Sindromul picioarelor nelinistite (sindromul Ekbom)

Sindromul picioarelor nelinistite (SPN) este o afectiune destul de frecventa, dar de obicei trecuta cu vederea, afectand atat miscarea cat si somnul. Persoanele cu SPN prezinta o senzatie neplacuta la nivelul picioarelor si o tendinta nestapanita de a le misca.

Desi afectiunea a fost recunoscuta inca de la inceputul secolului al saptesprezecelea, ea a fost descrisa prima data in 1945, de neurologul suedez, Karl-Axel Ekbom. Uneori mai este denumit sindromul Ekbom.

In Regatul Unit exista peste 1,5 milioane de persoane (3% din populatia adulta) cu acest sindrom, dar cifrele reale ar putea fi mult mai mari. Femeile sunt mai frecvent afectate decat barbatii, in general de varsta mai inaintata.

Senzatia inconfortabila din cadrul acestui sindrom este frecvent declansata de inactivitate, putand fi imbunatatita prin miscare. Simptomatologia se agraveaza mai ales seara, in cazul unor persoane, putand determina tulburari ale somnului.

Simptomatologia poate varia de la persoana la persoana. Simptomele pot fi inconfortabile sau iritante, stresante sau debilitante. Desi afectiunea nu este una amenintatoare de viata, poate avea un efect negativ asupra vietii de zi cu zi. Simptomatologia poate include:

- nevoia imperioasa de a misca picioarele;

- senzatie inconfortabila la nivelul membrelor inferioare;

- tulburari ale somnului si tulburari de adormire;

- miscari periodice, involuntare, spasmodice ale membrelor inferioare, ce apar pe parcursul noptii.

Principalele simptome ale SPN sunt reprezentate de nevoia imperioasa de a misca membrele inferioare, fiind frecvent acompaniate de senzatii inconfortabile, ce sunt descrise frecvent ca furnicaturi sau intepaturi.

Unii pacienti au descris simptomele ca senzatie de curent electric sau de mancarime la nivelul sistemului osos. De obicei simptomatologia apare in repaus, in pozitie culcat, sezut sau in timpul somnului, fiind ameliorata temporar prin miscare. De obicei se declanseaza sau se agraveaza seara sau pe perioada somnului.

Pana la 85% dintre persoanele cu SPN prezinta si Disfunctia de Miscare Periodica a Picioarelor (DMPP). Aceasta este o miscare involuntara, spasmodica a membrelor inferioare, ce apare in timpul noptii.

In cazurile medii, simptomatologia SPN poate fi intalnita numai ocazional, putand cauza tulburare usoara a somnului si stres moderat. Cu toate acestea, in cazurile severe, simptomele apar de mai mult de doua ori pe saptamana, iar somnul este sever perturbat, producand senzatie de oboseala pe parcursul zilei.

Partenerul poate fi afectat in perioadele cu miscari periodice ale membrelor inferioare, iar afectiunea poate avea efecte negative si asupra activitatilor de zi cu zi, ca viata personala sau locul de munca.

Etiologia SPN este necunoscuta. Cu toate acestea, studiile arata ca ar putea fi legata de un echilibru perturbat al unei substante chimice de la nivel cerebral, substanta denumita dopamina. Dopamina se secreta in mod natural si intervine in coordonarea miscarilor. Nivelul sanguin al dopaminei scade seara, putandu-se astfel explica de ce simptomele SPN se agraveaza seara si pe perioada noptii.

O alta cauza a SPN o constituie deficienta de fier, care intervine in productia de dopamina. Exista doua tipuri de SPN: primar si secundar.

SPN primar

SPN primar apare in mod natural. Poate aparea la orice varsta, desi de obicei apare la adultii tineri, cu simptome minime, usoare. Cu toate acestea, simptomele pot deveni mai frecvente si severe, producand perturbari ale somnului. Acest lucru se intampla tarziu in timpul vietii, dupa varsta de 50 de ani.

Exista date care sugereaza existenta cazurilor familiale de SPN. Unul dintre studii a aratat ca persoanele care dezvolta sindromul inainte de 45 de ani, cel putin 50% dintre membrii familiei au avut aceasta afectiune. Cu toate acestea, daca afectiunea apare dupa 45 de ani, numai 45% dintre rudele apropiate erau afectate.

SPN secundar

Acesta apare ca si complicatie a altei afectiuni ca:
- anemia feripriva;
- insufficienta renala cronica;
- sarcina;
- alcoolismul cronic.

Unele medicamente pot de asemenea agrava simptomatologia ca antidepresivele, antipsihoticele, antihipertensivele sau cele pentru bolile de inima, tratamente antialergice sau de raceala si tranchilizantele.

In cazul in care se banuieste existenta SPN, se recomanda consultarea urmatoarei liste de simptome posibile:

- Nevoia imperioasa de a misca picioarele - aveti cumva senzatie imperioasa de a misca picioarele produsa de senzatii neplacute de la nivelul membrelor inferioare?

- Simptomele se agraveaza in repaus - simptomele apar sau se agraveaza in timpul perioadelor de inactivitate, ca pozitia sezut sau culcat?

- Ameliorarea simptomelor prin miscare - simptomele se amelioreaza prin miscare ca, plimbare sau intindere?

- Pe perioada noptii simptomele sunt mai intense - simptomele apar mai frecvent sau se agraveaza seara sau in timpul noptii?

In cazul in care ati raspuns pozitiv la majoritatea intrebarilor, exista o posibilitate crescuta de a avea SPN. Se recomanda consultul medicului specialist care va confirma diagnosticul.

Prin reconstituirea istoricului bolii, medicul specialist va putea exclude orice afectiune asociata care ar putea cauza simptomatologia.
SPN este diagnosticat si cu ajutorul simptomatologiei, iar medicul specialist va chestiona pacientul in legatura cu acestea.

SPN este o afectiune medicala, iar in cazurile severe, poate fi debilitanta. De aceea, pacientul ar trebui sa discute deschis cu medicul specialist in legatura cu aceste simptome.

In cazul simptomelor severe, ce afecteaza somnul, se recomanda o evaluare a somnului prin monitorizare si stabilirea problemelor cauzate de Tulburarea de Miscare Periodica a Membrelor Inferioare.

Multe dintre formele de sindrom al picioarelor nelinistite sunt usoare si nu necesita tratament. Aceste forme pot fi ameliorate prin cateva schimbari de viata simple. Cu toate acestea, in cazul simptomelor severe, se recomanda tratament asociat - medicamentos si de modificare a stilului de viata. Daca pacientul este diagnosticat cu SPN, se recomanda stabilirea impreuna cu medicul specialist a optiunilor terapeutice posibile.

Modificarea stilului de viata

Exista o serie de schimbari ale stilului de viata care pot ameliora simptomatologia SPN, de exemplu:
- evitarea substantelor stimulante ca tutun, alcool, cafea
- se interzice fumatul
- efectuarea de exercitii fizice regulate (nu insa in preajma orelor de somn)
- stabilirea unui program regulat de somn prin culcatul si sculatul la aceleasi ore, fara perioade de odihna in timpul zilei, perioade de relaxare inainte de a merge la somn, evitarea stimulantelor, de exemplu cofeina, inainte de culcare
- evitarea medicamentelor care ar putea declansa simptomele SPN, sau a le agrava, in cazul in care consideri ca un medicament pe care il iei poate determina simptomatologie de SPN, se recomanda continuarea administrarii normale a medicamentului si stabilirea unei programari la medicul specialist.
Alte metode care amelioreaza simptomatologia SPN includ:
- intinderea si masajul membrelor inferioare
- aplicarea de comprese calde sau reci la nivelul membrelor
- efectuarea unei bai calde seara
- cititul sau privitul la televizor pentru a ne distrage atentia.

Tratamentul medicamentos

In cazul simptomelor severe, ce nu raspund la modificarea stilului de viata, se recomanda asocierea tratamentului medicamentos.
Agonistii dopaminergici sunt cele mai folosite tipuri de medicamente pentru aceasta afectiune. Aceste medicamente mai sunt folosite pentru tratarea bolii Parkinson. Cu toate acestea, pacientii cu SPN, nu prezinta un risc crescut de a dezvolta boala Parkinson.
Agonistii dopaminergici actioneaza prin cresterea nivelului dopaminei, principala cauza a SPN. Ropinirole si pramipexole sunt doua tipuri de agonisti dopaminergici, folositi frecvent in tratarea SPN. Ca la orice tip de medicament, pot exista si reactii adverse. In cazul pacientilor ce necesita tratament medicamentos, se recomanda consultul medicului specialist pentru cantarirea beneficiilor si a reactiilor adverse posibile.
Daca simptomele nu raspund la agonisti dopaminergici, se pot utiliza alte medicamente ca si carbamazepina, gabapentin, antialgici puternici si benzodiazepine. Desi aceste medicamente nu sunt aprobate in Regatul Unit, unii medici specialisti ii folosesc in formele care nu raspund la celelalte forme de tratament.

Anemia feripriva (prin deficienta de fier)

Daca SPN este produs prin deficienta de fier, tratamentul cu fier poate reduce simptomatologia. Daca sarcina este cea care a declansat simptomele, de obicei ele dispar pana la patru saptamani dupa nastere.

Pentru a reduce tulburarea produsa de SPN, se recomanda un somn regulat. Urmatoarele sfaturi pot fi utile:
- asigurarea unui mediu de somn lunistit si confortabil
- ore regulate de trezire si culcare, culcarea la ore rezonabile
- evitarea efectuarii de exercitii fizice inainte de culcare
- evitarea meselor tarzii si a consumului de cofeina seara tarziu
- evitarea perioadelor de odihna in timpul zilei si seara devreme
- relaxarea inainte de culcare, de exemplu printr-o baie fierbinte sau consumul unei cesti cu lapte cald.