuia fructul este antidiareica

Zaharul din fructe: bun sau rau?

Actualizat la data de: 10 Octombrie 2022

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Ce este fructoza Fructoza, numita si "zaharul din fructe", este un monozaharid (glucid sau carbohidrat simplu) care se gaseste in mod natural in fructe sau in miere. In dieta de tip occidental, cantitatea cea mai mare de fructoza nu provine din fructele proaspete, ci din zaharoza, numita si sucroza, sau zahar, care contine 50% fructoza si 50% glucoza, si din siropul de porumb bogat in fructoza (42-55% fructoza). Siropul de porumb bogat in fructoza a fost pentru prima data introdus in industria alimentara in anul 1972, in Statele Unite, si este metoda cea mai ieftina si cel mai frecvent utilizata pentru indulcirea bauturilor racoritoare. Sunt sucurile nocive? Consumul de bauturi racoritoare a crescut foarte mult in ultimele decenii (de la aproximativ 2 portii/saptamana in 1942 la aproximativ 2 porti/zi in anul 2000) si este asociat cu cresterea aportului caloric, cresterea greutatii corporale si reducerea aportului de nutrienti esentiali. Deoarece atat zaharul, cat si siropul de... [continuare]

Descriere Anisi fructus - fructe pubescente, acoperite cu peri aspri, foarte scurti. De forma ovala, subcordate la baza, de 3-5 mm lungime si 2-3 mm grosime. fiecare fruct este format din doua mericarpe (achene) unite intre ele, greu separabile, fiind ornamentate cu 5 coaste liniare, 3 dorsale si 2 marginale, echidistante. In partea superioara se observa stilopodul in forma de disc purtand resturile stilulilor, iar la baza un peduncul subtire. De culoare cenusiu - verzui sau galbene - cenusii, au miros placut, caracteristic, aromat, gust dulceag, slab arzator. Compozitia chimica Fructele contin: 2-3% ulei volatil format din 80-90% anetol, metilcavicol sau izoanetol, cantitati mici de cetone si aldehide anisice si aldehida acetica; 10-20% lipide, colina, 20% substante albuminoide (protide), zaharuri, amidon, 6-10% substante minerale. Proprietati - stimulent al functiilor pancreatice - antispastic - carminativ - aromatizant - expectorant - stimuleaza apetitul -... [continuare]

Iedera este o liana, o planta agatatoare, care poate atinge peste 20 m lungime, care creste spontan in soluri umbroase, cu umiditate crescuta. Frunzele tinere sutn acoperite de peri, sunt palmat 3-5 lobate. Florile sunt carnoase, au culoare galben-verzui sunt de dimensiuni mici si sunt grupate in umbele. Fructul este o baca de culoare violet inchis. iedera se recolteaza in lunile martie sau aprilie sau in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele de pe ramurile sterile si lastrii verzi terminali, rareori se folosesc si mugurii. Contine saponine, tanin, glicozizi, flavonozide, steroli, minerale, acizi organici. Iedera are efect antimicotic, expectorant, cicatrizant, antiparazitar, antireumatic, antibiotic, vasodilatator, antidiareic, febrifug, analgezic. Uz intern: - boli gastrointestinale, boli hepatice, boli reumatice, inflamatii ale cailor respiratorii (bronsite, traheite, laringite in mod special), migrene, hipertensiune, dismenoree, nevralgii,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) de cultura la noi in tara, intalnit in zone de campie si stepa. Tulpina este in forma de pai iar frunzele sunt liniare si late. Florile cresc sub forma de spic compus. Fructul este o cariopsa. Orzul infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Recoltarea se face in faza de coacere deplina, de obicei toamna. Planta contine proteine, glucide, alcaloizi, maltina, amidon, saruri minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor, potasiu, vitamina a, B, C), enzime. Orzul are efect emolient, antidiareic, tonic, antiinflamator, febrifug. Planta se utilizeaza si in industria alimentara pentru fabricarea berii, glucozei, alcoolului, produselor de panificatie. Uz intern: - bronsite cronice, boli renale, convalescenta, boli hepatice, diaree, hipotensiune, hemoroizi, guta, tuberculoza, rahitism, febra, inflamatii ale cailor urinare (cistite, nefrite), boli ale aparatului respirator superior, diabet- sub forma de... [continuare]

Patlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt. Patlagina infloreste din mai pana in septembrie. Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor. Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele. Planta contine: aucumbina... [continuare]

Arbore inalt (poate atinge chiar si 30 metri intaltime) caracterizat prin coroana sa larga, mai ales de cultura la noi intara, rareori creste spontan. trunchiul este gros, iar scoarta are culoare cenusie. Frunzele sunt eliptice, aromate. Fructul este o drupa de culoare verde, iar samanta este comestibila. Florile sunt unisexuate. Nucul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele recoltate in perioada de inflorire. Nucul contine ulei volatil, grasimi, protide, tanin, vitamina c, flavone, substante minerale, vitamina A, C, B, pectine, acizi organici, etc. Nucul are calitati aseptice, astringente, hipotensive, antialergice, cicatrizante, calmante, antimicotice, antireumatice, antidiareice, antiseptice. Semintele fructelor se utilizeaza si in gastronomie in componenta preparatelor culinare. Uz intern: - boli gastrointestinale, edeme renale, colite, afectiuni ale cailor respiratorii superioare, osteoporoza, boli reumatice, enterite... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de campie pana in zona subalpina. Tulpina este dreapta si ramificata. Florile au petale culoare galbena aurie cu puncte negre. Fructul este o capsula ovala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in perioada de inflrire si imbobocire, florile. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Gustul este aromat. sunatoarea contine tanin, ulei volatil, glicozide, caroten, saponine, flavonoide, rezine, acid ascorbic, colina Planta are actiune antiinflamatoare, astringenta, cicatrizanta, vasodilatatoare, hipotensiva, antibacteriana, antibiotica, antidiareica. Uz intern: - boli hepatice (cronice sau evolutive), boli gastrointestinale, colite, ulcere, insomnii, enurezis, boli reumatice, colecistite, diaree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, rani, plagi, hemoroizi, inflamatii ale gingiilor - sub forma de bai locale, infuzie, comprese, gargara, cataplasme. Efecte adverse: [continuare]

Planta dicotiledonata al carei fruct este o pastaie. Sunt comestibile numeroase varietati de leguminoase: bobul, fasolea uscata, lintea, mazarea etc. Acestea sunt legume uscate care se deosebesc de legumele proaspete prin bogatia lor in proteine (25% in medie) si prin valoarea lor calorica mai ridicata (intre 120 si 340 kilocalorii pentru 100 grame). Leguminoasele contin o mare proportie de amidon (intre 55 si 60%) si de fibre vegetale. Aceste fibre pot fi iritante pentru mucoasa intestinala, ceea ce le face nerecomandabile persoanelor cu colon iritabil; piureurile de leguminoase sunt totusi tolerate mai bine. Continutul leguminoaselor in vitaminele grupului B este insemnat, desi acestea sunt partial distruse in cursul gatitului. In plus, ele sunt bogate in fosfor, in iod, in calciu, in fier. absorbtia fierului si calciu lui este totusi de nivel mediocru. Aceste diferite proprietati nutritive fac din ele un aliment indispensabil echilibrului alimentar, mai ales pentru... [continuare]

Piersicul este originar din China. Numele ii vine insa de la Persia, tara unde romanii l-au intalnit si de unde l-ai adus in Europa. Este un arbore de mici dimensiuni, ajungand numai pana la maximum opt metri inaltime. Frunzele piersicului au forma eliptica. Florile sunt mici, solitare, mai rar cate doua,  au o culoare rosu-carmin, roze si foarte rar albe. Infloreste in lunile martie si aprilie. Fructul este de forma sferica, paroasa sau glabra, gustos si aromat. In scop fitoterapeutic se folosesc in primul rand fructele, florile, frunzele, dar si samburii care au caracteristi fitoterapeutice asemanatoare samburilor de migdale. Planta contine in fructe – saruri minerale, acizi organici, enzime, vitamine, hidrati de carbon, ulei volatil; in flori, frunze si samburi – ulei volatil, amigdalina. Are actiune purgativa, cicatrizanta, sedativa, antispastica, hranitoare, laxativa, diuretica, depurativa. Planta este utilizata in alimentatie si ca... [continuare]

Reventul este o planta de cultura (se cultiva in sol nisipos). Este foarte inalt; poate atinge chiar si 3 metri lungime. Frunzele au dimensiuni mari, de un metru, mai mult late decat lungi. Florile sunt mici, de culoare alb-verzui. Planta infloreste in luna mai si iunie. Fructul este o achena de culoare bruna. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii sau radacina de la plantele cu varsta de minim 4 ani, dar si coaja. Planta contine reoantracenazide, principiu amar si taninuri. Reventul are actiune tonica asupra organismului, are efect astringent, laxativ, este tonic hepatic. Uz intern: - coaja si radacina - alcoolism, colici, constipatie, parazitoze intestinale, astenii - sub forma de infuzie, decoct. Contraindicatii: - Nu se recomanda in caz de hemoroizi, cistite. [continuare]

Arbust cu flori mici liliachii sau albe intalnit spontan in tara noastra in zona de stepa si subalpina. Frunzele sunt ovale, cu marginea intreaga.  Fructul este o capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta, frunzele, mugurii si florile. Liliacul contine glucide, substante amare, amidon, rezine, glucozizi, etc. Planta are efect vasodilatator, tonic, stomahic, astringent, febrifug, antireumatic. Datorita mirosului placut al florilor, liliacul se foloseste in industria cosmetica si cea a parfumurilor. Uz intern: - stari febrile, boli hepatice, boli reumatice, guta, golici, astenie, diabet - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, dureri reumatice - sub forma de compresa [continuare]

Planta intalnita din regiunea de munte pana la campie. Maselarita are miros neplacut, care insa dispare dupa ce planta este uscata. Tulpina este groasa. Frunzele sunt paroase, lungi, ovale si cu scobituri adanci, asezate de jur imprejurul tulpinei. Florile sunt galbene cu vinisoare violete. Fructul este o capsula (pixida) care contine multiple seminte. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fie partea aeriana fie semnitele.Se recolteaza funzele cand apar primele flori, iar semintele se recolteaza in luna septembrie. Planta contine alcaloizi tropanici. Este o planta toxica.   Uz intern: - astm bronsic, astenie, dureri reumatice, nevroze, boala Parkinson, nevralgie de trigemen, tuse iritativa - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - hemoroizi, nevralgii dentare - sub forma de bai locale, gargara.

[continuare]

Planta alimentara si medicinala anuala, originara din Asia, la noi in tara, planta de cultura. Tulpina este inalta si dreapta, poate ajunge chiar si la 50 cm. Florile au culoare purpurie, liliachie, galbena sau alba. Nautul infloreste in luna iunie sau in luna iulie. Fructul este o pastaie scurta, ovala, de culoare galben deschis. Semintele sunt globuloase, de culoare galbena, roz, roscata, alba sau neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaa semintele (boabele). Planta contine proteine, lipide, glucide, substante azotate, amidon, vitamina b si B, saruri minerale (potasiu, fosfor, calciu, clor, sodiu, siliciu, magneziu, fier). Nautul are efect diuretic, antiseptic urinar, helmintic, stomahic, tonic. Planta se utilizeaza si in gastronomie pentru prepararea a diverse preparate culinare.   Uz intern: - oligurie, infectii ale cailor urinare, litiaza urinara, paraziti intestinali, astenie, oboseala fizica si psihica, convalescenta - sub forma de infuzie,... [continuare]

Planta medicinala si legumicola care poate atinge chiar si un metru in inaltime, Florile sunt de culoare alba. Fructul este o achena. Radacina este de culoare alba, rotunda si tare. telina infloreste in luna septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza ramurile, semintele si radacina. telina este aromata. telina contine vitaminele a, B, C, K, PP, minerale: magneziu, potasiu, zinc, calciu, fosfor, cupru, fier, iod, colina, etc. Planta are calitati afrodisiace, hipontensive, tonic, laxative, tonic, remineralizant, expectorant, depurativ, diuretic, stomahic, antiseptic, emolient, cicatrizant. Telina se foloseste si in gastronomie, in componenta preparatelor culinare, ca atare sau ca si condiment. Uz intern: - sterilitate, hipertenisune, inapetenta, boli hepatice, constipatie, afectiuni ale cailor urinare, astenie, surmenaj, boli reumatice, afectiuni ale cailor respiratorii superioare, boli gastrointestinale, diabet, guta, icter, obezitate - sub forma de salata... [continuare]

Momordica este o planta originara din Sudul Asiei, dar este raspandita si in Africa si Australia. Momordica Charantia este o planta agatatoare, cu frunze lobate si zimtate (asemanatoare vitei de vie). Florile sunt mici si galbui si cresc la subsuara frunzelor. Fructul este carnos, are forma alungita sau cilindrica, este acoperit cu nodozitati, care ii dau aspectul rugos si este portocaliu atunci cand este copt. Cele mai importante substante din compozitia chimica sunt: charantina, polipeptide (au actiune asemanatoare insulinei), alcaloizi (momordicina), glucozide, saponide, rezine, uleiuri volatile, vitamina C, aminoacizi, serina, acid glutamic, treonine. Principalele calitati ale plantei sunt: hipoglicemianta, hipocolesterolemianta, reminalizanta, vitaminizanta, antibiotica, antitumorala,antivirala, stimuleaza sistemul imunitar, antiparazitar. In fitoterapie sunt utilizate frunzele si fructul. Uz intern: - diabet, pancreatite, colesterol marit, hepatopatii... [continuare]

Planta medicinala care creste in sol nisipos, in zona de deal sau ses. Florile au miros placut, sunt dispuse spre varful tulpinii, au culoare alba sau roz si sunt acoperite de peri. Fructul este o capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii cu radacini, frunzele sau inflorescentele sau planta intreaga. Planta infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Recoltarea partii superioare se face in perioada de inflorire, iar a radacinii primavara in lunile martie-aprilie sau toamna in lunile octombrie noiembrie. Planta contine saponozide triterpenice, saponarina, taninuri, flavonoide. Sapunarita are efect fluidificant, expectorant, hipoclesterolomiant, tonic.   Uz intern: - planta intreaga - bronsite, boli renale, boli reumatice, afectiuni ale cailor urinare, boli hepatobiliare, gripa, dispepsie, neurastenie, insomnii, anxietate, paraziti intestinali, sifilis - s ub forma de... [continuare]

Planta medicinala care creste spontan, intalnita la noi in tara in zona subalpina si alpina, in locuri ferite de soare.  Tulpina este taratoare cu mai multe radacini. Frunzele sunt tari, lucioase. Florile au petalele de culoare albastra. Fructul este o folicula. Planta infloreste primavara in lunile aprilie si mai. In scop fitoterapeutic se utilizeaza Recoltarea se poate face pe tot parcursul anului, desi planta culeasa in timpul infloririi (luna mai) sau inainte de inflorire are cea mai mare concentratie de principii active. Saschiul contine alcaloizi indolici, glucine, aminoacizi, tanin, pectine, saponine, pigmenti organici. Planta are efect vasodilatator, tonic,  hipotensiv, cicatrizant, astringent, hipoglicemic, antitumoral. Uz intern: - galactoree, hipertensiune, leucoree, dificultati de concentrare, insuficienta cerebrala (vertij, tulburari de memorie, instabilitate, ameteli), isterie, hematurie, simptome ale accidentelor vasculare... [continuare]

Amareala este o planta care creste spontan prin paduri, pe terenuri intelenite, pe marginea drumurilor, pasuni si fanete in regiuni alpine si subalpine. Este o planta de dimensiuni reduse (maximum 20 cm) cu flori ce pot fi albe, violete, albastre, cel mai adesea albastre. Rizomul este scurt, ramificat, brun-galbui, se prelungeste cu o radacina groasa de aproximativ 1 mm, iar partea aeriana a acestei plante se prezinta sub forma de tufa. Florile sunt grupate in spice terminale de culoare albastra, uneori violeta, rosiatica sau alba sunt neregulate, cu caliciu format din 5 sepale, 3 exterioare mai mici si doua laterale petaloide mai mari, iar corola din 5 piese, petala anterioara fiind mai dezvoltate si concava. Fructul este o capsula. Infloreste la sfarsitul primaverii si aproape toata vara (din mai pana in iulie). Se recolteaza in timpul infloririi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta sau partea aeriana a plantei. Gustul ei fiind, dupa cum ii... [continuare]

Planta anuala cultivata ca planta alimentara sau condimentara in toata tara noastra. Florile sunt de culoare alba, mici ca dimensiune. Ardeiul infloreste din luna iunie pana in septembrie. Fructul este o baca de culoare verde inchis, portocaliu, galbe-verzui sau rosu. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele (dulci sau iuti). Ardeiul contine glucide, protide, cumarine, glicoalcaloizi, substante minerale (sodiu, potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cupriu, zinc, fosfor, clor, iod), lipide, tiamina, riboflavina, piridoxina, nicotinamida, acid folic, acid pantotenic, acid ascorbic, tocoferoli, steroli, acizi organici, carotenoizi, compusi flavonici. Ardeiul are actiune vasodilatatoare. Planta are gust iute sau dulce, este folosita atat ca aliment si condiment. Uz intern: - dispepsii atone, fermentatii intestinale, diaree, dizenterii, varsaturi, hemoragii uterine, boli reumatice, algii musculare, zona zoster, laringita, tuse - sub forma de infuzie, decoct. Uz... [continuare]

Drobul este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Drobul este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii. Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile uterine pentru ca... [continuare]

Cartoful se cultiva in majoritatea regiunilor tarii noastre, atat ca aliment dar si ca planta medicinala. tulpina este inalta, dreapta, fructul este o baca de culoare violet-verzuie, toxica. Forile sunt de culoare alba sau violeta. tuberculii (cei care se consuma in scop alimentar, mai ales) se formeaza prin ingrosarea varfurilor stolonilor subterani ai plantei. cultivarea cartofului se face din luna martie pana in aprilie, iar recoltarea din luna iulie pana in august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tuberculul. Cartoful contine apa, glucide, amidon, glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza, protide, lipide, saruri minerale de sodiul, fosfor, fier, calciu, magneziu, mangan, cupru, potasiu, vitamine din complexul b, acid folic, vitamina c, vitamina k. Cartoful are efect diuretic, emolient, antispasmodic, antiulceros, cicatrizant al mucoasei digestive. Uz intern: - boli reumatice, diabet, obezitate, hiperaciditate, stari febrile, guta, astenie, oxiuroza, ulcer,... [continuare]

Cereala cultivata atat ca planta alimentara, medicinala, industriala, furajera, intalnita. Porumbul are doua tipuri de flori: masculine si feminine. Florile femeiesti sunt cele care formeaza stiuletele iar cele barbatesti se afla in varful tulpinei. Fructul este o cariposa. Frunzele sunt mari, lineara si ascutite. Porumbul contine amidon, ulei volatil, alantoina, vitamina C, vitamina e, albumine, vitamine din grupul B, saruri de potasiu, saponinehidrocarburi, fier, vitamina k, magneziu, fosfor, zinc, potasiu. In scop medicinal se foloseste matasea de porumb, dar si faina de porumb. Matasea de porumb se recolteaza in perioada de inflorire, din luna iunie pan ain luna august. Porumul are proprietati astringente, diuretice, antiinflamatoare, tonice. Porumul este utilizat in primul rand ca aliment (cereala) si apoi ca planta medicinala. Uz intern: - matasea de porumb - pielocistite acute sau cronice, colecistita, dischinezie biliara, climax. metrorargii, litiaze... [continuare]

Face parte parte din familia Passifloraceae si este originala din America de de Nord, Brazilia si insulele Bermude. Este o planta agatatoare, ce poate ajunge pana la 12 m lungime, are tulpini si ramificatii simple, prevazute cu carcei, filiforme, de culoare verde inchis. Frunzele sunt digitate sau lobate si lucioase. Florile sale sunt albe, mari - ajung pana la 6 cm diametru, parfumate, au centrul colorat in roz sau purpuriu si apar la capatul frunzelor, infloresc vara. Fructul este de culoare portocalie, cat un ou de porumbel si se zbarceste atunci cand e copt. Fructele sunt comestibile si aromate, au un aspect neted, au pulpa galbena, gelatinoasa si sunt bogate in vitamina C. Dintre componentele chimice ale plantei amintim: alcaloizi, alfalanina, apigenina, crizina, acid citric, izovitexin, kaempferol, loturina, leucina, orientina, acid pasifloric, pasiflorina, pectina, acizi fenolici, fenilamina, prolina, pronasina, quercetin, sambunigrin, saponarina, saponaretina,... [continuare]

Planta anuala, intalnita mai ales in zona de campie si deal, in zona de stepa, in locuri cultivate. Romanita de camp are radacina subtire, tulpina curbata si ramificata. Frunzele au peri lungi, iar florile au petale de culoare alba si receptacul semiglobulos de culoare galbena. Fructul este o achena. Romanita de camp infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, recoltate in luna august sau septembrie. Planta contine acizi fenolici, alcaloizi, furanocumarine, taninuri, steroli, triterpene, glucide, acizi grasi,substante minerale, hidrocarpuri, glicozide, principiu amar, ulei volatil. Romanita de camp are efect antiseptic, stomahic, antiinflamator, febrifug. Uz intern: - hiperhidroza, febra, gripa, constipatie, meteorism abdominal, inflamatii, dismenoree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - rani, eczeme - sub forma de compresa, cataplasma, infuzie. Contraindicatii: - Consumul... [continuare]

Planta medicinala de cultura, subarbust stufos, ramificat, care poate atinge aproximativ un metru inaltime, exclusiv de cultura la noi in tara. Frunzele sunt acoperite cu peri fini si au culoare argintie sau verde cenusie. Florile sunt mari ca dimensiune, grupate in forma de spic, de culoare violet-albastra, rareori alba. Fructul este o tetraachena. Planta infloreste din luna mai pana in luna iulie. Salvia are un miros placut, puternic si gust usor amarui. In scop medicinal se recolteaza frunzele inainte de perioada de inflorire. Planta contine ulei volatil, tuiona, alfa si beta pinen, camfor, borneol, cineol dar si tanin, acid oleaonic, sitosteroli, substante estrogene, azotat de potasiu, principiu amar (picrosalvina), acid nicotinic, acid cafeic, acid fumaric, rezine, substante estrogene, vitamina B1 si C, saruri de potasiu. Salvia are proprietati coleretice, antimicrobiene, sedative, depurative, antitermice, expectorante, tonice,... [continuare]

Rodul pamantului este o planta din familia Araceae, intalnita in Europa. In tara noastra creste in solurile bogate din paduri, prefera penumbra, dar se dezvolta de la campie pana in zona deluroasa. Planta are in pamant un rizom tuberculiform care creste pana la 40 cm lungime, secreta o substanta laptoasa atunci cand este taiat (ce da o senzatie de arsura cand intra in contact cu pielea), este alb in interior. Tulpina este scurta si are la baza frunze mari, late, sagitate, lucioase si de culoare verde- pal, uneori avand o pata ruginie in mijloc. Florile unisexuate cresc grupate in inflorescenta, pe un spadix, inconjurat de o spata verde- galbuie in forma de cornet, pe care se vor forma fructele, asemenea boabelor pe stiuletele de porumb. Fructele sunt de culoare rosie si sunt toxice. Florile apar in aprilie - mai, iar fructele in iulie- august. Planta emana un miros greu, de cadavru in putrefactie. In fitoterapie sunt utilizate rizomul si frunzele, care trebuie... [continuare]

Rapita este o planta ce face parte din familia Cruciferae si este cultivata in Europa si Asia pentru semintele sale bogate in ulei. In Romania este cultivata intens in zonele de campie, atat pentru seminte , cat si pentru radacina sa. Planta are o radacina tuberoasa albicioasa, din care creste tulpina, lunga de 80 cm, ramificata la varf, unde se gaseste inflorescenta bogata. Frunzele sale cresc in jurul tulpinii, sunt de culoarea verde, acoperite cu perisori, cu nervuri bine evidentiate, alternante, cele de la baza sunt mai mari, cele de pe tulpina sunt laceolate si sunt acoperite cu un strat ceros. Florile sunt hermafrodite, cresc in manunchi, la varful tulpinii, sunt de culoare galben intens. Fructul este o pastaie lunga de 3-5 cm, in care cresc semintele.  Infloreste din mai pana in august, iar semintele se formeaza in iulie-septembrie. Planta contine urmatorii compusi chimici: proteine, hidrati de carbon, substante minerale: calciu, fier, fosfor, potasiu,... [continuare]

Planta medicinala care creste in zone de mlastina sau la marginea apelor, cu frunze lungi, in forma de sabie. Radacina are culoare alba in interior si verde in exterior, este noduroasa si carnoasa si poate atinge chiar si 50 de cm lungime. Florile sunt verzi sau verzi-galbui, de dimensiuni mici. Fructul este o baca rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina sau rizomii. Obligeana infloreste din luna mai pana in iulie. Recoltarea se face in luna septembrie sau octombrie. Obligeana contine ulei volatil, heterozide amare, amidon, mucilagii, colina, rezine, hinone, ligani, amidon, dextrine, acis ascorbic, rezine, saponine, tanin, sisterol, acid oxalic, acil palmitic, vitamina C, hidrocarburi, principiu amar. Planta are efect carminativ, colagog, stomahic, antibacterian, diuretic, antispastic, sedativ, fungicid, antiinflamator, nurotonic, analgezic, depurativ. Obligeana are miros aromat. Este utilizata in... [continuare]