Cauzele obezitatii la barbati

Chiar daca stim ca nu este bine sa depasim greutatea ideala, tentatiile alimentare ne inconjoara pretutindeni, si ca urmare suntem si vom fi panditi de numeroasele probleme medicale cauzate de obezitate, cel putin pana cand vom reusi sa rezistam tuturor acestor tentatii, sa ne ridicam mai devreme de la masa si sa facem cat mai mult sport.

Expertii in alimentatie sustin ca dupa varsta de 35 de ani este foarte important sa ne mentinem la aceeasi greutate, fara a mai adauga nimic in plus. Ei spun ca pe masura ce inaintam in varsta muschii incep sa fie inlocuiti de tesut adipos. Avand in vedere ca, grasimea nu necesita tot atat de multa energie pentru a se mentine, surplusul energetic luat in alimentatie se depune sub forma de tesut adipos.

Daca intre 25 si 35 de ani greutatea noastra a crescut cu mai mult de 9 kilograme, cu siguranta exista un dezechilibru in alimentatie sau in programul zilnic de exercitii fizice. Specialistii recomanda ca in acest caz sa consultam fara intarziere un nutritionist, in vederea adoptarii unui stil de viata sanatos. In timp ce in cazul femeilor tesutul adipos se depune la nivelul soldurilor, al coapselor sau membrelor, la barbati el se depune in jurul taliei. Surplusul ponderal creste riscul de infarct miocardic, cancer, hipertensiune si apnee de somn. De asemenea afecteaza viata sexuala si determina o ingreunare in desfasurarea activitatilor fizice si a vietii de familie.

Chiar daca specialistii sustin ca exista un determinism genetic in cazul obezitatii, cu siguranta acesta nu este singurul factor incriminat. Ei explica implicarea si a altor factori prin prisma faptului ca se remarca o tendinta de crestere in greutate la nivelul populatiei intregului mapamond, ori o astfel de evolutie, atat de rapida, a zestrei genetice la nivel populational este dificil de imaginat. Practic, ar insemna ca mostenirea genetica a tuturor oamenilor sa evolueze simultan si coerent, ori acest lucru este imposibil.

Implicarea factorului genetic are insa alte conotatii. Astfel, nu toti barbati au aceeasi tendinta de a se ingrasa. Intr-un studiu american desfasurat pe mai multe perechi de gemeni monozigoti (asa-numitii „gemeni identici”) participantii au fost hraniti pentru 100 de zile cu portii abundente - dar egale - de mancare. S-a observat o crestere ponderala egala in cazul gemenilor monozigoti din aceeasi pereche, dar diferentele intre perechile de gemeni au diferit in mod semnificativ: in unele cazuri cresterea a fost de doar 3 kilograme in timp ce in altele a fost de 12 kilograme.

Un exemplu clasic de implicare a factorului genetic este in cazul persoanelor care reusesc sa isi mentina greutatea indiferent cat si ce anume ar manca. Factorul genetic este acela care decide cine are o tendinta mai mare de a se ingrasa si cine nu. Studiile au aratat ca aceia care au o tendinta mai mare de a se ingrasa in copilarie sunt cei care vor prezenta cel mai ridicat risc de a deveni obezi la varsta adulta.

Specialistii spun ca acest fapt se datoreaza atat mostenirii genetice individuale cat si obiceiurilor alimentare din copilarie, care stau la baza unor modificari ale metabolismului ce pot persista de-a lungul intregii vieti. In afara genelor si a alimentatiei din copilarie, un rol important in aparitia obezitatii ii revine si sedentarismului; specialistii considera ca mijloacele de a ne distra devin din ce in ce mai sedentare, ducand la conturarea unui stil de viata din care exercitiile fizice lipsesc. Astfel, aportul alimentar depaseste necesitatile energetice zilnice, si acest fapt sta la baza cresterii ponderale.

Expertii in nutritie sustin ca barbatii mananca cu pana la 70% mai mult decat femeile, si ca alimentatia in cazul lor este mai putin echilibrata decat in cazul femeilor. De asemenea, barbatii sunt mai susceptibili in a-si satisface propriile necesitati alimentare de moment, comparativ cu femeile care par mai dispuse la a face compromisuri pentru a avea o alimentatie echilibrata.

Nutritionistii considera ca cea mai mare schimbare care a survenit in alimentatie de-a lungul anilor este marimea portiei. Acest lucru se reflecta atat in meniurile restaurantelor cat si in cartile de bucate, si tendinta s-a accentuat incepand din anii 70. Chiar daca ar fi de asteptat ca dupa o masa copioasa organismul uman sa refuze mancarea pentru perioade mai mari de timp, s-a dovedit ca realitatea este cu totul alta. Un studiu efectuat pe subiecti umani a aratat ca si in cazul in care portiile de mancare sunt mai mari decat in mod uzual oamenii au tendinta de a manca totul din farfurie, iar acest fapt nu va determina, la urmatoarele mese, nicio scadere a apetitului.

Portiile au devenit din ce in ce mai mari din ratiuni economice, interesul comerciantilor fiind de a vinde cantitati cat mai mari de produse alimentare, fara a se acorda atentia cuvenita problemei reprezentate de cresterea incidentei obezitatii. De aceea trebuie sa fim atenti si sa nu dam curs indemnurilor din reclame, pentru a ne putea mentine greutatea in limite normale si a fi astfel feriti de problemele de sanatate pe care obezitatea le aduce cu sine.

Expertii au demonstrat ca este dificil sa convingi oamenii sa manance mai putin, si de aceea eforturile se concentreaza pe incurajarea alimentatiei cu produse sarace in continut caloric.

Nutritionistii ne sfatuiesc sa mancam alimente sarace in calorii, astfel incat chiar daca volumul unei portii este crescut, cantitatea de energie continuta de o portie sa fie mica. Ei recomanda portiile mari de salata sau supe, care chiar in conditiile in care au un continut caloric redus, pot oferi senzatia de plenitudine.

Specialistii sunt de parere ca un rol crucial ar trebui sa revina sistemului de sanatate publica, care ar trebui sa dezvolte politici de sanatate care sa incurajeze consumul de alimente sanatoase, oferind stimulente, si sa supra-taxeze consumul de alimente nesanatoase. Ei sustin ca aceste strategii ar trebui sa fie implementate in pofida rezistentei pe care o opune industria alimentara.

Cercetarile in domeniul geneticii ofera premizele aparitiei unor noi medicamente impotriva obezitatii in urmatorii 10 - 20 de ani. Totusi, exista cel putin 25 de gene implicate in obezitate iar fiecare dintre noi avem cel putin 12 astfel de gene, astfel incat medicamentele asteptate nu vor avea un impact semnificativ in toate cazurile, fiind necesar un tratament individualizat.

Dar indiferent daca vor aparea sau nu astfel de noi medicamente impotriva obezitatii, pana atunci se recomanda adoptarea unui stil de viata sanatos, bazat pe o alimentatie echilibrata si pe o activitate fizica regulata.