Boli cauzate de deficitul de proteine

Zilnic, copii au nevoie 150 g proteine iar adultii de 200 g. Kwashiorkor, kwashiorkor marasmic, marasmul si malnutritia protein-calorica sunt boli severe cauzate de deficitul de proteine. Totodata, un regim alimentar care nu asigura necesarul zilnic de proteine favorizeaza aparitia urmatoarelor afectiuni: cancer mamar, cancer de colon, frecventa cardiaca scazuta, boli cardiovasculare, anemie etc. Deficitul de proteina trifunctionala (deficitul de LCHAD) este o boala rara care apare atat la copii, cat si la adulti.

Simptome specifice deficitului de proteine:
- edem;
- fragilitatea si caderea parului;
- linii pe unghiile degetelor de la maini si picioare;
- accentuarea pigmentatiei pe scalp si in alte parti ale corpului;
- scadere in greutate;
- eruptii cutanate;
- descumarea pielii;
- sentiment constant de letargie;
- dureri musculare;
- vindecare dificila a ranilor.

Simptome specifice deficitului sever de proteine:
- depresie;
- anxietate;
- tulburari de somn;
- tristete;
- dureri de cap;
- stari de greata;
- dureri abdominale;
- stari de lesin (sincopa).

Persoanele care sufera de deficit de proteina trifunctionala prezinta:
- insuficienta respiratorie;
- boli de inima;
- letargie;
- hipoglicemie;
- hipotonie;
- afectiuni hepatice.

Daca o persoana prezinta semnele si simptomele specifice deficitului de proteine si nu reuseste sa amelioreze acest deficit, atunci consecintele asupra sanatatii pot fi dramatice.

Modificari care pot aparea in organism:
- calculi biliari;
- artrita;
- tulburari cardiace;
- deteriorarea muschilor;
- disfunctii ale organelor;
- deces.

Lipsa proteinelor din organism este considerata una dintre cauzele majore care favorizeaza aparitia urmatoarelor afectiuni: boli cardiovasculare, cancer de colon, cancer mamar si osteoporoza.
Deficitul congenital de proteina C sau S sta la baza afectiunilor de coagulare, determinand un risc crescut pentru formarea cheagurilor de sange, tromboza.
Boala kwashiorkor este intalnita mai ales la bebelusii care sunt intarcati foarte tarziu. Alimentatia copiilor mici dupa o anumita varsta trebuie sa contina inclusiv o cantiatate adecvata varstei lor de proteine. Marasmul este un alt aspect al bolii caracterizat prin diminuarea tesutului celular subcutanat. Nivelul redus de proteine inhiba cresterea si dezvoltarea normala a copiilor.

Lipsa proteinelor provoaca si numeroase alte tulburari, cum ar fi: pierderea in greutate, slabiciunea, contractia tesutului muscular si edem, anemie, hiperpigmentarea pielii, ritm cardiac si metabolism scazut, afectiuni hepatice, etc.

Tipuri de boli

Deficitul de proteine este in principal un rezultat al malnutritiei. Datorita aminoacizilor din proteine organismul se dezvolta si isi realizeaza functiile in mod corespunzator. Daca organismul nu primeste o cantitate suficienta de proteine din alimentatie, iar rezerva din organism este epuizata, consecintele, mai ales in cazul copiilor, sunt boala marasmus si boala kwashiorkor.

→ Marasmul sau boala marasmpus - apare cand copii cu varsta sub un an sunt intarcati si dieta alimentara nu le asigura o cantitate suficienta de proteine. Simptomul specific este scaderea brusca in greutate. Alte simptome: tesuturile corpului se subtiaza, greutatea creierului scade, coastele devin vizibile prin piele, digestia este afectata, abdomenul creste in volum, pielea si parul sunt afectate, organismul devine fragil si slab iar ochii sunt cufundati in orbite. Deoarece poate fi afectata dezvoltarea creierului, aceasta boala poate conduce chiar si la retard mintal.

→ Kwashiorkor - apare mai ales la copii cu varsta de 1-3 ani. Semnele specifice sunt: iritabilitatea, pielea crapata si descuamata, subtierea corpului, curbarea picioarelor, exoftalmie.

Pentru prevenirea acestor afectiuni este important ca in timpul alaptarii mama sa consume zilnic suficiente proteine. Totodata, un copil trebuie alaptat pana la o varsta corespunzatoare. Organismul unui copil, in functie de varsta acestuia, necesita o alimentatie diversificata, bogata in proteine (grau, porumb, carne, legume etc.) pentru a se dezvolta armonios.

Majoritatea oamenilor asociaza proteinele cu consumul de carne si de alte produse de origine animala.
Cu exceptia carnii, exista o serie de surse de proteine, printre care:
- fasole;
- soia, tofu;
- oleaginoase (nuci si seminte);
- seminte germinate;
- cereale integrale;
- alge;
- majoritatea vegetalelor contin proteine.

Vegetarienii pot consuma branza, iaurt si alte produse lactate, dar si oua care sunt o sursa excelenta de proteine.

In continuare va prezentam o lista a produselor alimentare bogate in proteine!

→ Carne, peste si pasari de curte - proteine per portie
Friptura (150 g) - 42 g
Carne de vita cuburi (30 g) - 7 g
Piept de pui (30 g) - 11 g
Copan de pui - 11 g
Peste file (30 g) - 7 g
Conserva de ton (aprox. 150 g) - 40 g
Cotlet de porc (dimensiune medie) - 7 g
Jambon (30 g) - 6 g

→ Oua si produse lactate - proteine per portie
1 ou mare - 6 g
Lapte (o ceasca) - 8 g
Telemea (1/2 ceasca) - 15 g
Branza tare - 10 g
Branza moale (30 g) - 6 g
Iaurt (ceasca) - 10 g

→ Legume
Broccoli (buchet) - 17 g
Tomate, conserva (o ceasca) - 11 g
Mazare fiarta fara sare (o ceasca) - 16 g
Linte, fiarta fara sare (o ceasca) - 18 g
Porumb, conserva (o ceasca) - 5 g
Spanac congelat, fiert, fara sare (o ceasca) - 6

→ Seminte, cereale integrale si fructe cu coaja
Arahide (1/4 ceasca) - 9 g
Acaju (1/4 ceasca) - 5 g
Migdale (1/4 ceasca) - 8 g
Seminte de floarea soarelui (1/4 ceasca) - 6 g
Unt de arahide (2 linguri) - 8 g
Faina de hrisca (o ceasca) - 15 g
Tarate de ovaz (o ceasca) - 7 g
Orez brun, fiert (o ceasca) - 5 g
Faina integrala din boabe de grau (o ceasca) - 16 g
Boabe de soia (1/2 ceasca) - 14 g
Mazare (1/2 ceasca) - 8 g
Alte soiuri de fasole uscata (1/2 ceasca) - 7-10 g