Apneea de somn (Sindromul de apnee in somn SAS)

La majoritatea pacientilor cu ASO, configuratia cailor respiratorii este afectata structural, ceea ce predispune la obstructie sau sunt prezente defecte anatomice evidente la nivelul nasului, gurii sau gatului, ca de exemplu hipertrofia tonsilara (amigdaliana). In pozitie culcata, in timpul somnului, amigdalele hipertrofiate contribuie la ingustarea cailor aeriene declansand apneea de somn. In timpul zilei, in perioada de veghe si in pozitie ortostatica aceste modificari fiziopatologice nu se produc.

Alti factori care contribuie la colapsul cailor respiratorii in timpul somnului sunt:

Factori care nu pot fi modificati

Factorii de risc care predispun la aparitia apneei de somn includ:

Factori care pot fi controlati

Factori de risc care pot fi controlati evitandu-se astfel aparitia ASO includ:

Alte simptome includ:

Persoanele varstnice prezinta in mod normal, opriri ale respiratiei in timpul somnului, ingreunand punerea diagnosticului de ASO, insa aceste scurte pauze respiratorii nu produc alterari profunde ale concentratiei oxigenului arterial.

Simptome la copil

La copil, simptomele depind de varsta acestuia:

Desi sforaitul este un simptom constant la copii cu ASO, somnolenta diurna, simptom diagnosticat la adulti nu este prezent in aceeasi masura ca la adulti. La unii copii singurul simptom al apneei de somn poate fi reprezentat de diminuarea ratei de crestere comparativ cu cei din aceeasi grupa de varsta. Desi rara, ASO la copii determina intarziere in dezvoltare si instalarea cordului pulmonar (hipertrofia ventriculara dreapta datorata afectiuni lor care altereaza functia si structura plamanului).

Alte boli care prezinta simptome similare SAS sunt hipotiroidismul (functie deficitara a tiroidei), narcolepsia (afectiune a somnului caracterizata prin atacuri rezistibile, repetate de somn in timpul zilei) si sindromul picioarelor nelinistite (senzatii neplacute la nivelul picioarelor care apar de obicei in cursul serii dupa culcare sau de multe ori si noaptea).

Oprirea respiratiei produce scaderea concentratiei gazelor sanguine: scaderea presiunii partiale a oxigenului din sangele arterial si cresterea presiunii partiale a dioxidului de carbon. Hipoxia din timpul somnului suprasolicita sistemul nervos si aparatul cardiovascular, in timp acesti pacienti vor dezvolta hipertensiune arteriala, boala arteriala coronariana si prezinta agravarea ASO, interventia terapeutica fiind mai dificila.

Oboseala marcata din timpul zilei este responsabila pentru:

Expectativa nu este recomandata la marii sforaitori (sforait intens si profund), in cazul in care somnul este agitat iar pacientul este somnolent in timpul zilei. Daca partenerul observa ca in timpul somnului persoana prezinta pauze frecvente ale respiratiei se va cere sfatul medicului.

Tratamentul ASO este efectuat de urmatorii medici specialisti care pot sa efectueze studii de somn (polisomnografia):

Alti specialisti recomandati:

Suspiciunea de ASO va fi confirmata prin realizarea urmatoarelor teste sau investigatii ale somnului:

- studii ale somnului sunt inregistrari ale evenimentelor petrecute in timpul somnului. Cel mai important test de studiere a somnului si de diagnostic al ASO este polisomnografia care masoara activitatea electrica a creierului, activitatea musculara, frecventa cardiaca, fluxul de aer respirat pe nas si gura si saturatia sanguina a oxigenului.

Alte teste:

Daca dupa tratamentul initial simptomatologia nu s-a atenuat se vor efectua testari suplimentare inainte de interventia chirurgicala prin care se intentioneaza indepartatarea excesului de tesut care favorizeaza obstructia:

Protocolul de diagnostic al apneei obstructive a copilului include urmatorii pasi, conform Asociatiei Americane de Pediatrie:

Inaintea inceperii tratamentului sunt esentiale studii in laboratorul specializat de investigare a somnului.

Primele masuri terapeutice instituite vor fi schimbarea stilului de viata si ulterior, in cazul in care acestea nu au avut succes, se va apela la tratamentul chirurgical.

De asemenea, inainte se vor trata celelalte probleme de sanatate, de exemplu antibioterapia infectiilor si tratamentul medicamentos al disfunctiei tiroidiene.

Abordarea terapeutica a ASO la copii este similara cu cea de la adulti, insa, tonsilectomia (rezectia amigdalelor) si adenoidectomia (rezectia vegetatiilor adenoide/polipilor) sunt de prima intentie. Se va trece la administrarea oxigenului cu presiune continua pozitiva doar daca tratamentul chirugical nu a fost eficient sau daca acesta nu poate fi efectuat.

- scaderea in greutate, daca persoana este obeza, este prima masura anti-sforait si componenta esentiala a tratamentului ASO. Studiile au evidentiat ca scaderea in greutate diminueaza numarul episoadelor de apnee sau bradipnee
- se va merge la culcare la aceeasi ora, in fiecare noapte
- vor fi respectate orele de somn, un somn insuficient predispune la ASO
- se recomanda dormitul pe o parte, va fi evitat dormitul pe spate, acesta impiedicandu-se prin coaserea unui buzunarel pe spatele pijamalei in care se va introduce o minge de tenis
- va fi evitat consumul de alcool sau a medicatiei sedative inainte de culcare
- renuntarea la fumat: in absenta nicotinei tonusul musculaturii care mentine deschisa caile respiratorii este crescut evitandu-se astfel colabarea din timpul somnului
- corectarea pozitiei incorecte a capului fata de trunchi poate avea efect benefic. O inaltime corecta a pernei va fi de ajutor, insa mai eficienta este cresterea diferentei planului capului fata de cel al trunchiului de la 10 la 15 cm prin plasarea unor caramizi sub picioarele de la capul patului
- tratamentul afectiunilor respiratorii, precum obstructia cauzata de raceli sau alergii, cu ajutorul decongestionantelor nazale.

Toate cazurile de apnee de somn beneficiaza in urma schimbarii stilului de viata, iar in formele moderate poate fi singura masura terapeutica.

In anumite situatii, utilizarea unor dispozitive nazale care largesc fosele nazale si cresc fluxul de aer. Desi aceste dispozitive nazale opresc sforaitul nu trateaza ASO.

Cea mai eficienta metoda terapeutica este ventilatia cu presiune pozitiva continua (CPAP- Continuous Positive Airways Pressure)

Alte metode medicale de tratament ale ASO:

Optiunile chirurgicale sunt:

In anumite situatii este necesara interventia chirurgicala:

De retinut!

Studiile de specialitate au aratat ca CPAP diminua somnolenta diurna a pacientilor cu ASO moderata si severa, dar nu este eficienta in formele usoare de apnee de somn.

CPAP se va administra continuu pe tot timpul noptii, in caz contrar, simptomatologia va reapare.

Uvuloplastia cu laser este utila in tratamentul sforaitului. Este indicata si in anumite cazuri de ASO usoare si moderate. Aceasta metoda terapeutica nu este aprobata de Asociatia Americana de Medicina a Somnului pentru tratamentul ASO.