gutuia fructul este antidiareica

Planta este raspandita in Europa, Asia si nordul Africii. In Romania poate fi intalnita in fanete si pasuni montane, unde creste in palcuri. Dintre elementele chimice din compozitia plantei subliniem: alcaloizi specifici-protoveratrina, veratramina, acid chelidonic si veratric, acetic, butiric, alfa-metil-butiric, tiglic, angelic, ulei gras, rezine si amidon. Planta are in pamant un rizom tuberculiform, din care creste tulpina ce este rotunda, striata si poate ajunge pana la 2 m inaltime. Frunzele sunt mari, sesile, ovale, cu nervuri groase. Florile sunt alb-galbui, cresc grupate intr-o inflorescenta mare, racemoase si sunt hermafrodite. Fructul este o capsula. Principalele proprietati ale plantei sunt: excitanta al secretiilor gastrice si biliare, expectoranta, antiparazitara externa, hipotensiva vasodilatatoare, depresoare cardiaca si respiratorie. In fitoterapie este utilizat rizomul, ce trebuie recoltat in iunie, inainte sa infloreasca planta. Extractul din rizom are si... [continuare]

Planta medicinala, aliment si condiment bianuala, cultivat in majoritatea zonelor de relief in tara noastra. Radacina este conica, groasa, de culoare alba. Frunzele sunt aromate, sectate, mici ca dimensiune. Florile sunt de culoare alba, grupate in umbele. Fructul este o dicariopsa, de culoare verde-cenusie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina, fruzele si fructele (semintele).Patrunjelul contine glucide, proteine, vitamine (mai ales vitamina c), minerale (potasiu, calciu, fosfor, magneziu, fier, sodiu), ulei volatil, lipide, flavonoizi. Are efect expectorant, diuretic, tonic, antioxidant, stomahic, carminativ, hipotensiv, antispastic.Patrunjelul este folosit si in gastronomie, pentru aromatizarea preparatelor culinare. Uz intern: - edeme, infectii, astenie, tulburari de circulatie sanguina, hipertensiune, boli reumatice, vermifug, intoxicatii cu alcool, anorexie,meteorism si colici abdominale, dismenoree, amenoree, astm bronsic, stimuleaza secretia lactata, litiaza... [continuare]

Arbore inalt (poate atinge chiar si opt metri), ramificat care are coroana tufoasa, cu scoarta de culoare cenusie. Frunzele sunt ascutite, florile mici de culoare alba sau galben-verzui. Fructul este o baca neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si coaja. Socul infloreste din luna iulie sau august. Recoltarea fructelor se face din luna mai pana in luna iunie, in perioada de inflorire. Scoarta se recolteaza doar de la ramurile de 1-2 ani, incepand din luna septembrie pana in octombrie. Socul are actiune laxativa, galactogena, sudorifica, diuretica, antireumatica, purgativa, antispastica. Planta contine glucozid, sambunigrosida, nitrat de potasiu, acid malic, citric, acid tant, sambucosida, terpens, mucilagii, tanin, coilna, ulei eteric, vitamina c, substante minerale, flavonide. Uz intern: - florile - constipatie, gripa, arteroscreloza, tuberculoza, cistita, boli oculare, boli renale, febra, cefalee, tuse cu expectoratie, bronsita, afectiuni... [continuare]

Rozmarinul este o planta lemnoasa, un subarbust cultivat in tara noastra ca planta ornamentala, condimentara si medicinala. Frunzele sunt subtiri si lineare (forma de ace), isi pastreaza culoarea verde si in anotimpul rece. Florile sunt dispuse sub forma de spic si au culoare albastru deschis, alb, roz sau rosie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele in perioada infloririi, dar si planta cu tulpini si ramuri foliate. rozmarinul infloreste in lunile aprilie sau mai. Rozmarimul contine ulei volatil, lipide, rezine, saponine, taninuri, acizi fenolici, vitamine, steroli, flavonoizi, principii amare, substante diterpenice si triterpenice. Planta are proprietati antiseptice, diuretice, coleretice, antispastice, antidepresive. Uz intern: - dischnezii biliare, anemie, edeme, tuse, astenie, convalescenta, constipatie, lipotimie, depresie, screloza cerebrala, rinita cronica, hipercolesterolemii, impotenta, frigiditate, slabirea memoriei - sub... [continuare]

Este un arbust de talie mica, cu spini de 3 cm pozitionati la baza frunzelor micute si alterne, verzi si crenate, cu 3 nervuri. Florile sunt de culoare galbena, mici iar fructele sunt rosii sub forma de drupa, mici, de cel mult 20 de grame. Este cultivat in special in sudul Dobrogei. Marimea fructelor este asemanatoare cu a maslinelor, de aici primind si numele de maslin sau curmal dobrogean. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si fructele. Planta contine pigmenti flavonoidici, saponine, triterpene (ac. Betulinic si betulina), alcaloizi peptidici (zizifina, mucronina, amfibina), continut ridicat de vitamina c si potasiu. Are actiune antitumorala, antifungica, antibacteriana, expectoranta, anticancerigena, sedativa si tonica. Extractele din seminte au efecte tonice, sedative dar si narcotice si hipnotice. Fructele si frunzele maslinului dobrogean sunt utilizate in alimentatie si ca remediu natural in medicina populara Uz intern: - diaree, palpitatii,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara cultivata in majoritatea regiunilor tarii noastre. Radacina de bostan este puternic ancorata in sol. Tulpina este acoperita de peri aspri, goala in interior si ramificata. Frunzele sunt aspre si paroase, de dimensiuni mari. Florile sunt de culoare galbena. Fructul este o peonida sferica, voluminoasa, de culoare alb-argintiu. Bostanul infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. In scop fitorerapeutic se utilizeaza semintele si fructul. Bostanul contine amidon, vitamina a, saruri minerale, protide, enzime, lipide, etc. Planta are calitati laxative, vermifuge, antihelmintice, diuretice, nutritive, sedative. Bostanul este folosit si in compozitia preparatelor culinare. Uz intern: - constipatie, infectii urinare, prostatita, enterite, avitaminoze, dispepsie, dizenterie, boli cardiace, paraziti intestinali, insuficienta renala - sub forma de suc, fructul sau semintele consumate ca atare. Uz extern: - inflamatii, arsuri, plagi,... [continuare]

Planta perena cultivata, uneori datorita conditiilor de mediu sau cultura se poate salbatici. Leusteanul prezinta un rizom gros, usor brun, ramificat care se ontinua cu o tulpina aeriana dreapta si ramificata de pana la 2.5 m inaltime. Frunzele au forma de elipsa sau rombica, crestate si consistente, culoare verde-lucitor, cu teci membranoase si proeminente, prinse de tulpina prin petiol si cu un miros puternic, specific. Infloreste pe tot parcursul verii, cu flori mici hermafrodite, cu petale galbe-deschis. Fructul este dicariopsa lat-eliptica cu mericarpii cu coaste aripate.  In scop fitoterapeutic se poate utiliza intreaga planta dar in special rizomul, frunzele si semintele. Leusteanul se poate utiliza sub forma proaspata dar si uscat ca pulbere sau in infuzii si tincturi. Planta contine uleiuri eterice, terpinol, vitamine (acid scorbic), acizi organici, saruri minerale, glucide simple, amidon, rezine. Are... [continuare]

Castravetele este o planta comestibila, din familia Curcubitaceae si este originar din India. In Romania este cultivat in sere si culturi intense. Planta de castravete este taratoare, ajunge pana la 2 metri lungime si se agata pe suprafete de sustinere cu ajutorul carceilor. Frunzele sale sunt mari, aspre si acopera fructele. Florile sunt mici, de culoarea galben pal. Castravetele (fructul) este cilindric, alungit, poate ajunge si la lungimi de 50 cm, desi in mod normal are cca 10 cm lungime. Castravetele contine urmatoarele substante chimice: vitaminele A, B, C, sulf, magneziu, oxid de calciu, mucilagii, erepsina. Principalele sale calitati sunt: racoritor, depurativ, dizolvant al acidului uric si al uratilor, diuretic, hipnotic usor, astringent extern, stimuleaza pancreasul sa produca insulina. Este utilizat in industria alimentara si se comercializeaza si in forma murata, dar este un ingredient important utilizat in industria cosmetica datorita efectelor sale... [continuare]

Planta este un arbust mic care creste spontan in zona alpina. Tulpina este agatatoare si taratoare. Frunzele sunt tari si lucioase. Florile au culoare rosie sau alba. Fructul este o baca, cu forma rotunda, de culoare rosie In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele care se recolteaza in lunile mai sau iunie. Strugurii ursului au calitati diuretice, astringente, antiseptice, tonice, emoliente, dezinfectante. Planta contine glucide, lipide, proteine, acizi organici, tanin, rezine, glicozizi fenolici si flavonici, minerale, flavonoide, acid ascorbic, riboflavina, tiamina, betasisterol, triterpene, saponine. Uz intern: - inflamatii ale cailor urinare (pielonefrite, uretrite, cistite, colibaciloza, hipertrofieprostatica), pietre la rinichi, incontinenta urinara, diaree, litiaza urinara, dizenterie, enterocolita, hematurie, metrorargie, hemoragii uterine - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - leucoree, ulceratii vaginale (herpes) - sub forma de bai sa... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona subalpina si alpina, in pajist. Radacina este noduroasa, creste orizontal. Tulpina este dreapta si are culoare roscata. Florile sunt de culoare alb-galbui. Fructul este o polifolicula. In scop medicinal se utilizeaza florile, frunzele sau planta intreaga. Cretusca infloreste din luna iunie pana in luna august. Planta contine glicozizi, cumarine, rutina, hiperozid, taninuri, vitamine (acid ascorbic), amine, flavonoizi. Se recolteaza toamna. Are actiune antiinflamatoare, analgezica, diaforetica, diuretica Uz intern: - boli reumatice, ulcer gastrointestinal, insuficienta biliara, insomnii, diaree, dizenterie febra, celulita, obezitate angine, stimularea secretiei acidului uric - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - gingivite, stomatite, eruptii cutanate, rani, arsuri, plagi, ulcere cutanate, mialgii, intepaturi - sub forma de decoct, cataplasma, gagara, compresa. Contraindicatii: - Nu se consuma planta in... [continuare]

Planta medicinala si alimentara, oleaginoasa cultivata in majoritatea regiunilor tarii noastre. Tulpina este dreapta, paroasa si poate atinge chiar si 3 metri inaltime. Frunzele sunt aspre, mari, ovale. Florile au petale de culoare galben-portocaliu. Fructul este o achena, care variaza ca si culoare de la alb, negru sau pestrit. Planta infloreste din luna iulie pan ain octombrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele, florile marginale ligulate, frunzele si tulipinile verzi recoltate din perioada de inflorire. Floarea soarelui contine glucide, proteine, lipide, celuloza, acid oleic, palmitic, stearic, arahidic, lecitina, antociani, carotenoide, fitesteroli, carotenoide, flavone, vitamine. Planta are caracteristici emoliente, febrifuge. Uleiul obtinut din semintele de floarea soarelui este utilizat in mod special in alimentatie, dar este utilizat si in componenta altor tipuri de uleiuri (combustibili, uleiuri cosmetice, etc.). Uz intern: - boli... [continuare]

Planta des intalnita mai ales in zona de stepa, in sudul si estul tarii noastre. Tulpina poate depasi frecvent 1,5 metri intaltime, iar rizomul este adanc inradacinat. Frunzele sunt ascutite, cu spini terminali. Florile au culoare roz-liliachie. Fructul este o achena. Palamida infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea superioara a plantei, recoltata in perioada de inflorire (de primavara pana la sfarsitul verii). Planta are actiune tonica, diuretica, astringenta, hepatica, emetica. Palamida este considerata una dintre buruienile daunatoare culturilor de cereale. Uz intern: - boli ale aparatului respirator, edeme, dischinezie biliara, stari febrile - sub forma de infuzie, decoct. Efecte adverse: - Supradozajul dar si extractul din frunze determina iritatii si inflamatii. [continuare]

Planta medicinala care creste din zona de campie pana in cea alpina. Florile sunt de culoare roz sau alba cu miros placut, asemanator cu cel de vanilie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si uneori planta intreaga. Valeriana infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Radacinile se recolteaza fie in lunile martie-aprilie, fie in septembrie-octombrie. Planta contine ulei volatil, pinen, camfen, alcaloizi, valeriana, borneol, valeriant de bornil, formad dinbornil, butirat de bornil, rezile, acid acetic, acid formic, principiu amar, tanin, glucozide. Valeriana are proprietati sedative, antialgice, antispastice, antiemetice, antidiabetice. Uz intern: - anxietate, neurastenie, nevroza, insomnie, isterie, hiperexcitabilitate psihica si senzoriala, epilepsie, astm, diabet, tahicardie, aritmie extrasistolica, palpitatii, bufeuri, anorexie, dismenoree, manifestari neurovegetative, paraziti intestinali, indigestie, dureri de cap -... [continuare]

Narcisa este o planta ce creste de obicei pe pajisti, pasuni, paduri, malurile raurilor sau cultivata in gradini. Infloresc primavara, si in cazuri rare toamna sau iarna. Frunzele lungi, bazale, inguste sau cilindrice, ca dimensiune 15-75 cm. Florile apar fiecare pe cate o tulpina fara frunze, in grupuri de 10-12, fiecare floare cu cate sase petale albe (la alte specii sunt galbene sau chiar verzi), corolele sunt rosii, portocalii sau roz. Sunt parfumate (foarte putine specii de narcise sunt fara parfum). Fructul este o capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile si bulbii. Planta se recolteaza din luna februarie pana in luna aprilie. Planta contine: narcisina, alcaloizi, glicozide ale izometonului, alcaloizi (licorenina, gelatina, licorina, narcisidina) care sunt foarte toxice, acizi organici. Florile si bulbii au efecte calmante, linistitoare, emoliente, dezinfectante, antiseptice, sedative, nervine, tahicardice, nevroza... [continuare]

Planta medicinala anuala care creste in zone deluroase pana la zona subalpina, mai ales in Transilvania. Tulpina este fie simpla, fie ramificata. Florile au cinci petale inegale ca dimensiune, colorate diferit: doua dintre acestea sunt de culoare violeta (diverse nuante), doua dintre ele sunt galben deschis, iar alta este galbena cu dungi de culoare inchisa. Acestea nu au miros. Fructul este o capsula. Trei frati patati infloreste din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partile aeriene ale plantei. Recoltarea se face in timpul infloririi. Planta contine mucilagii, principiu amar, saponozide triterpenice, flavonoide, carotenoide, vitamina c, tanin, betacaroten, ulei volati. Planta are calitati depurative, emoliente, expectorante, antiinflamatoare, antireumatice, diuretice. Uz intern: - tuberculoza, tuse, boli reumatice, eczeme, psoriazis, herpes, bronsite, afectiuni urinare (poliurie, cistita), edeme, hemoragii,... [continuare]

Arbore cu tulpina dreapta, care poate atinge si 40 m inaltime, care creste spontan in zone cu umiditate ridicata,zona de campie, dar si paduri, lunci. Infloreste in luna aprilie sau mai. Florile au culoare alb galbuie. Fructul este o samara (aripat) de culoare galben-cenusie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si scoarta. Coaja se recolteaza in perioada infloririi, de pe radacinile si crengile tinere. Frunzele se recolteaza in lunile mai sau iunie. Arborele contine acid malic, ulei volatil, manitol, triterpene, taninuri, acizi organici, cumarine, flavonozide. Frasinul are calitati sudorifice, coleterice, cicatrizante, laxative, antiinflamatoare, antireumatice, astringente, cicatrizante, diuretice, diaforetice, analgezice.   Uz intern:   - frunzele - boli reumatice, guta, obezitate, constipatie, dizenterie, febra, mialgie, scorbut - sub forma de infuzie, decoct. - scoarta -... [continuare]

Planta medicinala care creste din zona de campie pana in cea alpina. Florile sunt de culoare roz sau alba cu miros placut, asemanator cu cel de vanilie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si uneori planta intreaga. Odoleanul infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Radacinile se recolteaza fie in lunile martie-aprilie, fie in septembrie-octombrie. Planta contine ulei volatil, pinen, camfen, alcaloizi, valeriana, borneol, valeriant de bornil, formad dinbornil, butirat de bornil, rezile, acid acetic, acid formic, principiu amar, tanin, glucozide. Odoleanul are proprietati sedative, antialgice, antispastice, antiemetice, antidiabetice. Uz intern: - anxietate, neurastenie, nevroza, insomnie, isterie, hiperexcitabilitate psihica si senzoriala, epilepsie, astm, diabet, tahicardie, aritmie extrasistolica, palpitatii, bufeuri, anorexie, dismenoree, manifestari neurovegetative, paraziti intestinali, indigestie, dureri de cap - sub... [continuare]

Planta medicinala des intalnita in zona de deal si munte. Florile sunt galbene, iar fructul este o achena. Frunzele sunt late si mari ca dimensiune. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si uneori florile. Podbalul infloreste in lunile februarie sau martie. Recoltarea se face din luna aprilie pana in iunie. Planta contine taninuri, mucilagii, principii amare, flavonoide, ulei volatil, caroenoizi, inulina fitosterine, saruri minerale. Podbalul are actiune antispastica, expectoranta, secretolitica, antiinflamatoare, antiasmatica.   Uz intern: - frunze si flori - tuse, traheite, bronsite, laringite, convalescenta, adenite, limfatism, astm bronsic, dischinezii biliare, emfizem pulmonar, dispepsii, afectiuni hepatobiliare, scorbut - sub forma de infuzie, decoct. - frunze - tabagism.   Uz extern: - frunze - dermatoze ale pielii capului,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) cultivata pe sol nisipos, in regiuni cu umiditate ridicata si temperatura scazuta si mai ales in zona de deal. Frunzele au culoare verde-albastra, iar florile sunt sub forma de spic. Fructul este o cariopsa maronie. secara infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele (semintele). Recoltarea se face dupa coacere, dupa luna iulie. Planta contine proteine, lipide, apa, substante minerale, carbohidrati, minerale (fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, zinc, cupru, mangan, seleniu), vitamine (vitamine din grupul B, vitaina E), aminoacizi. Secara are efect depurativ, emolient, laxativ, mineralizant, antiinflamator. Secara se foloseste si in gastronomie, in mod special in compozitia painii de secara, dar si in industria celulozei. Uz intern: - constipatie, boli hepatice, diabet, afectiuni renale, afectiuni cardiovasculare, convalescenta, inflamatii - sub forma de decoct. Uz extern: - psoriazis,... [continuare]

Catina alba este un arbust fructifer spinos care poate atinge o inaltime de 2 pana la 5 metri. creste in zone deluroase si in regiuni mlastinoase, in zone pietroase si nisipoase. Ramurile au spini si muguri de dimensiuni reduse, acoperiti de par albicios care au gust amarui. Florile au culoarea galbena. Arbustul face fructe doar dupa 4-5 ani de la cultivare. fructele sunt mici si rotunde, de culoare galben-portocalie. Arbustul infloreste in lunile aprilie si mai, iar fructele se recolteaza in luna august sau septembrie. Fructul este bogat in vitamina c, contine si vitaminele a, B1, B2, B6, B9, E, potasiu, fosfor, betacaroten, celuloza, fier, sociu, calciu, uleiuri complexe, zaharuri, pectine, celuloza, proteine, acizi organici, polifenoli, flavonoide, proteine. Catina este una dintre fructele cu cele mai multe polivitamine. Uz intern: - fructele - ulcere, boli hepatice, urticarie, tulburari circulatorii, alergii, boli reumatismale, ateroscreloza, anemie, diaree,... [continuare]

Planta medicinala intalnita in majoritatea regiunilor in tara noastra, din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina este dreapta, ramificata, acoperita cu peri rari. Frunzele sunt subtiri si fidate, asemanatoare cu cele de marar. Florile au culoare violet-albastruie, roz sau alba. Fructul este o folicula. Nemtisorul de camp infloreste din luna iunie pana in luna agust.  In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile. Planta contine flavonoide, antociani, alcaloizi, glicozizi. Are efect vermifug, diuretic, purgativ, cicatrizant.   Uz intern:   - boli reumatice, guta, astm bronsic, sterilitate, hipertensiune, constipatie, afectiuni renale, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - plagi, rani, hemoroizi - sub forma de cataplasma, spalaturi sau bai locale   Efecte adverse:   - Nu se recomanda utilizarea altori parti din componenta plantei, cu exceptia florilor, planta fiind toxica. Intoxicatia determina... [continuare]

Salcia este un arbore care poate atinge chiar si 20 de metri intaltime, coroana stufoasa intalnita in zona de campie si deal, pe marginea apelor, prin lunci, depresiuni, zavoaie.Tulpina este noduroasa, ramurile subtiri de culoare galben-verzuie. Frunzele sunt lungi, subtiri, ascutite la varf, de culoare alb argintie. Florile au culoare galbena sau verde. Fructul este o capsula, acoperita cu peri desi. Salcia infloreste in luna aprilie sau mai. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta ramurilor, frunzele si florile de tip mascul (matisorii). Salcia contine amidon, proteine, lipide, tanin, rezine, celuloza, amidon, substante minerale, glicozizi fenolici, vitamine. Are efect tonic, antiseptic, antiinflamator, tonic, sedativ, astringent, antitermic, antireumatic, nervin.Salcia se utilizeaza si in industria producatoare de fibre textile. Uz intern: - febra, boli reumatice, hemoptizii, diaree sanguinolenta, guta, gripa, bronsita, insomnie, anxietate, fobie, hemoragii interne,... [continuare]

Planta bianuala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Frunzele sunt mari si radacina conica, groasa. Florile apar din al doilea an de cultura. Fructul este o glomerula. Sfecla contine glucide, proteine, lipide, glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza, acizi organici (malic, oxalic, citric, succinic), fenoli, vitamine (B, C), substante minerale (potasiu, sodiu, fosfor, calciu, magneziu, bor, fier, mangan). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta este utilizata in gastronomie in prepararea salatelor, in forma cruda sau fiarta, in diverse combinatii cu alte legume. Uz intern: - hipertensiune, anemie, guta, gripa, leucemie, gastroduodenite, tuberculoza, bronsita, constipatie - se consuma radacina cruda, sub forma de suc. Uz extern: - leucoree, vaginite, traumatisme, contuzii, paradontoza - sub forma de cataplasma, bai sau spalaturi locale, gargara. Contraindicatii: - Planta este contraindicata in cantitati mari in diabet. Efecte... [continuare]

Arbore foarte inalt (poate atinge spre 20 metri intaltime), intalnit in tara noastra doar cultivat. Scoarta are culoare verzuie. Frunzele sunt verde inchis, ovale, de dimensiuni mari. Florile sunt mici, in forma de clopotel si au culoare galbena. Fructul este rotund, are diverse culori de la maro deschis pana la roscat, in functie de soi si contine un sambure destul de mare. In scop fitoterapeutic sunt utilizate semintele care au culoare cafenie si forma ovala. Are proprietati calmante, afrodisiace, sedative, tonice. Nucsoara este utilizata ca si condiment in gastronomie, pentru aromatizarea preparatelor culinare, avand gust dulce, picant. Uz intern: - boli gastrointestinale, stari de greata, tuse, paraziti intestinali, tulburari de erectie, apetit scazut, nevralgie, insomnie - sub forma de infuzie, decoct, macerat. Uz extern: - halena - sub forma de gargara. Efecte adverse: - Supradozajul poate duce la iritatii. [continuare]

Lamaiul este un arbust care se intalneste la noi in tara ca planta de cultura. Ramurile de lamai au tepi, frunze ascutite la varf, lucioase, de culoare verde inchis. Frunzele emana miros placut cand sunt rupte. Florile sunt albe, iar fructul este rotund si are coaja de culoare galbena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul. Planta contine, proteine, apa, ulei volatil, flavonoide, adelhide, acid citric, acid malic, citrat de potasiu, citrat de calciu, vitamina pp, A, D, E, vitamine din grupul b. Lamaia are actiune antiseptica, antioxidanta, astringenta, cicatrizanta, calmanta, diuretica, depurativa, vermifuga, antireumatica, bactericida, carminativa, febrifuga, tonica, antiinflamatoare. Uz intern: - hipertensiune arteriala, paraziti intestinali, stari febrile, inflamatii, boli gastrointestinale, stari de greata, boli hepatice, boli ale aparatului respirator, cefalee, convalescenta, litiaza urinara, litiaza biliara, boli reumatice, guta, epitaxis, icter,... [continuare]

Cuisoarele sunt bobocii uscati ai unui arbore originar din Insulele Moluce. Acesta face parte din familia mirtaceelor si acum este cultivat si in Asia si Africa. Arborele de cuisoare este vesnic verde si atinge inaltimi de pana la 14 m. Scoarta arborelui este gri, frunzele sunt stralucitoare, de culoare verde inchis, au forma ovala si sunt foarte aromate. Florile sunt mici, purpurii si cresc in forma de umbrelute, grupate cate 4-5, la capetele crengutelor. Fructul este de culoare purpurie, de cca. 2,5 cm lungime. Arborele de cuisoare creste in climat tropical, cel mai bine in vecinatatea marii. Recoltarea si uscarea au nevoie de un sezon cald si uscat. Cuisoarele se culeg manual inainte ca bobocii sa se deschida si apoi sunt uscate pe rogojini de palmier. Au gust iute aromat. In fitoterapie sunt utilizati bobocii uscati (cuisoarele) si uleiurile volatile extrase din ele si din frunze. Planta contine tanin, ulei eteric, eugenol (are proprietati antiseptice), diferite... [continuare]

Planta originara din Persia la noi in tara este intalnita doar ca planta de cultura. sofranul are bulbotubercul, frunze inguste si lungi, flori unice de culoare violet-albastra cu pistil de culoare portocalie si linii purpurii. Fructul este o capsula trioculara de dimensiuni reduse si culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza stigmatele florilor. Florile raman inflorite maxim 3 zile, apoi se usuca: stigmatele trebuie recoltate in aceste trei zile de inflorire. Sofranul are miros intens, puternic aromat (usor amarui). Planta are calitati antispasmodice, stomahice, analgezice, antiasmatice, antitusive, tonic gastric si al sistemului nervos central. sofranul contine carotenoizi, ulei volatil, protocrocina. Planta se utilizeaza si in industria alimentara, ca si condiment. Uz intern: - depresie, isterie, tuse convulsiva, astm bronsic, dismenoree, amenoree, insuficienta ofariana, guta, febra, dureri lombare - sub forma de tinctura sau decoct. Uz... [continuare]

Planta alimentara dar si medicinala cultivata la noi in tara. Lintea este acoperita de peri desi. Funzele sunt paripenat compuse. Florile sunt de culoare alba. Fructul este o pastaie cu seminte comestibile. Semintele variaza ca dimensiune si culoare in functie de soi (culoarea variaza: portocaliu, rosie, maro, verde). Lintea infloreste din luna mai pana in luna iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Lintea contine fibre, proteine, amidon, glucide, lipide, calciu, sodiu, magneziu, mangan,  fosfor, fier, vitamina a, vitamina b, vitamina c. Planta are calitati galactogene, tonice.  Este utilizata in gastronomie, intrand in componenta preparatelor culinare.   Uz intern:   - convalescenta, stimularea lactatiei, dispepsie, efort intelectual, astenie, boli hepatie, anemie feripriva, afectiuni gastrointestinale, hipercolesterolemie, boli cardiace - sub forma de fiertura, faina.   Uz extern: - abcese, plagi - sub forma de cataplasma. [continuare]

Planta medicinala intalnita in regiunea subalpina si alpina, in zone stancoase. Tulpina poate atinge chiar si 150 cm. Frunzele sunt netede, lucioase, mari, de culoare verde inchis. Florile au culoare albastru violet. Fructul este o poli folicula, care contine seminte cu munchii aripate sii paroase. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tuberii tineri, frunzele si partile aeriene. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Recoltarea se face din luna iunie pana in luna octombrie. Partea aeriana se recolteaza la inceputul infloririi. Omagul contine alcaloizi.   Uz intern: - nevralgii, boli reumatice, ascita, guta, tuse convulsiva, bronsita, preumonii, boli hepatice, nevralgii faciale, gripa, bronsita, laringita, angine, coriza, inflamatii congestive acute, febra -sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - dureri provocate... [continuare]