Iedera (hedera helix)

Iedera este o liana, o planta agatatoare, care poate atinge peste 20 m lungime, care creste spontan in soluri umbroase, cu umiditate crescuta. Frunzele tinere sutn acoperite de peri, sunt palmat 3-5 lobate. Florile sunt carnoase, au culoare galben-verzui sunt de dimensiuni mici si sunt grupate in umbele.
Fructul este o baca de culoare violet inchis. iedera se recolteaza in lunile martie sau aprilie sau in luna august.
In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele de pe ramurile sterile si lastrii verzi terminali, rareori se folosesc si mugurii.
Contine saponine, tanin, glicozizi, flavonozide, steroli, minerale, acizi organici.
Iedera are efect antimicotic, expectorant, cicatrizant, antiparazitar, antireumatic, antibiotic, vasodilatator, antidiareic, febrifug, analgezic.

Uz intern:

- boli gastrointestinale, boli hepatice, boli reumatice, inflamatii ale cailor respiratorii (bronsite, traheite, laringite in mod special), migrene, hipertensiune, dismenoree, nevralgii, leucoree, tulburari menstruale - sub forma de infuzie, decoct.

Uz extern:

- celulita, micoze, veruci, luxatii, arsuri, insolatii - sub forma de infuzie, decoct, spalaturi si bai locale, compresa, cataplasma.

Efecte adverse:

- Planta este toxica, iar consumul ei se recomanda doar cu avizul medicului. De asemenea, contactul cu frunzele determina alergie sau iritatii de contact, iar consumul fructelor provoaca varsaturi, tremuraturi, migrene, diaree.