Plamanarica (pulmonaria officinalis)

Plamanarica face parte din familia Boranginaceae si este intalnita in Romania atat in zonele de ses, cat si in regiunile de deal si munte. creste in locuri umbroase, in soluri umede sau la marginea padurilor. Planta are in pamant un rizom carnos, din care iese tulpina, nu prea inalta, pana la 30 cm, acoperita cu peri aspri, cilindrica, neramificata.  Frunzele bazilare sunt ovale, petiolate,  de culoare verde inchis pe fata superioara, uneori prezentand pete albicioase si verde mai deschis pe fata inferioara. Frunzele de pe tulpina apar dupa inflorire si sunt fara codita, prelungindu-se in lungul tulpinii. Florile, in forma de palnie cu 5 lobi, sunt grupate cate 10- 15 intr-o inflorescenta si sunt rosii la inceput, apoi devin violete, iar spre sfarsitul infloririi devin albastre. Perioada de inflorire este martie- mai. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, fara codite, culese in momentul infloririi. Frunzele lastarilor trebuiesc culese toamna, cand au cel mai mare continut de substante active. Elemente chimice constitutive:  tanin, saponine, saruri de potasiu, magneziu, acid salicilic, alatonina, mucilagii, vitamina C, caroten, derivati polifenolici, pentoze, acizii: stearic, palmitic, miristic, fitosterine, saruri minerale bogate in magneziu, rezine. Proprietati: antiseptic bronhic, creste diureza, antiinflamator, antimicrobian, astringent, diuretic, tonic, remineralizant al sistemului osos, emolient, expectorant, analgezic, antidiareic, mareste secretia biliara, stimuleaza transpiratia din corp, aromatizant, cicatrizant.

Uz intern: 

- afectiuni renale, afectiuni pulmonare, bronsite, cistite, diaree, gastrite hiperacide, reumatism, traheite, traheobronsite, tuberculoza, tuse, ulcer gastric si duodenal – sub forma de  infuzie, decoct.

Uz extern:

- crapaturile sanilor, rani, matreata, inflamatiile gatului, raguseala, laringite, pecingine, degeraturi – sub forma de cataplasme si comprese cu infuzie sau decoct, gargara, bai sau spalaturi locale.