cataplasma cu tataneasa

Planta medicinala, subarbust spinos, intalnita destul de rar in zona de deal. Frunzele sunt de doua feluri: trifoiate si netede (primul tip) si simple acoperite de peri (al doilea tip). Florile au culoare roz pupuriu. Fructul este o pastaie cu trei seminte. Radacina este lunga si groasa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta infloreste din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face fie in lunile martie sau aprilie fie in septembrie sau noiembrie. Osul iepurelui contine glucozide, flavonide, izoflavone, triterpene, fitosteroli, tanin, ulei gras, acid citric. Planta are efect diuretic, depurativ, colagog. Uz intern: - litiaza renala, boli hepatice, boli ale aparatului urinar (prostatita, cistita), constipatie icter, ascita, guta, boli reumatice, alergii, guturai, uretrita gonococica, edeme renale - s ub forma de infuzie, decoct.

[continuare]

Planta intalnita din zone luminoase, de campie pana in zone deluroase si subalpine. Florile, sub forma de mici buchetele sunt catifelate si au culoare galben-auriu. Acestea emana un miros dulceag, placut. Planta infloreste primavara si se recolteaza pentru in scop medicinal atat florile (in lunile aprilie sau mai) cat si radacinline si rizomii(toamna tarziu). Rizomii is radacinile plantei cotin saponozide triterpenice (primulina, acid primulinic A), heterozide, primuverozida, zaharuri, tanoizi, enzime, flavoinizi, etc. Florile cotin flavonozide, saponozide triterpenice. Frunzele au un continut ridicat de vitamina c, saruri minerale si beta caroten. Frunzele tinere ale plantei se pot consuma sub forma de salate sau supe, avand gust usor acrisor. Ca remediu fitoterapeutic, ciubotica cucului are actiune secretolitica, diaforetica, cicatrizanta si expectoranta. Uz intern: -  flori, radacina cu rizomi - afectiuni renale, tulburari gastrointestinale, dureri de cap,... [continuare]

Ungurasul este o planta din flora spontana, face parte din familia Laminaceae si este foarte raspandita in Europa. In Romania creste in locuri insorite, aride, pe pajisti degradate, ogoare, terenuri virane si necultivate, marginea drumurilor si gardurilor satesti, din regiuni de ses pana la altitudini de 1.500 m. Tulpina plantei creste pana la 50-80 cm in inaltime, este in 4 muchii, goala pe interior, ramificata la partea superioara. Intreaga planta este acoperita cu peri, din acest motiv avand un aspect albicios. Frunzele sunt opuse, ovale, dintate pe margini, iar pe partea inferioara are nervuri bine evidentiate. Florile sunt mici, au culoarea alb- murdar, cresc in jurul tulpinii, la subsuara frunzelor si sunt grupate mai multe, in buchetel. Infloreste in perioada iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele si florile, recoltarea lor facandu-se in perioada de inflorire. Aceasta planta contine: principiu amar -marubina, saponina, substante amare,... [continuare]

Siminocul este o planta raspandita in Europa si face parte din familia Compositae. In Romania  creste in flora spontana din zona de campie, prin locuri inerbate, nisipoase sau calcaroase. Tulpina florii este dreapta, neramificata, ajunge pana la 50-60 cm si este acoperita cu perisori fini. Frunzele sunt lanceolate, opozite, (cele de la baza sunt mai lungi) si sunt acoperite cu perisori fini, care le da un aspect catifelat si o nuanta gri-argintie. In varful tulpinii sunt florile galbene, grupate in capitule globuloase, cu diametrul de 5-6 cm si infloresc in lunile iunie- octombrie. Chiar dupa uscare planta isi pastreaza aspectul nemodificat. In fitoterapie se foloseste inflorescenta ce trebuie culeasa din iunie pana in octombrie. Planta este bogata in: substante amare, taninuri, flavonozizi, saponozide, apigenina, astragalina,coloranti, cvercetrol, hamferol, glicozide, ulei volatil, saruri minerale. Proprietatile sale curative sunt: activeaza secretia biliara,... [continuare]

Planta medicinala des intalnita in toata tara, dar mai ales in zona sudica a tarii, in zone cu umiditate ridicata. Florile sunt mici ca dimensiune, au culoare galbena si sunt grupate. Fructul are forma de capsula. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana a plantei. Infloreste intre lunile aprilie si octombrie. Roinita se recolteaza anterior perioadei de inflorire (in lunile mai-august) pana cand apar primele fructificatii uscate. Planta contine alcaloizi, ulei eteric, saponine, flavonoide, carotinoide, enzime, rezine. Rostopasca are actiune analgetica, spasmolitica, antimicotica, vasodilatatoare, sedativa, bacteriostatica, antivirala, hipotensiva. Extractele obtinute in rostopasca au efect antibiotic asupra a numerosi germeni patogeni.   Uz intern: - partea aeriana a plantei - boli hepatice, afectiuni biliare, boli intestinale, tulburari gastrice si duodenale, angina, sifilis, paraziti... [continuare]

Planta medicinala bienala,intalnita in livezi, fanete, culturi din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina sulfinei poate atinge o inaltime de 200 cm. Frunzele au marginea dintata. Florile sunt de dimensiuni reduse, au culoare galbena si sunt asezate in forma de spic. Gustul sulfinei este amar. In scop fitoterapeutic se utilizeaza inflorescentele fara frunze, sau tulpini cu ramuri inflorite si frunze.Planta infloreste din luna mai pana in  luna august. Se recolteaza in timpul infloririi. Sulfina contine glucozide cumarinice, melilotida, tanin, glucoza, saponide, flavone, ulei volatil, alantoina, colina, mucilagii, acid uric. Se foloseste si in industria cosmetica, farmaceutica si a parfumeriei ca aromatizant, dar si pentru confenctionarea tigarilor asmatice.   Uz intern: - tromboze, varice, astm bronsic, tulburari gstrointestinale, afectiuni ale aparatului respirator, migrene, cevalee, nevralgii, stari de... [continuare]

Planta medicinala intalnita sporadic la noi in tara,in zona de stepa (campia de vest sau zona de sud-est a tarii), pe soluri nisipoase sau pietroase. Ipcarigea are rizomul gros, tulpina ramificata care formeaza tufe sferice de mici dimensiuni. Frunze sunt ascutite spre varf. Florile sunt de mici dimensiuni, culoare alba sau roz. Sunt grupate in inflorescente laxe. Fructul este o capsula cu seminte mici, turtite. In scop fitoterapeutic se folosesesc rizomul si radacinile. Recoltarea se face din luna august pana in luna noiembrie. Planta contine saponozide triterpenice, ulei volatil, saruri minerale, zaharuri.  Ipcarigea are efect expectorant, depurativ, diuretic, cicatrizant.   Uz intern:   - anemie, astm, boli reumatice, guta, boli hepatice, dischinezie biliara, afectiuni gastrointestinale, infectii ale cailor respiratorii superioare, tuse, paraziti intestinali - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:

[continuare]

Planta medicinala fara tulpina, intalnita prin livezi, paduri, poieni, tufisuri, din zona de campie pana in cea alpina. Frunzele sunt ovale, florile au culoare violeta, rosie sau alba si stau aplecate. Frunctul este o capsula. In scop fitoterapeutic, se utilizeaza radacina, florile, frunzele. Frunzele se recolteaza in lunile martie sau aprilie, florile in lunile aprilie sau mai, iar radacina, primavara - in lunile martie sau aprilie sau toamna - in lunile septembrie sau octombrie. Violetele contin mucilagii, alcaloizi, saponine, ulei volatil, acid salicilic, glicozizi, kampferol, acid enantic, acid ferulic, triterpene, acid malic, adelhide fenolice, carotenoizi, flavonoizi. Planta are proprietati expectorante, antiinflamatoare, cicatrizante, laxative, diuretice, antiseptice, dezinfectante, sedative, antireumatice.   Uz intern: - boli gastrointestinale, bronsite, guta, boli reumatice, tuse,... [continuare]

Planta legumicola si medicinala, anuala, originara din Asia Mica, de cultura la noi in tara. Frunzele sunt ovale, alungite, carnoase de culoare verde deschis. Fructul este o achena. Spanacul contine saruri minerale (fier, sodiu, potasiu, fosfor, magneziu, calciu, iod), vitamine (A, B, C), glucide, lipide, protide. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si semintele. Are efect hipotensiv, nutritiv, remineralizant, afrodisiac, laxativ, hipoglicemiant. Spanacul se utilizeaza in gastronomie, in compozitia preparatelor culinare. Uz intern: - hipertensiune arteriala, boli diabetice, afectiuni ale rinichilor, astenie fizica si psihica, anemie feripriva, tulburari de crestere, constipatie, rahitism, tuse, hemoptizii, convalescenta, scorbut - sub forma de infuzie, suc, consumat crud. Uz extern: - eczeme, ulceratii, arsuri - sub forma de comprese cu suc, cataplasma. Contraindicatii: - Se recomanda evitarea supradozajului in cazul reumatismului, artritei,... [continuare]

Patlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt. Patlagina infloreste din mai pana in septembrie. Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor. Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele. Planta contine: aucumbina... [continuare]

Planta medicinala si alimentara (cereala) de cultura la noi in tara, fiind intalnita mia ales in zonele cu climat racoros si umed. Fructul este o cariopsa. Frunzele sunt late si lungi, tulpina este de tip pai iar florile cresc sub forma de spic. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele dar si planta intreaga. Ovazul infloreste in luna iulie sau iunie. Recoltarea se face inainte de coacere sau a maturarii depline a plantei. Ovazul contine saruri si minerale (potasiu, fier, fosfor, calciu, magneziu), vitamine (vitamine din grupul B, carote, vitamina d), polizaharide, flavone, saponozide, steroli. Planta are efect mineralizant, tonic, antidepresiv, stimuleaza activitatea glandei tiroida, emolient, sedativ, nervin, laxativ, depurativ. Ovazul se foloseste in alimentatie pentru continutul ridicat de proteine, vitamine si grasimi ale semintelor. Uz intern: - constipatie, boli renale, oboseala fizica si psihica, convalescenta, nisip la rinichi, insomnie, tuse, bronsita,... [continuare]

Silurul este o planta din flora spontana europeana si apartine familiei Scrophulariaceae. In Romania creste in zonele insorite ale pasunilor si fanetelor montane. Tulpina este ramificata, creste pana la 15 cm si este acoperita cu perisori. Frunzele sale sunt ovale, lipsite de codita si forma lor aminteste de un ventilator, sunt adanc zimtate pe margini si sunt de culoare verde intens. Florile hermafrodite, cresc la subsuara frunzelor, dispuse in grupuri de 2-6 bucati, sunt albe, cu fine dungulite violet, iar in centru au o zona galbena. Forma florii este deosebita, partea de jos amintind de o pleoapa umana. Infloreste in lunile iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele si floorile, ce trebuie recoltate in perioada de inflorire. Dintre substantele chimice continute, amintim: substante amare, ulei gras, tanin, aneubina, saruri minerale. Proprietatile curative specifice plantei sunt: stimuleaza eliminarea bilei, antibiotic, stimuleaza digestia si... [continuare]

Planta este originara din India si Sri Lanka, dar a fost aclimatizata cu succes in Europa, America si Asia. In Romania este cultivata in sere sau gospodarii. Planta are o inaltime de pana la 1,5 m si este spinoasa. Frunzele sunt mari si lobate. Florile sunt albe spre purpuriu. Fructul este carnos, are culoare vinetie, in interior este verezuie si prezinta multe seminte. Printre componentele chimice constitutive se numara: apa 92%, protide, lipide, glucide, fosfor, magneziu, calciu, potasiu, sulf, sodiu, clor, fier, mangan, cobalt,  zinc, cupru,iod, vitaminele: provitamina a, B1, B2, C, PP, scopoletin si scoparon, tripsina. Principalele proprietati ale plantei sunt: antianemic, laxativ, diuretic, stimulent hepatic si al pancreasului, calmant, reduce tumorile, previne cancerul in special la stomac datorita tripsinei, normalizeaza tensiunea arteriala. In fitoterapie este utilizat fructul.     Uz intern:   - afectiuni cardiace, anemie, artrita, cancer... [continuare]

Planta medicinala fara tulpina, intalnita prin livezi, paduri, poieni, tufisuri, din zona de campie pana in cea alpina. Frunzele sunt ovale, florile au culoare violeta, rosie sau alba si stau aplecate. Frunctul este o capsula. In scop fitoterapeutic, se utilizeaza radacina, florile, frunzele. Frunzele se recolteaza in lunile martie sau aprilie, florile in lunile aprilie sau mai, iar radacina, primavara - in lunile martie sau aprilie sau toamna - in lunile septembrie sau octombrie. Toporasii contin mucilagii, alcaloizi, saponine, ulei volatil, acid salicilic, glicozizi, kampferol, acid enantic, acid ferulic, triterpene, acid malic, adelhide fenolice, carotenoizi, flavonoizi. Planta are proprietati expectorante, antiinflamatoare, cicatrizante, laxative, diuretice, antiseptice, dezinfectante, sedative, antireumatice.   Uz intern: - boli gastrointestinale, bronsite, guta, boli... [continuare]

Planta anuala de cultura, intalnita in zone cu climat bland si umed. Radacina este fasciculata, se prelungeste aerian cu o tulpina cilindrica de pana la 1.3 m inaltime care prezinta frunze ce au lingula triungiulara, urechiuse dezvoltate ce inconjoara tulpina. Inflorescenta apare in iulie-august, sub forma de panicul, care se transforma in fructe cariopse, concrescute cu paleele. Planta contine celuloza, proteine, grasimi, substante extractive neazotate, minerale (calciu, fosfor, fier, potasiu, sodiu, sulf, magneziu, mangan, clor, iord, zinc, fluor, arsenic) si vitamine A, B1, B6, b12 continute in coaja care din pacate se pierde in procesul de prelucrare. Cariopsele contin: 13.7 % apa, 10.4% fibre, 2.3% lipide, 5.8% proteine, 73.7% glucide. In scop fitoterapeutic se utilizeaza boabele de orez decorticate partial sau integral (orezul cargo – orezul curatat de prima lui invelitoare, de pleava, apoi orezul semi-complet care a suferit o prima prelucrare si orezul alb sau... [continuare]

Troscotul face parte din familia Polygonaceae si este o planta ierboasa raspandita in tara noastra. creste chiar si in cele mai neprielnice locuri, pe poteci, intre dalele de pe drumuri, intre pietrisul terasamentelor de cale ferata, pe terenuri virane,  in culturi, atat la campie cat si in zonele deluroase. Radacina sa este pivotanta, tulpina este ramificata, intinsa pe pamant, dar nu este taratoare, acoperita pana la varf cu frunze. Frunzele sale sunt mici, alternante, netede, ovale si au codita scurta. Florile apar la subsuara frunzelor, grupate cate 2-4, sunt de culoare alb-verzuie, pe margini alb-roz. Infloreste din iunie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc partile aeriene ale plantei, ce trebuie culese in momentul infloririi. Troscotul contine: avicularozida, tanin, acid salicilic, gume, rezine, pigmenti flavonici, ceruri, mucilagii, saruri minerale, siliciu etc. Planta are efect: hipotensiv moderat, astringent, antidiareic,... [continuare]

Gheara diavolului face parte din familia Pedaliaceae si creste in teren nisipos, in conditii foarte aride, la altitudini de 500-1000 de metri in Africa de Sud si Zimbabue. Este o planta taratoare, cu radacini tuberoase, foarte puternice, din care ies radacinile secundare. Tulpina sa este acoperita de frunze , ce cresc opozite, alcatuite din 3-5 lobi, de culoare verde, cu nuante de gri, datorita faptului ca sunt acoperite cu perisori fini, care secreta mucilagii. Floarea are forma de trompeta, colorata pe margini in nuante de la roz la violet - purpuriu, iar spre centru este galbuie si infloreste in decembrie - februarie. Fructul sau spinos are o forma aparte, de la care i se trage si numele, este oval si incapsulat intr-o coaja lemnoasa, cu doi spini centrali mari si 2 randuri laterale de 12-16 brate acoperite de tepi. Aceste brate si spini sunt mult mai mari, mai lungi decat fructul in sine. Semintele sale sunt alungite si de culoare neagra. Ghiara diavolului contine... [continuare]

Acest arbore este originar din Europa, iar in Romania este intalnit in lunci, pe terase joase si pe malul raurilor, in dealurile intracarpatice si in general in zonele cu soluri umede. Este un copac ce atinge inaltimi de pana la 20 m, frunzele sale sunt rotunde, cu nervuri proeminente, usor dintate pe margini, iar cele tinere sunt lipicioase; la maturitate au culoarea verde inchis. Mugurii sunt acoperiti cu o substanta rasinoasa. Mugurii feminini sunt mici si inchisi la culoare, oarecum lemnosi, iar cei masculini sunt matisori galbui, pendulari. Contine tanin, cvercitrina, hiperozid, dimetoxi-izolaricirezinol-xilozid, lignanmenoxilozid. In scop fitoterapeutic se folosesc: scoarta, mugurii, frunzele. Frunzele se culeg inainte ca fructele sa ajunga la maturitate, iar mugurii inainte sa ajunga la vegetatie.  Calitatile sale sunt: tonic amar, antiseptic, dezinfectant, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic.   Uz intern:    -... [continuare]

Planta medicinala care are flori albastre globuloase. Albastrelele cresc in zonele de campie si de deal (mai ales pe langa lanurile de cereale), dar si in zone cu clima uscata si ajung la maturitate incepand cu luna iulie pana in septembrie. Au o durata de viata de 1-2 ani. De la aceasta planta se utilizeaza in mod special florile. Planta este acoperita de peri micuti care ii ofera in aspect matasos. In ciuda numelui, florile plantei sunt atat albastre dar si alb-roz. Florile se vor recolta doar cand sunt integral deschise. Albastrelele au proprietati calmante, hidratante, astringente, antiinflamatoare, bacteriostatice, emoliente. Se utilizeaza mai ales in boli ale pielii si in cosmetica, dar si pentru alte afectiuni. Pentru ca efectul albastrelelor sa fie evident, in scop cosmetic, acestea trebuie utilizate sub forma de comprese, zilinic timp de 10-15 minute timp de 2-3 luni. In scop medicinal se vor utiliza doar florile plantei. Uscarea florilor se va face intinzandu-le... [continuare]

Planta erbacee bienala sau trienala, cultivata in majoritatea regiunilor tarii. Bulbul este alungit, iar tulpina este groasa, de culoare alba. Frunzele sunt lungi, cu varf ascutit. Florile au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza bulbul si semintele. prazul contine glucide, proteine, lipide, glucoza, fructoza, zaharoza, saponine vitamine (C, PP, B6), substante minerale (potasiu, calciu, fosfor, clor, magneziu, sodiu). Prazul are efect antiinflamator, antiseptic, carminativ, hipotensiv, stomahic, diuretic, expectorant, hipogliceminant, tonic, vasodilatator. Planta are aroma si gust specific Prazul se foloseste in gastronomie pentru prepararea diverselor tipuri de mancaruri si salate.   Uz intern:   - gripa, angina, afectiuni cardiace, arterite, astm bronsic, bronsite, traheite, laringite, guta, convalescenta, constipatie, sterilitate - sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

Aceasta planta face parte din familia Lycopodiaceae, se aseamana cu muschiul de pamant si este vesnic verde. Este o planta din flora spontana, ce creste in Europa si America de Nord, in unele tari fiind ocrotita de lege. In Romania se gaseste la altitudini de peste 600 de metri, la liziera padurilor sau in padurile de conifere. Nu suporta lumina directa a soarelui, prefera umbra deasa, racoarea si solurile umede. Are vrejuri lungi, ce ajung pana la 1- 2 m lungime. Din aceste vrejuri cresc tulpinite lungi de 7-10 cm, moi la pipait, ramificate, cu frunze liniare, ascutite la varf, moi si dese ca niste solzisori, care se termina cu un fir alb, lung. Cand are varsta de patru ani, pe aceste vrejuri apar 2-3 pistiluri lungi, galbui cu polen, ca niste spice - florile, care infloresc din iulie pana in septembrie . Contine urmatoarele substante: clamatina, anatina, licopodina, clavatoxina, nicotina, substante de natura flavonica, triterpenica, minerale, iar sporii contin:... [continuare]

Planta este originara din Europa si Asia, dar s-a aclimatizat si in America de Nord si Africa de Sud. In tara noastra poate fi intalnita in zone apropiate de mlastini, pe terenuri umede, pe marginea drumurilor sau pe langa garduri. Planta este inalta de pana la 60 cm, tulpina este dreapta si acoperita cu perisori. Frunzele sunt sunt lobate, rotunjite la varf si crestate pe margini si raspandesc un miros neplacut. Florile cresc grupate in inflorescente bogate, sunt galbene si infloresc din iunie pana in noiembrie. Printre elementele chimice continute se evidentiaza un numar foarte mare de alcaloizi: iacobina, otosenina, retrosina, senecionina, acetilerucifolina. Toti acesti alcaloizi sunt toxici pentru rumegatoare, mai ales cai si vite. toxina continuta de planta distruge ficatul animalelor, ducand la moarte. Principalele calitati ale plantei sunt: verzicanta, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei. Cercetarile recente au aratat ca alcaloizi din... [continuare]

Caisul este un pom fructifer, arbore care poate atinge 6 metri inaltime, originar din Asia, de cultura la noi in tara. Frunzele sunt ovale,cu varf ascutit, iar coroana este densa si voluminoasa. florile au culoare alba sau roz deschis. fructele sunt rotunde, de culoare portocalie, acoperite de peri. Caisul infloreste la inceputul lunii aprilie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si samburii. fructele se recolteaza in lunile iulie sau agust. Caisele contin proteine, lipide, glucide, glucoza, pectine, zaharoza, fructoza, campesterol, sorbitol, acid malic, acid citric, vitamine din grupul b, acid oxalic, acid ascorbic, tocoferoli, acid pantotenic, riboflavina, tiamina, substante minerale (potasiu, fier, fosfor, calciu, magneziu, sodiu, clor, mangan, cupru). Caisele au proprietati tonice, depurative, diuretice, antihelmitice. Uz intern: - fructele - anemie, edem, depresii, insomnii, astenie, constipatie, litiaza renala, litiaz abiliara, rahitism, detoxifiere, boli... [continuare]

Plamanarica face parte din familia Boranginaceae si este intalnita in Romania atat in zonele de ses, cat si in regiunile de deal si munte. creste in locuri umbroase, in soluri umede sau la marginea padurilor. Planta are in pamant un rizom carnos, din care iese tulpina, nu prea inalta, pana la 30 cm, acoperita cu peri aspri, cilindrica, neramificata.  Frunzele bazilare sunt ovale, petiolate,  de culoare verde inchis pe fata superioara, uneori prezentand pete albicioase si verde mai deschis pe fata inferioara. Frunzele de pe tulpina apar dupa inflorire si sunt fara codita, prelungindu-se in lungul tulpinii. Florile, in forma de palnie cu 5 lobi, sunt grupate cate 10- 15 intr-o inflorescenta si sunt rosii la inceput, apoi devin violete, iar spre sfarsitul infloririi devin albastre. Perioada de inflorire este martie- mai. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, fara codite, culese in momentul infloririi. Frunzele lastarilor trebuiesc culese toamna, cand au cel... [continuare]

Dafinul sau laurul este un arbust cu frunze verzi tot timpul anului, face parte din familia Lauraceae si este original din bazinul Mediteranean. In Romania este planta de cultura sau crescut in ghiveci, este folosit ca arbust ornamental sau pentru a fi folosit ca si condiment. Creste destul de lent si ajunge pana la maxim 9 m inaltime. Frunzele sale sunt ondulate pe margini, ovale, au o culoare de verde intens, cele mature capata un luciu specific si sunt aromate daca sunt sfaramate. Florile sale sunt mici, de culoare galbena, infloresc primavara, cresc sub forma de umbrela si produc un fruct de forma unei bobite ovoidale de culoare mov inchis, cu o singura samanta. Frunzele si fructele contin ulei volatil - bogat in oxizi (cineol) si fenol metil eteri (estragol, eugenol), mucilagii, pectine, tanin, rezine, o substanta amara (lactona) sesquiterpenica de tip gremacranolodic (costunolida). Din frunze se extrage untul de dafin (oleum lauri), intrebuintat la... [continuare]

Este o planta originara din sudul Europei si poate fi cultivata ca planta ornamentala si pentru aroma pe care o raspandeste. In tara noastra planta este intalnita in flora spontana, pe coaste insorite, aride, frecvent cultivate.Virnantul este o planta semilemnoasa, inalta de pana la 90 cm, cu tulpina ramificata. Frunzele sunt sesile, compuse, penate si sunt verzui- albastrui. Florile sunt mici si galbene si cresc in corimb. Printre elementele chimice continute de Virnant se numara: ulei eteric, rutina, quercitina, rezine, tanin, alcaloizi toxici, cetone, esteri, terpene. Principalele calitati ale plantei sunt: verzicant, emenagog, antispastic, stimulent, vermifug. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei ce se recomanda sa fie recoltata in iunie, inainte de inflorirea plantei. Uz intern: - afectiuni gastrice, colita, tulburari menstruale, parazitoze intestinale - sub forma de infuzie slaba. Uz extern: - guta, sciatica, artroza - sub forma de... [continuare]

Merisorul este un arbust mic, intalnit la noi in tara in zona alpina in pajisti, tufarisuri sau luminisuri. Florile sunt albe sau roz, iar fructul este o baca de forma sferica si culoare rosie care contine seminte roscate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau fructele. Recoltarea se face toamna, in luna septembrie sau in luna octombrie. Planta contine glicozizi, saponine, fenoli, proteine, lipide, glucide, pectine, vitamine (A,C), substante minerale, glicozid, tanin, acid malic, acid citric, zaharuri, flavonoizi. Merisorul are actiune antiseptica a cailor urinare, astringenta, antiinflamatoare, diuretica, diaforetica. Uz intern: - boli urinare (cistite, pielonefrite, colibaciloze, uretrita), boli reumatice, diabet, diaree, edeme - sub forma de infuzie, decoct sau consumul fructelor in forma cruda, sucuri, compoturi. Uz extern: - laringite, eczeme, afte, stomatite - sub forma de decoct, gargara, cataplasma. Contraindicatii: -... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de campie pana in zona subalpina. Tulpina este dreapta si ramificata. Florile au petale culoare galbena aurie cu puncte negre. Fructul este o capsula ovala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in perioada de inflrire si imbobocire, florile. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Gustul este aromat. sunatoarea contine tanin, ulei volatil, glicozide, caroten, saponine, flavonoide, rezine, acid ascorbic, colina Planta are actiune antiinflamatoare, astringenta, cicatrizanta, vasodilatatoare, hipotensiva, antibacteriana, antibiotica, antidiareica. Uz intern: - boli hepatice (cronice sau evolutive), boli gastrointestinale, colite, ulcere, insomnii, enurezis, boli reumatice, colecistite, diaree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, rani, plagi, hemoroizi, inflamatii ale gingiilor - sub forma de bai locale, infuzie, comprese, gargara, cataplasme. Efecte adverse: [continuare]

Denumire stiintifica :Sinapis alba Fam. Cruciferae. Denumiri populare : curpen alb, hordel, hrenoasa, mustar bun, mustar de gradina, rapita alba, rapita de gradina, rapita de mustar. In traditia populara : mustarul se punea la ceafa sau la urechi, contra durerilor de cap. Pisat maruntel, cu lapte dulce, se folosea contra orbaltului. Radacina fiarta cu vin, se lua dimineata si seara contra treapadului. Era un leac obisnuit contra junghiurilor; se amesteca faina de mustar cu otet, se facea o turta si se punea in legatura. Altii luau o parte faina de mustar si 2 parti de grau, le amestecau le puneau pe o carpa si apoi tineau 5-6 ore pasta facuta cu otet. In locul de faina se foloseau uneori tarate de grau. Unii faceau bai cu partile aeriene ale plantei, contra reumatismului si racelii. Compozitie chimica : oficinale sunt numai semintele ajunse la complecta lor maturitate (Semen Sinapis nigrae sau Semen Brassicae nigrae) semintele contin ulei vezicativ, mucilagii, glicozide.... [continuare]