cataplasma cu tataneasa

tratamentul prin aplicarea de namoluri de origine vulcanica. Fangoterapia este, in principal, un tratament de completare al artrozei, oricare ar fi localizarea acesteia. Namolul trebuie aplicat local, sub forma de cataplasme, sau pe intregul corp, intr-o baie. [continuare]

Planta medicinala care creste din zona de campie pana in cea alpina. Florile sunt de culoare roz sau alba cu miros placut, asemanator cu cel de vanilie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si uneori planta intreaga. Valeriana infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Radacinile se recolteaza fie in lunile martie-aprilie, fie in septembrie-octombrie. Planta contine ulei volatil, pinen, camfen, alcaloizi, valeriana, borneol, valeriant de bornil, formad dinbornil, butirat de bornil, rezile, acid acetic, acid formic, principiu amar, tanin, glucozide. Valeriana are proprietati sedative, antialgice, antispastice, antiemetice, antidiabetice. Uz intern: - anxietate, neurastenie, nevroza, insomnie, isterie, hiperexcitabilitate psihica si senzoriala, epilepsie, astm, diabet, tahicardie, aritmie extrasistolica, palpitatii, bufeuri, anorexie, dismenoree, manifestari neurovegetative, paraziti intestinali, indigestie, dureri de cap -... [continuare]

Planta medicinala cataratoare pe arbori (liana lemnoasa), iubitoare de umiditate care creste la marginea padurilor, in zona de campie sau deal, mai ales. Tulpina hameiului este acoperita de peri aspri. Florile sunt de doua tipuri: flori femele de culoare galbena-verzuie si flori mascule care au forma de ciorchine de culoare brun deschis. fructele sunt conuri sau achene. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile femele si conurile de culoare galben-verzuie (fructele femela). Planta infloreste din luna iunie pana in luna august. Recoltarea se face in timpul infloririi. Hameiul contine ulei volatil, ester valerianic, lupulina, humulona, rezint, substante minerale, tanin, derivati flavonici, substante estrogene. Planta are actiune bacteriostatica, antispastica, diuretica, antiseptica, sedativa. Uz intern: - blenoragie, rahitism, convalescenta, anemie, inapetenta, dispepsii nervoase, anorexie, insomnie, nevroze, anxietate, guta, litiaze, eczeme, herpes,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) de cultura la noi in tara, intalnit in zone de campie si stepa. Tulpina este in forma de pai iar frunzele sunt liniare si late. Florile cresc sub forma de spic compus. Fructul este o cariopsa. Orzul infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Recoltarea se face in faza de coacere deplina, de obicei toamna. Planta contine proteine, glucide, alcaloizi, maltina, amidon, saruri minerale (calciu, magneziu, fier, fosfor, potasiu, vitamina a, B, C), enzime. Orzul are efect emolient, antidiareic, tonic, antiinflamator, febrifug. Planta se utilizeaza si in industria alimentara pentru fabricarea berii, glucozei, alcoolului, produselor de panificatie. Uz intern: - bronsite cronice, boli renale, convalescenta, boli hepatice, diaree, hipotensiune, hemoroizi, guta, tuberculoza, rahitism, febra, inflamatii ale cailor urinare (cistite, nefrite), boli ale aparatului respirator superior, diabet- sub forma de... [continuare]

Planta anuala, erbacee, tulpina urcatoare sau taratoare, are frunze peltate, lung petiolate, orbiculare. Flori portocalii sau galben-roscate, cu vinisoare sangerii, solitare, pintenate, hermafrodite si zigomorfe. fructele au forma globulara, de pastai, se desfac in 3 mericarii monosperme ce contin semintele. Condurul doameni este cultivat in special in zonele umbroase, sub coroana pomilor de preferinta. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile, frunzele, mugurii, semintele si pastaile. Planta contine in frunze proteine, lipide, glucide, acid scorbic, tiamina, riboflavina, niacina, glicozizi cu sulf. Are actiune antiseptica, antibacteriana, digestiva, vermifuga, tonica. Planta este utilizata in alimentatie la salate (semintele si fructele, denumite si capere false) si ca remediu natural in medicina populara., ca decoct, tinctura sau chiar ca infuzie in otet sau alcool.   Uz intern: - boli respiratorii si urinare, inflamatiile mucoasei... [continuare]

Arbore cu tulpina dreapta, care poate atinge si 40 m inaltime, care creste spontan in zone cu umiditate ridicata,zona de campie, dar si paduri, lunci. Infloreste in luna aprilie sau mai. Florile au culoare alb galbuie. Fructul este o samara (aripat) de culoare galben-cenusie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si scoarta. Coaja se recolteaza in perioada infloririi, de pe radacinile si crengile tinere. Frunzele se recolteaza in lunile mai sau iunie. Arborele contine acid malic, ulei volatil, manitol, triterpene, taninuri, acizi organici, cumarine, flavonozide. Frasinul are calitati sudorifice, coleterice, cicatrizante, laxative, antiinflamatoare, antireumatice, astringente, cicatrizante, diuretice, diaforetice, analgezice.   Uz intern:   - frunzele - boli reumatice, guta, obezitate, constipatie, dizenterie, febra, mialgie, scorbut - sub forma de infuzie, decoct. - scoarta -... [continuare]

Planta este originara din Europa si face parte din familia Primulaceea. In tara noastra este intalnita frecvent ca flora spontana in poieni, tufisuri, paduri, zavoaie, depresiuni umede, lunci, atat in zonele de campie cat si in zonele de deal. Este o planta taratore, ce se inmulteste rapid. Tulpinile sale ajung pana la 1 m lungime. Frunzele sunt mici, ovale si cresc opus in perechi. Florile sunt de culoare galbena si au cinci petale.Dintre substantele chimice continute enumeram: saponozide hemolitice, tanoizi, glucozizi fenolici, mucilagii, primveraza, silicati, saruri minerale, etc. Principalele sale calitati: astringente, antibiotice, hemostatice, vulnerare, antidiareic, analgezic si hipotermizante, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in mai-iulie. Uz intern:  - afectiuni hepatice, diaree, dizenterie, dureri diverse,  hemoragii gastrice sau vaginale, hipertricoza,  leziuni in special de... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa, de cultura la noi in tara, creste ca o tufa de dimensiuni  reduse. Florile sunt mici si au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei (varfurile) recoltate inainte de inflorire. Maghiranul contine zaharoza, pentozani, substante pectice, acizi fenolici, steroli, acid ursolic, acid oleanolic, ulei volatil. Planta are efect antispastic, carminativ, diuretic, analgezic, fluidizant, stomahic, depurativ. Maghiranul se foloseste si in gastronomie ca aromatizant al produselor culinare, dar si in industria parfumurilor.   Uz intern: - anorexie, insomnii, migrene, meteorism, colici abdominale, dispepsii, colite de fermentatie, astm bronsic, stari nervoase, cefalee, astenie, edeme, boli renale, rinita - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - dureri cauzate de boli reumatice, leziuni cutanate, febra musculara -... [continuare]

Rotunjoara face parte din flora spontana din Europa, Canada, America si Asia (zonele cu clima temperata). In Romania planta poate fi gasita pe la marginea padurilor, tufisuri sau livezi. Rotunjoara este o planta ierboasa si taratoare, ce nu creste mai inalta de 30 de cm. Frunzele sunt reniforme si au marginile crenate. Florile sunt albastrea sau violete, dispuse cate 2-6 la subsuara frunzelor si infloresc din martie pana in mai. Planta contine urmatoarele substante chimice: substante amare, substante grase, saponozide, tanin, ceruri, rezine,  colina, ulei volatil. Principalele calitati ale rotunjoarei sunt: antiinflamator, antiscorbutic, antidiareic, diuretic, antilitiazic, behic, emolient, vermifug, cicatrizant, de asemenea  normalizeaza tranzitul intestinal, limiteaza si ajuta la eliminarea calculilor, stimuleaza pofta de mancare, vindeca ranile, ajuta la vindecare in cazul bolilor hepatice, renale si splenice. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei.  [continuare]

Iedera este o liana, o planta agatatoare, care poate atinge peste 20 m lungime, care creste spontan in soluri umbroase, cu umiditate crescuta. Frunzele tinere sutn acoperite de peri, sunt palmat 3-5 lobate. Florile sunt carnoase, au culoare galben-verzui sunt de dimensiuni mici si sunt grupate in umbele. Fructul este o baca de culoare violet inchis. iedera se recolteaza in lunile martie sau aprilie sau in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele de pe ramurile sterile si lastrii verzi terminali, rareori se folosesc si mugurii. Contine saponine, tanin, glicozizi, flavonozide, steroli, minerale, acizi organici. Iedera are efect antimicotic, expectorant, cicatrizant, antiparazitar, antireumatic, antibiotic, vasodilatator, antidiareic, febrifug, analgezic. Uz intern: - boli gastrointestinale, boli hepatice, boli reumatice, inflamatii ale cailor respiratorii (bronsite, traheite, laringite in mod special), migrene, hipertensiune, dismenoree, nevralgii,... [continuare]

Planta medicinala care creste din zona de campie pana in cea alpina. Florile sunt de culoare roz sau alba cu miros placut, asemanator cu cel de vanilie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si uneori planta intreaga. Odoleanul infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Radacinile se recolteaza fie in lunile martie-aprilie, fie in septembrie-octombrie. Planta contine ulei volatil, pinen, camfen, alcaloizi, valeriana, borneol, valeriant de bornil, formad dinbornil, butirat de bornil, rezile, acid acetic, acid formic, principiu amar, tanin, glucozide. Odoleanul are proprietati sedative, antialgice, antispastice, antiemetice, antidiabetice. Uz intern: - anxietate, neurastenie, nevroza, insomnie, isterie, hiperexcitabilitate psihica si senzoriala, epilepsie, astm, diabet, tahicardie, aritmie extrasistolica, palpitatii, bufeuri, anorexie, dismenoree, manifestari neurovegetative, paraziti intestinali, indigestie, dureri de cap - sub... [continuare]

Schinelul este o planta din flora spontana europeana, care se dezvolta mai ales in zona mediteraneana. In Romania este raspandita in locuri insorite, pe soluri umede si se cultiva in Prahova, Buzau si Giurgiu. Schinelul poate creste pana la 1 m inaltime, are tulpina in 5 muchii, acoperita cu peri lanosi, de culoare verde. Frunzele sunt alungite, au nervuri proeminente, sunt albicioase si paroase, cu varf ascutit si spinos dintate pe margini. Florile sunt galbene sau verde- deschis si infloresc in iunie - iulie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine si glicozidele lor, substante amare, acizi grasi, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic, mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic. Principalele sale calitati sunt: stimuleaza secretiile gastrice, dezinfectant, antibiotic, depurativ, febrifug, stimuleaza pofta de mancare, stimulent al sistemului nervos, sedativ al durerilor reumatismale, iar extern... [continuare]

Planta este originara din Europa, dar s-a aclimatizat si in America de Nord si apartine familiei  Crassulaceae. In tara noastra este flora spontana, intalnita pe pajisti, locuri nisipoase si pietroase. Frunzele sunt simple, au marginile netede si sunt suculente; cresc opus pe tulpinile numeroase si au o placuta nuanta de verde deschis. Tulpinile nu sunt mai inalte de 30 de cm si sunt taratoare. Florile sunt galbene, au forma stelata si cresc in inflorescente, deasupra frunzelor, in varful tulpinii. Infloreste in primavara. Dintre elementele chimice constitutive amintim: alcaloizi, acid malic, rezine, tanin, mucilagii,  acid formic, alcaloizi, flavone. Principalele calitati sunt:  ajuta la vindecarea cancerului, a bolilor de piele, are efecte rubefiante, detersive, febrifuge. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, recoltata din mai pana in iulie. Uz intern: - stari febrile - sub forma de infuzie. Uz extern: - acneea rozacee, bataturi,... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) cultivata pe sol nisipos, in regiuni cu umiditate ridicata si temperatura scazuta si mai ales in zona de deal. Frunzele au culoare verde-albastra, iar florile sunt sub forma de spic. Fructul este o cariopsa maronie. secara infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele (semintele). Recoltarea se face dupa coacere, dupa luna iulie. Planta contine proteine, lipide, apa, substante minerale, carbohidrati, minerale (fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, zinc, cupru, mangan, seleniu), vitamine (vitamine din grupul B, vitaina E), aminoacizi. Secara are efect depurativ, emolient, laxativ, mineralizant, antiinflamator. Secara se foloseste si in gastronomie, in mod special in compozitia painii de secara, dar si in industria celulozei. Uz intern: - constipatie, boli hepatice, diabet, afectiuni renale, afectiuni cardiovasculare, convalescenta, inflamatii - sub forma de decoct. Uz extern: - psoriazis,... [continuare]

Graul este cultivat mai ales ca aliment, dar si ca planta medicinala. Radacina graului este lunga, frunzele sunt lineare, iar inflorescenta este un spic compus. Fructul graului este o cariopsa de culoare bruna si forma ovala. Planta este cultivat si creste mai ales in zonele de campie si stepa, la noi in tara. Graul infloreste in luna iunie sau iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul (boabele). Planta contine: apa, lipide, proteine, glucide, fibre, saruri minerale, calciu, magneziu, sodiu, potasiu, clor, sulf, zinc, fosfor, cobalt, siliciu, iod, vitamina a, vitamina b, vitamina E, vitamina k, vitamina d, fermenti. Planta are calitati mineralizante, tonice, diuretice, antiinflamatorii. Graul este folosit si in industria alimentara si panificatie. Uz intern: - boli hepatice, renale, boli gastrointestinale, hipovitaminoze, stari febrile, dispepsie, acnee, convalescenta, tuse, afectiuni cardiace, tulburari neurovegetative, obezitate, sterilitate, afectiuni... [continuare]

Planta medicinala intalnita in majoritatea regiunilor in tara noastra, din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina este dreapta, ramificata, acoperita cu peri rari. Frunzele sunt subtiri si fidate, asemanatoare cu cele de marar. Florile au culoare violet-albastruie, roz sau alba. Fructul este o folicula. Nemtisorul de camp infloreste din luna iunie pana in luna agust.  In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile. Planta contine flavonoide, antociani, alcaloizi, glicozizi. Are efect vermifug, diuretic, purgativ, cicatrizant.   Uz intern:   - boli reumatice, guta, astm bronsic, sterilitate, hipertensiune, constipatie, afectiuni renale, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - plagi, rani, hemoroizi - sub forma de cataplasma, spalaturi sau bai locale   Efecte adverse:   - Nu se recomanda utilizarea altori parti din componenta plantei, cu exceptia florilor, planta fiind toxica. Intoxicatia determina... [continuare]

Salcia este un arbore care poate atinge chiar si 20 de metri intaltime, coroana stufoasa intalnita in zona de campie si deal, pe marginea apelor, prin lunci, depresiuni, zavoaie.Tulpina este noduroasa, ramurile subtiri de culoare galben-verzuie. Frunzele sunt lungi, subtiri, ascutite la varf, de culoare alb argintie. Florile au culoare galbena sau verde. Fructul este o capsula, acoperita cu peri desi. Salcia infloreste in luna aprilie sau mai. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta ramurilor, frunzele si florile de tip mascul (matisorii). Salcia contine amidon, proteine, lipide, tanin, rezine, celuloza, amidon, substante minerale, glicozizi fenolici, vitamine. Are efect tonic, antiseptic, antiinflamator, tonic, sedativ, astringent, antitermic, antireumatic, nervin.Salcia se utilizeaza si in industria producatoare de fibre textile. Uz intern: - febra, boli reumatice, hemoptizii, diaree sanguinolenta, guta, gripa, bronsita, insomnie, anxietate, fobie, hemoragii interne,... [continuare]

Planta bianuala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Frunzele sunt mari si radacina conica, groasa. Florile apar din al doilea an de cultura. Fructul este o glomerula. Sfecla contine glucide, proteine, lipide, glucoza, fructoza, zaharoza, celuloza, acizi organici (malic, oxalic, citric, succinic), fenoli, vitamine (B, C), substante minerale (potasiu, sodiu, fosfor, calciu, magneziu, bor, fier, mangan). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta este utilizata in gastronomie in prepararea salatelor, in forma cruda sau fiarta, in diverse combinatii cu alte legume. Uz intern: - hipertensiune, anemie, guta, gripa, leucemie, gastroduodenite, tuberculoza, bronsita, constipatie - se consuma radacina cruda, sub forma de suc. Uz extern: - leucoree, vaginite, traumatisme, contuzii, paradontoza - sub forma de cataplasma, bai sau spalaturi locale, gargara. Contraindicatii: - Planta este contraindicata in cantitati mari in diabet. Efecte... [continuare]

Cuisoarele sunt bobocii uscati ai unui arbore originar din Insulele Moluce. Acesta face parte din familia mirtaceelor si acum este cultivat si in Asia si Africa. Arborele de cuisoare este vesnic verde si atinge inaltimi de pana la 14 m. Scoarta arborelui este gri, frunzele sunt stralucitoare, de culoare verde inchis, au forma ovala si sunt foarte aromate. Florile sunt mici, purpurii si cresc in forma de umbrelute, grupate cate 4-5, la capetele crengutelor. Fructul este de culoare purpurie, de cca. 2,5 cm lungime. Arborele de cuisoare creste in climat tropical, cel mai bine in vecinatatea marii. Recoltarea si uscarea au nevoie de un sezon cald si uscat. Cuisoarele se culeg manual inainte ca bobocii sa se deschida si apoi sunt uscate pe rogojini de palmier. Au gust iute aromat. In fitoterapie sunt utilizati bobocii uscati (cuisoarele) si uleiurile volatile extrase din ele si din frunze. Planta contine tanin, ulei eteric, eugenol (are proprietati antiseptice), diferite... [continuare]

Planta alimentara dar si medicinala cultivata la noi in tara. Lintea este acoperita de peri desi. Funzele sunt paripenat compuse. Florile sunt de culoare alba. Fructul este o pastaie cu seminte comestibile. Semintele variaza ca dimensiune si culoare in functie de soi (culoarea variaza: portocaliu, rosie, maro, verde). Lintea infloreste din luna mai pana in luna iulie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele. Lintea contine fibre, proteine, amidon, glucide, lipide, calciu, sodiu, magneziu, mangan,  fosfor, fier, vitamina a, vitamina b, vitamina c. Planta are calitati galactogene, tonice.  Este utilizata in gastronomie, intrand in componenta preparatelor culinare.   Uz intern:   - convalescenta, stimularea lactatiei, dispepsie, efort intelectual, astenie, boli hepatie, anemie feripriva, afectiuni gastrointestinale, hipercolesterolemie, boli cardiace - sub forma de fiertura, faina.   Uz extern: - abcese, plagi - sub forma de cataplasma. [continuare]

Galbenelele sunt plante medicinale anuale sau bienale, intalnite in gradini, pe terenuri necultivate. Tulpina este paroasa si poate ajunge si pana la 80 cm inaltime. Florile sunt grupate in manunchiuri, au culoare galben-portocalie, iar fructele sunt achene. Planta se cultiva in luna martie sau vara, in lunile iunie-iulie. Recoltarea se face cand s-au deschis primele doua-trei randuri de flori, incepand din luna iunie si pana in luna octombrie. Galbenelele au un placut miros balsamic. In scop fitoterapeutic se foloseste fie partea aeriana a plantei cu inflorescente, fie frunzele sau doar florile marginale (florile fara codite). Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian. Uz intern: - partea aeriana a plantei - dismenoree, tulburari de climax, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite... [continuare]

Planta medicinala intalnita in regiunea subalpina si alpina, in zone stancoase. Tulpina poate atinge chiar si 150 cm. Frunzele sunt netede, lucioase, mari, de culoare verde inchis. Florile au culoare albastru violet. Fructul este o poli folicula, care contine seminte cu munchii aripate sii paroase. In scop fitoterapeutic se utilizeaza tuberii tineri, frunzele si partile aeriene. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Recoltarea se face din luna iunie pana in luna octombrie. Partea aeriana se recolteaza la inceputul infloririi. Omagul contine alcaloizi.   Uz intern: - nevralgii, boli reumatice, ascita, guta, tuse convulsiva, bronsita, preumonii, boli hepatice, nevralgii faciale, gripa, bronsita, laringita, angine, coriza, inflamatii congestive acute, febra -sub forma de infuzie, decoct Uz extern: - dureri provocate... [continuare]

Planta medicinala, arbust, iubitoare de luminozitate si umiditate, care creste in locuri stancoase, in zone muntoase, pasuni. Frunctele contin ulei volatil, zaharuri, acizi organici, saruri de potasiu si calciu si un principiu amar, iuniperina. Frunzele sunt sub forma de ace, tepose si isi pastreaza mereu culoarea verde. Florile se recoleaza in luna mai. Fructul este o baca (boaba) neagra, care se coace tocmai in al doilea an, din luna septembrie pana in decembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele culese toamna tarziu si lemn de ramuri. Planta actioneaza ca diuretic, antiseptic, emenogog, carminativ, antireumatic. fructele de ienupar se folosesc si pentru obtinerea de bauturi alcoolice, dar si drept condiment in gastronomie. Uz intern: - fructele - anorexie, prostatita, inapetenta, uretrita gonococica, acnee, eczeme, furunculoza, artrita, bronsita, diabet, litiaza vezicala, edeme, cistite cronice, hipertenisune arteriala, tuse, lumbago, nevralgii,... [continuare]

Planta des intalnita, care creste pe soluri afanate in toate zonele de relief. Menta infloreste incepand din luna iunie pana in septembrie. Se recolteaza in scop fitoterapeutic frunzele dau planta intreaga, in perioada de inflorire. Menta are proprietati dezinfectante, antiseptice, analgezice, antifermentative. Mirosul este placut si gustul mentolat. Planta contine taninuri, flavonoizi, ulei volatil compus din mentol, mentona, mentofuran, carvacrol, timol. Menta este utilizata si in industria alimentara ca si condiment. Uz intern: - colici abdominale, infectii gastrointestinale, greturi, varsaturi, meterorism abdominal, diaree, nervozitate, dischinezie biliara, litiaza renala, calculoza biliara, diuretic, vertij, sughit, bronsita, gripa, astm bronsic, laringita, faringita, tuse convulsiva, insomnii, cefalee, migrene, nevralgii,impotenta, ascaridioza, oxiuriaza - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - inflamatii ale urechii, boli reumatice, prurit,... [continuare]

Limba cainelui face parte din flora spontana a Europei. La noi in tara apare ca flora spontana pe marginea drumurilor, pe terenuri virane. Este o planta ce creste pana la 1 m inaltime, frunzele sunt acoperite de perisori fini, care ii dau un aspect albicios, sunt lanceolate, ascutite spre varf, alternante cele de la baza si sesile cele tulpinare. Florile sunt terminale, sunt rosii purpurii, curbate la capat, asemanatoare unei limbi de caine (de unde si denumirea). Radacina are un miros neplacut, ce se pierde prin uscare si are gust amar. Dintre substantele chimice continute amintim: alcaloizii cinogloseina si  cinoglosidina, mucilagii, inulina, tanin, rasini, saruri minerale.Principalele sale calitati sunt: emoliente, vulnerare (mai ales radacina), actiune depresiva asupra sistemului nervos central si asupra terminatiilor periferice, fiind utila in calmarea durerilor, are proprietati narcotice si sedative. In fitoterapie se foloseste intreaga planta - proaspata sau... [continuare]

Planta medicinala bienala care creste in soluri cu fertilitate ridicata, mai ales in sud-vestul tarii, dar si in Banat. Tulpinile bogate ale roinitei formeaza tufe inalte. Frunzele sunt lungi si late, cu peri scurti si albi. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenta. Florile au culoare alba sau alb galbuie. Mirosul seamana cu cel al lamaiei, iar gustul roinitei este acrisor. Funzele contin ulei volatil, vitamina C, saponine, citronelol, citral, principiu amar, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanoic, stachioza, saruri minerale. Roinita infloreste din luna iunie pana in luna agust. Recoltarea se face in timpul infloririi, din al doilea an. Planta are actiune spasmolitica, diaforetica, antispastica, antimicrobiana, sedativa, stomahica, laxativa, carminativa, coleretica. Roinita se cultiva la noi in tara atat ca planta medicinala, ornamentala, dar si melifera. Frunzele de roinita sunt utilizate si in gastronomie, ca si condiment... [continuare]

Planta bienala sau trienala, ceapa este una din cele mai des intalnite legume, mai ales in partea de sud si sud-est a tarii. Ceapa are in sol un bulb iar la suprafata solului cresc frunzele cu forma cilindrica. In cel de-al doilea an creste tulpina in varful careia exista o inflorescenta rotunda care contine numeroase flori albe, de dimensiuni reduse. In scop medicinal se utilizeaza bulbii recoltati la sfarstiul verii. Ceapa se cultiva primavara in luna martie-aprilie si se recolteaza in lunile august sau septembrie sau in luna august si se recolteaza in luna iunie a anului urmator. ceapa contine saruri minerale (sodiu, potasiu, fier, sulf, iod, siliciu, fosfat), principii antibiotice, glucide, lipide, zaharoza, acizi organici, steroli, vitamine (vitamina c, vitamine din grupul b, vitamina E), ulei volatil, saponine. Are efect antimicrobian, antiinfections, antihelminitic, antibacterian, antiseptic, carminativ, diuretic, expectorant,... [continuare]

Planta medicinala, subarbust ramificat care creste sporadic la noi in tara, mai ales in zonele de campie si deal. Drobita are frunzele ascutite la varf, florile sunt de culoare galben deschis, dispuse in varful tulpinii. Fructul este o pastaie care contine seminte mici, sferice. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita a plantei. Drobita infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop alimentar se utilizeaza pastaia. Planta contine ulei volatil, alcaloizi, mucilagii, tanin,  lectine, flavone, substante amare, substante minerale, tanin. Drobita are efect laxativ, emetic, cardiotonic, stomahic, vasocnstrictor, sudorific, antiemetic, diuretic, depurativ. Uz intern:  - boli hepatice, anorexie, afectiuni renale, edeme, hipotiroidie, constipatie, boli reumatice, guta, dispepsie, afectiuni ale splinei, colici abdominali, meteorism, varsaturi, greata - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii provocate... [continuare]

Este o planta din flora spontana, foarte raspandita in Europa. In romania creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si garduri. Sporisul are tulpina in patru muchii, inalta de pana la 2 m, ramificata. frunzele sunt dintate, ascutite spre varf si acoperite cu perisori. Florile cresc in inflorescenta, ca un spic, in varful tulpinilor si sunt roz violacee. Infloresc din iulie pana in septembrie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se regasesc: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: vulnerar, detergent, rezolutiv, antiinflamator, antiseptic, anestezic, antimigrenos, astringent, antinevralgic, ajuta in afectiunile ficatului, renale, splina, dar si la cele datorate dereglarilor glandulare, sau digestive. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei si se recomanda recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - afectiuni... [continuare]