gutuia fructul este antidiareica

Pepenele rosu beneficii si informatii nutritionale

Actualizat la data de: 22 Iulie 2014

Autor: SfatulMedicului

Generalitati In ciuda conceptiei generale ca pepenele rosu ar contine doar apa si zahar, acest fruct popular al verii este considerat de specialisti ca fiind un aliment dens in nutrienti. Informatiile nutritionale ale pepenelui rosu arata ca fructul este bogat in numeroase vitamine, minerale si antioxidanti, cu beneficii unice asupra organismului. Alaturi de rosii, pepenele rosu se afla pe lista celor mai importante surse alimentare de licopen, un fitonutrient carotenoid care imbunatateste sanatatea cardiovasculara si osoasa. Informatii nutritionale In compozitia pepenelui rosu se regasesc numerosi compusi si nutrienti benefici sanatatii, printre care se numara tiamina, riboflavina, vitamina B6, acidul folic, acidul pantotenic, magneziul, fosforul, potasiul, zincul, cuprul, manganul, seleniul, colina, licopenul si betaina. Acest aliment contine cea mai mare cantitate de licopen dintre toate fructele. Informatiile nutritionale pentru aproximativ 100 de grame de pepene rosu... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa, mai ales, de cultura. Frunzele sunt alungite si ascutite spre varf. Florile sunt mari, de culoare violet inchis, cu peri galbeni pe partea superioara. Fructul este o capsula. Stanjenelul se cultiva atat ca planta medicinala cat si decorativa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii de culoare alba (din al doilea si al treilea an de vegetatie), incepand din luna iulie pana in octombrie. Planta are proprietati expectorante si diuretice. Uz intern: - inflamarea organelor respiratorii. urinare si digestive, tuse convulsiva, pneumonii, astm bronsic, cefalee, tuberculoza, dischinezie biliara, constipatie, simptome menstruale - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii dentare, hemoroizi, arsuri, micoze si ulceratii cutanate - sub forma de gargara, bai locale, comprese. Contraindicatii: - Nu se utilizeaza planta in caz... [continuare]

Dalacul face parte din flora spontana din Europa si apartine familiei Liliacee. In Romania creste in padurile de foioase, padurile de lunca si locuri umede. In pamant are un rizom lung si ramificat, din care pleaca tulpina dreapta de 10-30 cm lungime, pe care cresc  4 frunze ovale si sensile. Floarea este verzuie, unica in varful tulpinii, iar fructul este o baca albastra. Dintre substantele continute de planta amintim: saponozide, paridina, peristyphinina. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele. Principalele sale calitati: antisudorifica, antispasmodica. Datorita saponidelor continute poate fi folosit si ca vomitiv, dar se impune atentie datorita toxicitatii palntei.  Uz intern: - alienatie mintala, epilepsie, intoxicatii, spasme, transpiratii excesive, tulburari de circulatie, tuse convulsiva, ulcer varicos -  sub forma de infuzii slabe.   Efecte adverse: - Planta este toxica! Nerespectarea dozelor poate duce la intoxicatii... [continuare]

Planta medicinala, subarbust ramificat care creste sporadic la noi in tara, mai ales in zonele de campie si deal. Drobita are frunzele ascutite la varf, florile sunt de culoare galben deschis, dispuse in varful tulpinii. Fructul este o pastaie care contine seminte mici, sferice. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita a plantei. Drobita infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop alimentar se utilizeaza pastaia. Planta contine ulei volatil, alcaloizi, mucilagii, tanin,  lectine, flavone, substante amare, substante minerale, tanin. Drobita are efect laxativ, emetic, cardiotonic, stomahic, vasocnstrictor, sudorific, antiemetic, diuretic, depurativ. Uz intern:  - boli hepatice, anorexie, afectiuni renale, edeme, hipotiroidie, constipatie, boli reumatice, guta, dispepsie, afectiuni ale splinei, colici abdominali, meteorism, varsaturi, greata - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii provocate... [continuare]

Planta medicinala, subarbust spinos, intalnita destul de rar in zona de deal. Frunzele sunt de doua feluri: trifoiate si netede (primul tip) si simple acoperite de peri (al doilea tip). Florile au culoare roz pupuriu. Fructul este o pastaie cu trei seminte. Radacina este lunga si groasa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta infloreste din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face fie in lunile martie sau aprilie fie in septembrie sau noiembrie. Osul iepurelui contine glucozide, flavonide, izoflavone, triterpene, fitosteroli, tanin, ulei gras, acid citric. Planta are efect diuretic, depurativ, colagog. Uz intern: - litiaza renala, boli hepatice, boli ale aparatului urinar (prostatita, cistita), constipatie icter, ascita, guta, boli reumatice, alergii, guturai, uretrita gonococica, edeme renale - s ub forma de infuzie, decoct.

[continuare]

Planta medicinala care creste in soluri cu umiditate ridicata, in zona de campie. Tulpina este dreapta si inalta (poate depasi un metru). Frunzele au aspect catifelat si culoare verde-albicioasa. Florile au culoare alb sau roz. Fructul este format din mai multe achene. Planta contine flavonoide, tanin, mucilagii, aciziuroinici, amidon, zaharuri, asparagina, pectine, betaina, minerale, ulei volatil. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele, florile si radacinile. Frunzele nalbei se recolteaza in al doilea an, inainte deinflorire. Radacinile se recolteaza in al treilea an, in perioada octombrie-noiembrie. Planta are efect expectorant, secretolitic, diuretic, antiinflamator, calmant. Uz intern: - florile - iritarea mucoaselor bucala sau faringiana (stomatite, faringite, glosite), infectii ale cailor respiratorii superioare - sub forma de infuzie, decoct. - radacinile - ulcer gastric, sindrom de colon iritabil, infecti ale cailor respiratorii... [continuare]

Rodiul este un arbust din familia punicaceelor, creste in special in zona mediteraneana, este iubitor de caldura si adapost. Rodiul este spinos si are frunze lucioase, lanceolate, inaltimea sa obisnuita fiind de maxim cinci metri. Florile, in numar mare, au culoarea rosie, fiind deosebit de frumoase. Din acest motiv, rodiul este o planta ornamentala si mai este cunscut si sub numele de granata. Fructul este sub forma de baca globuloasa, culoarea poate fi de la galben intens la rosu aprins. In scop fitoterapeutic se folosesc coaja de pe radacini si ramuri, frunzele, bobocii florali si fructele. Planta contine : in radacina – peletinerina, continut ridicat de tanin, minerale, acizi; in fructe – vitamina C (in cantitate mare), tanin, pectine, acid citric, celuloza. Rodia are actiune revitalizanta, bun tonic cardiac, astringenta, antihelmintica, amoebicida, antimalarica, antimicrobiana, antioxidanta, citotoxica, hipoglicemianta. Rodia este utilizata in alimentatie, sucul... [continuare]

Planta medicinala intalnita sporadic la noi in tara,in zona de stepa (campia de vest sau zona de sud-est a tarii), pe soluri nisipoase sau pietroase. Ipcarigea are rizomul gros, tulpina ramificata care formeaza tufe sferice de mici dimensiuni. Frunze sunt ascutite spre varf. Florile sunt de mici dimensiuni, culoare alba sau roz. Sunt grupate in inflorescente laxe. Fructul este o capsula cu seminte mici, turtite. In scop fitoterapeutic se folosesesc rizomul si radacinile. Recoltarea se face din luna august pana in luna noiembrie. Planta contine saponozide triterpenice, ulei volatil, saruri minerale, zaharuri.  Ipcarigea are efect expectorant, depurativ, diuretic, cicatrizant.   Uz intern:   - anemie, astm, boli reumatice, guta, boli hepatice, dischinezie biliara, afectiuni gastrointestinale, infectii ale cailor respiratorii superioare, tuse, paraziti intestinali - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:

[continuare]

Fasolea este o planta medicinala si alimentara anuala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Tulpina poate atinge chiar si 3 metri inaltime sau poate fi scurta de maxim 30 cm. Florile sunt de culoare alba, roz, rosie sau verde. Fructul este o pastaie. Fasolea infloreste din luna iulie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tecile fara seminte, recoltate in luna septembrie sau octombrie, la maturitatea lor completa. Fasolea contine protide, glucide, saruri minerale (fier, potasiu, zinc, fosfor), oligoelemente, vitamina A, vitamina C, vitamine din grupul b. Are efect nutritiv, depurativ, hipoglicemiant, hipotensiv, energizant, diuretic, remineralizant. Fasolea se foloseste ca aliment in gastronomie, in prepararea diverselor tipuri de salate sau preparate culinare. Uz intern: - boli renale, boli ale aparatului urinar (cistite, pielonefrite), afectiuni cardiace, edeme, boli reumatice, guta, tuberculoza pulmonara, diabet,... [continuare]

Planta legumicola si medicinala, anuala, originara din Asia Mica, de cultura la noi in tara. Frunzele sunt ovale, alungite, carnoase de culoare verde deschis. Fructul este o achena. Spanacul contine saruri minerale (fier, sodiu, potasiu, fosfor, magneziu, calciu, iod), vitamine (A, B, C), glucide, lipide, protide. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si semintele. Are efect hipotensiv, nutritiv, remineralizant, afrodisiac, laxativ, hipoglicemiant. Spanacul se utilizeaza in gastronomie, in compozitia preparatelor culinare. Uz intern: - hipertensiune arteriala, boli diabetice, afectiuni ale rinichilor, astenie fizica si psihica, anemie feripriva, tulburari de crestere, constipatie, rahitism, tuse, hemoptizii, convalescenta, scorbut - sub forma de infuzie, suc, consumat crud. Uz extern: - eczeme, ulceratii, arsuri - sub forma de comprese cu suc, cataplasma. Contraindicatii: - Se recomanda evitarea supradozajului in cazul reumatismului, artritei,... [continuare]

Planta medicinala care creste in zona de campie, dar si in locuri calcaroase, in zona de deal, pe coline, coaste insorite, pasuni, poieni. Frunzele sunt subtiri, asemanatoare cu cele ale mararului. Florile de dimensiuni mari (pana la 6-8 cm), de culoare galben-auriu. Fructul este o poliachena. In scop fitoterapeutic se culege partea aeriana a planei, cu inflorescente. Ruscuta infloreste in lunile aprilei si mai. Recoltarea se face in perioada infloririi, pana cand apar fructele. Planta contine gardenolizi, flavone, acid aconitic, glicozide cardiotonice, saponine, chinone, fitosterina, cumarine, adonidina, etc. Ruscuta de primavara are actiune sedativa, diuretica.     Uz intern: - partea aeriana - tahicardie, insuficienta renala si cardiaca, accese de tuse, astm bronsic, epilepsie, dureri reumatice, cardiopatii, dispnee cardiaca, insuficienta mitrala, miocardita, pericardita, aritmii,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) de cultura la noi in tara, fiind intalnita mia ales in zonele cu climat racoros si umed. Fructul este o cariopsa. Frunzele sunt late si lungi, tulpina este de tip pai iar florile cresc sub forma de spic. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele dar si planta intreaga. Ovazul infloreste in luna iulie sau iunie. Recoltarea se face inainte de coacere sau a maturarii depline a plantei. Ovazul contine saruri si minerale (potasiu, fier, fosfor, calciu, magneziu), vitamine (vitamine din grupul B, carote, vitamina d), polizaharide, flavone, saponozide, steroli. Planta are efect mineralizant, tonic, antidepresiv, stimuleaza activitatea glandei tiroida, emolient, sedativ, nervin, laxativ, depurativ. Ovazul se foloseste in alimentatie pentru continutul ridicat de proteine, vitamine si grasimi ale semintelor. Uz intern: - constipatie, boli renale, oboseala fizica si psihica, convalescenta, nisip la rinichi, insomnie, tuse, bronsita,... [continuare]

Planta este originara din India si Sri Lanka, dar a fost aclimatizata cu succes in Europa, America si Asia. In Romania este cultivata in sere sau gospodarii. Planta are o inaltime de pana la 1,5 m si este spinoasa. Frunzele sunt mari si lobate. Florile sunt albe spre purpuriu. Fructul este carnos, are culoare vinetie, in interior este verezuie si prezinta multe seminte. Printre componentele chimice constitutive se numara: apa 92%, protide, lipide, glucide, fosfor, magneziu, calciu, potasiu, sulf, sodiu, clor, fier, mangan, cobalt,  zinc, cupru,iod, vitaminele: provitamina a, B1, B2, C, PP, scopoletin si scoparon, tripsina. Principalele proprietati ale plantei sunt: antianemic, laxativ, diuretic, stimulent hepatic si al pancreasului, calmant, reduce tumorile, previne cancerul in special la stomac datorita tripsinei, normalizeaza tensiunea arteriala. In fitoterapie este utilizat fructul.     Uz intern:   - afectiuni cardiace, anemie, artrita, cancer... [continuare]

Maturicea este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Maturicea este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii.  Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile... [continuare]

Planta medicinala anuale cultivata in Banat, Baragan, Dobrogea, Campia Dunarii. Tulpina are culoare verde sau rosie. Florile au fie culoare galbena fie culoare roscata. Frunzele sunt mari ca dimensiune, de forma palmei. Fructul este o capsula, cu 3 seminte roscate sau cenusii. Ricinul infloreste din luna iulie pana in septembrie. In scp fitoterapeutic se folosesc semintele. Recoltarea se face in luna august sau septembrie. Planta contine ulei, gliceride, lipide, lectine, proteine, enzime, vitamina e, Ricinul are efect purgativ, laxativ, antimicrobian. Este cultivat si ca planta ornamentala. Uz intern: - parazitoze intestinale, constipatie - sub forma de ulei. Uz extern: - veruci seboreice, alopecii, rani, plagi, ulceratii, inflamatii cutanate - sub forma de spalaturi sau bai locale, ulei. Contraindicatii: - Consumul plantei este interzis sub orice forma la copii mici, la femei insarcinate sau care alapteaza, in cazul durerilor abdominale, infectiilor intestinale, bolilor... [continuare]

Planta bienala care creste din zona de campie si deal, pana in cea subalpina, iubitoare de lumina. Frunzele sunt mari, ca dimensiune si catifelate datorita unor peri de culoare galbena care le acopera. Florile sunt mari, galbene-aurii aranjate sub forma de spic lung. Fructul este o capsula. Planta infloreste din luna iunie pana in luna octombrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile care se vor recolta pe masura infloririi si rareori frunzele. Planta contine mucilagii, saponine, flavonoide, zaharuri, tanin, rezine, ulei volatil, steroli vegetali, carotenoizi, iridoide, ulei eteric. Lumanarica are proprietati expectorante, antitusive, antiinflamatoare, sudorifice, antiasmatice, antimicrobiene, antihistamice, antispastice, antivirale. Uz intern: - bronsita, astm, raguseala, laringita, angine, gastroenterinta, tuberculoza, traheita - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - hemoroizi, degeraturi, furuncule, plagi atone – sub... [continuare]

Planta medicinala din familia Leguminoase, raspandita in tara noastra, mai putin in zona de nord-vest. Lucerna nu agreaza excesul de umiditate sau solurile acide. Lucerna are radacina de 1-2 metri. Florile au culoare albastru-violet. Fructul este o pastaie rasucita in spirala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta, recoltata la inceputul infloririi. Planta infloreste din luna mai pana in luna octombrie. Lucerna contine minerale, vitamine, amidon, glucide, proteine, pectine, tanin, saponine, amine, cumarine, triterpene, carotenoide, purine, steroli, pigmenti, izoflavone, cumestrol, Planta are proprietati antihemoragice, antianemice, remineralizante. Lucerna este atat planta medicinala, alimentara dar si furajera. Uz intern: - anemie, hipocalcemie, hipercolesterolemie, metrorargie, diabet, stimularea secretiei lactate - sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Merisorul este un arbust mic, intalnit la noi in tara in zona alpina in pajisti, tufarisuri sau luminisuri. Florile sunt albe sau roz, iar fructul este o baca de forma sferica si culoare rosie care contine seminte roscate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau fructele. Recoltarea se face toamna, in luna septembrie sau in luna octombrie. Planta contine glicozizi, saponine, fenoli, proteine, lipide, glucide, pectine, vitamine (A,C), substante minerale, glicozid, tanin, acid malic, acid citric, zaharuri, flavonoizi. Merisorul are actiune antiseptica a cailor urinare, astringenta, antiinflamatoare, diuretica, diaforetica. Uz intern: - boli urinare (cistite, pielonefrite, colibaciloze, uretrita), boli reumatice, diabet, diaree, edeme - sub forma de infuzie, decoct sau consumul fructelor in forma cruda, sucuri, compoturi. Uz extern: - laringite, eczeme, afte, stomatite - sub forma de decoct, gargara, cataplasma. Contraindicatii: -... [continuare]

Planta anuala, de origine din Asia; de cultura la noi in tara. Florile au culoare de la alb pana la violet. Fructul este o pastaie cu seminte ovale. Tulpina si pastaia, sunt acoperite de peri maronii. Soia contine proteine, steroli, glucide, grasimi, vitamine (A, B, C, D, E, K, P), saruri minerale, isovlavone. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele (boabele), radacinile sau planta intreaga. Planta are actiune emolienta, neurotona, hepatoprotectoare.Soia se utilizeaza in industria alimentara in prepararea uleiurilor, dar si in alte scopuri: fabricarea vopselelor, sapunurilor, lecitinei, etc. Uz intern: - diabet, guta, boli reumatice, surmenaj, anemie, hipercolesterolemie, boli hepatice, afectiuni vasculare, astenie, tulburari ale menopauzei. Efecte adverse: - Supradozajul poate determina iritatii gastrointestinale, stari de voma, tulburari ale mensturatiei, dezechilibre tiroidiene. [continuare]

Planta creste in locuri umede si umbroase, in zona de stepa, in raristea padurilor, prin gradini si in special are parte de putina umbra. Florile sunt albe, sub forma de umbrela. Radacina este pivotanta, subtire, ramificata. Tulpina erecta, cilindrica, de 50-70 cm, este acoperita cu perisori moi. Frunzele sunt diachene tripenat-sectate. Asmatuiul este apreciat indeosebi pentru frunzele foarte aromate, amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza lastarii floriferi, frunzele si fructele. Este o planta anuala, se poate cultiva din martie pana in in iunie, plantele rasar dupa doua saptamani dupa insamantare, iar in 30-40 de zile se pot recolta primele frunze. Frunzele si lastarii se recolteaza esalonat, treptat. Datorita continutului sau de vitamine, fier si esente asmatuiul este deosebit de apreciata in domeniile: culinar, curativ si, nu in ultimul rand, in cosmetica. Compozitie a chimica a plantei: ulei eteric ompus din glicozidul apiina, metilcavicol,... [continuare]

Planta anuala, iubitoare de umbra si umezeala.  Este o planta erbacee micuta, creste alaturi de alte plante in flora spontana. Tulpina este dreapta, de maxim 50 sm inaltime, se ramifica spre partea superioara, fiecare ramificatie avand in varf inflorescenta cu flori rosii (uneori albe). Fructul este o capsula plina cu seminte. Infloreste o perioada lunga de timp, din iunie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se recolteaza partea aeriana a plantei in majoritatea cazurilor si cel mai adesea se administreaza sub forma de infuzie. Se mai utilizeaza si radacina sub forma de tinctura in tratarea anemiei Planta contine substantele specifice critaurina, critocentaurina, critricina, critosterina, lactone, flavone, xantone polisubstituite, triterpene, apoi saruri minerale, acid oleanolic, acizi fenolici, ulei volatil, fitosteroli, alcool cerilic, acid palmitic, acid stearic. Are actiune depurativa, detoxifianta, revigoranta,... [continuare]

Planta medicinala de dimensiuni reduse, intalnita in stufarisuri si la marginea padurilor. Frunzele sunt late, zimtate, iar florile au culoare roz, alba sau purpurie. Fructul este reprezentat de patru nucule. Mirosul plantei este placut. Dumbravnicul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele. Planta contine glucide, cumarine, uleiuri volatile, fitol, etc. Dumbravnicul are efect antiseptic, anticoagulant, diuretic, depurativ, emenagog, astringent, imunostimulator.   Uz intern:   - boli gastrointestinale, convalescenta, oboseala fizica, anxietate, insomnii, afectiuni ale cailor urinare, infectii ale cailor respiratorii superioare, flebita, embolie, adjuvat in tumori maligne - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - rani, degeraturi, contuzii, ulcere cutanate si atone, furuncule - sub forma de spalaturi locale, comprese. [continuare]

Planta anuala, de cultura, intalnita mai ales in Asia. Frunzele sunt paroase. Florile mascule formeaza panicule polinifere, iar cele femele au culoare verde. Fructul este o achena de culoare gri-verzuie. Planta infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile si tulpinile femele. Recoltarea se face in perioada de inflorire.  Canepa contine uleiuri volatile, flavonoide, canabispirona, substante minerale, proteine, lipide, betacaroten, acid ascorbic, tiamina, riboflavina, niacina, acizi grasi, rezine, colina. Planta are actiune hipnotica, analgezica, sedativa, antispastica, bronhodilatatoare, antibiotica, estrogena, antiemetica, anticonvulsiva. Canepa este utilizata si in industria textila.   Uz intern:   - diaree, tumori, depresie, surmenaj, migrene, tuse asmatica, anestezii locale, boli ale cailor urinare   Contraindicatii:

[continuare]

Planta medicinala si alimentara cultivata in majoritatea regiunilor tarii noastre. Radacina de bostan este puternic ancorata in sol. Tulpina este acoperita de peri aspri, goala in interior si ramificata. Frunzele sunt aspre si paroase, de dimensiuni mari. Florile sunt de culoare galbena. Fructul este o peonida sferica, voluminoasa, de culoare alb-argintiu. Bostanul infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. In scop fitorerapeutic se utilizeaza semintele si fructul. Dovleacul contine amidon, vitamina a, saruri minerale, protide, enzime, lipide, etc. Planta are calitati laxative, vermifuge, antihelmintice, diuretice, nutritive, sedative. Dovleacul este folosit si in compozitia preparatelor culinare. Uz intern: - constipatie, infectii urinare, prostatita, enterite, avitaminoze, dispepsie, dizenterie, boli cardiace, paraziti intestinali, insuficienta renala - sub forma de suc, fructul sau semintele consumate ca atare. Uz extern: - inflamatii, arsuri, plagi,... [continuare]

Planta medicinala care creste spontan sau cultivata in locuri umbroase. Radacina este groasa, tulpina inalta pana la 2 metri, frunzele sunt de dimensiuni mari. Florile sunt de culoare alba sau purpurie. Carmazul infloreste in luna iulie sau august. Fructul este o baca de culoare rosie inchisa pana la negru, cu seminte negre. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina sau planta intreaga. Radacina se recolteaza toamna. Carmazul contine saponine triterpenice, amidon, tanin, rezine, lectine, proteina antivirala, vitamine, fructoza, glucoza. Planta are efect antitusiv, purgativ, antireumatic, tonic, antiinflamator. Uz intern: - constipatie, infectii ale cailor respiratorii superioare (amigdalita, laringita, gripa), oreion, sechele dupa pareze ale extremitatilor, crampe musculare, paraziti intestinali, hipertensiune, infectii genitourinare, mastita, boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct, tinctura. Uz extern: - hemoragii cutanate... [continuare]