tipuri de dementa
Dementa fronto-temporala sau boala pick
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Dementa frontotemporala Dementa frontotemporala (FTD) reprezinta un grup de tulburari care duce la deteriorarea lobilor frontali si temporali ai creierului prin atrofie. Atrofiile lobare sunt adesea circumscrise si deseori asimetrice. Cei mai afectati sunt lobii temporal si frontal urmati apoi de lobul parietal, talamus si nucleii subtalamici, substanta neagra si globus pallidus. Mai multe tipuri de dementa au fost grupate sub termenul de dementa fronto-temporala si anume: dementa frontotemporala (boala Pick)-despre care se va discuta in acest articol; afazia primara progresiva si dementa semantica. Ce este boala Pick Boala Pick reprezinta o boala degenerativa a cortexului frontal si/sau temporal, mai rar parietal si cuprinde exact 10% dintre toate dementele si pana la 20 % din cele cu manifestare precoce si are o delimitare imprecisa fata de atrofia lobara cerebrala si glioza subcorticala progresiva. Epidemiologie Apare de obicei la varsta de 50-60 de ani dar pot exista si ... [continuare]
Dementa frontotemporala sau boala pick
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru
Generalitati Dementa frontotemporala sau degenerarea lobara frontotemporala este un termen generic pentru un grup de tulburari diverse, mai putin intalnite, care afecteaza in primul rand lobii frontali si temporali ai creierului - zone asociate cu manifestarea personalitatii, comportament si limbaj. In cazul dementei frontotemporale sunt atrofiate portiuni din acesti lobi. Simptomele variaza in functie de partea afectata a creierului. Unele persoane cu dementa frontotemporala pot suferi schimbari dramatice ale personalitatii si pot avea dificultati de socializare, pot fi impulsivi sau pot manifesta tulburari emotionale, in timp ce altii isi pot pierde capacitatea de a folosi si intelege limbajul. Dementa frontotemporala este adesea diagnosticata gresit, fiind confundata cu diverse tulburari psihice sau chiar cu boala Alzheimer. Totusi, dementa frontotemporala tinde sa apara la persoanele mai tinere comparativ cu debutul bolii Alzheimer (care este intalnita mai ales la... [continuare]
Generalitati Toate persoanele incep sa uite diverse lucruri pe masura ce inainteaza in varsta. Multe persoane in varsta au o usoara pierdere de memorie care nu le afecteaza viata de zi cu zi. Dar o pierdere a memoriei care se inrautateste poate fi un semn de instalare a dementei. Dementa este o pierdere a aptitudinilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoanei in cauza. Ea poate provoca probleme ale memoriei si ale gandirii. De regula dementa se inrautateste cu timpul. Durata accentuarii simptomelor difera de la o persoana la alta. Unii oameni raman mult timp intr-o periaoda stationara. Altii au un ritm rapid de pierdere a abilitatilor. Probabilitatea de aparitie a dementei creste odata cu inaintarea in varsta. Acest lucru nu inseamna ca toti oamenii fac dementa. Multe persoane varstnice nu vor face niciodata dementa. In jurul varstei de 85 de ani, aproximativ 35 de persoane din 100 au dementa. Aceasta inseamna ca 65 din 100 de persoane cu aceasta varsta nu au... [continuare]
Dementa vasculara
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Generalitati Dementa vasculara este una din cele mai des intalnite forme de dementa, ocupand locul doi dupa boala Alzheimer. Conditia este cauzata de reducerea cronica a fluxului de sange la nivelul creierului, de obicei, ca rezultat al unui accident vascular cerebral sau a unor serii de accidente vasculare cerebrale. In multe dintre cazuri, accidentele vasculare cerebrale sunt atat de minore, incat unele dintre simptome ar putea fi dificil de observat. Acestea sunt cunoscute drept accidente vasculare cerebrale tacute, dar in timp, gradul de afectare se accentueaza fapt ce duce la pierderi de memorie, confuzie si alte semne de dementa. Dementa vasculara reprezinta o provocare pentru cei afectati de aceasta, cat si pentru ingrijitorii lor. Prin intelegerea conditiei si dorinta de a face schimbari importante in stilul de viata este posibila prevenirea a noi blocaje si compensarea leziunilor creierului deja prezente. Dementa vasculara Dementa vasculara se refera la... [continuare]
Dementa cu corpi lewy
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru
Prezentare generala Dementa cu corpi Lewy (LBD – Lewy Body Dementia) este o boala care apare atunci cand creierul are o cantitate prea mare de o proteina numita alfa-sinucleina. Aceste depozite, care se numesc ”corpi Lewy”, modifica modul in care functioneaza substantele chimice din creier si poate cauza probleme cu gandirea, miscarea, actiunea si sentimentele. De obicei, oamenii prezinta semne de LBD atunci cand depasesc varsta de 50 de ani, dar, uneori, si persoanele mai tinere o pot avea. LBD pare sa afecteze mai mult barbatii decat femeile. Ce este dementa cu corpi Lewy si care sunt stadiile bolii? Dementa cu corpi Lewy este un tip de dementa relativ frecvent, al doilea tip de dementa progresiva, ca frecventa, dupa dementa din Boala Alzheimer. Dementa este denumirea pentru problemele legate de abilitatile de gandire care provin din modificari si leziuni ale creierului care apar in timp. Rareori apare la persoanele cu varsta sub 65 de ani. De obicei, apare incet si... [continuare]
11 mituri despre dementa si deteriorarea cognitiva
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru
Premise Dementa, un termen adesea asociat cu sentimentul de teama si neintelegere, este intesata de numeroase conceptii gresite. Acest articol isi propune sa patrunda mai adanc in aceste mituri, oferind o intelegere cuprinzatoare asupra dementei, a cauzelor si consecintelor acesteia. Mitul 1: Dementa este o componenta fireasca a procesului de imbatranire Una dintre cele mai frecvente conceptii gresite este aceea ca dementa este o parte normala a fenomenului de imbatranire. Cu toate acestea, nu este asa. Desi riscul de a dezvolta dementa creste odata cu varsta, nu este o parte inevitabila a inaintarii in varsta. Dementa este o afectiune care afecteaza functionarea cognitiva in asa masura incat interfereaza cu viata si activitatile zilnice ale unei persoane. Este important sa intelegem ca nu toti adultii in varsta dezvolta dementa. Imbatranirea este un factor de risc, dar nu garanteaza aparitia dementei. Mitul 2: Dementa este doar un alt nume pentru boala Alzheimer Un alt... [continuare]
Dementa frontotemporala - diagnostic si implicatii
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Ce este dementa frontotemporala Dementa frontotemporala cunoscuta si sub numele de afazia semantica sau boala Pick, reprezinta o tulburare neurologica rara si progresiva care afecteaza in mod distinct regiunile cerebrale frontale si temporale. Aceasta afectiune debuteaza adesea in jurul varstei de 40-65 de ani si se caracterizeaza prin schimbari semnificative ale comportamentului, limbajului si functiilor cognitive. Cauze si factori de risc Etiologia exacta a bolii Pick ramane necunoscuta, dar cercetarile sugereaza o componenta genetica puternica, cu unele cazuri asociate cu mutatii genetice specifice. Factorii genetici par sa joace un rol esential in predispozitia la aceasta afectiune. In contrast cu boala Alzheimer in care atrofia are un caracter difuz, modificarile patologice din atrofiile lobare sunt adesea circumscrise si deseori asimetrice. Cei mai afectati sunt lobii temporal si frontal urmati apoi de lobul parietal, talamus, nl subtalamici, substanta neagra si... [continuare]
Dementa si alternative terapeutice
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru
Ce este dementa? Dementa este o afectiune care implica deteriorarea treptata a functiilor cognitive, afectand domenii precum memoria, atentia, limbajul, capacitatea de planificare si chiar comportamentul social. Desi exista mai multe tipuri de afectiuni neurocognitive (de exemplu, Alzheimer, dementa vasculara, dementa asociata bolii Parkinson sau frontotemporala), toate au in comun alterarea progresiva a creierului, ceea ce influenteaza semnificativ capacitatea persoanei de a se descurca in viata de zi cu zi. Mecanismele biologice care stau la baza dementei sunt complexe si includ formarea de placi proteice (precum amiloidul), aparitia de aglomerari de tau, inflamatie cronica si pierderea treptata a conexiunilor dintre neuroni. Cum se manifesta afectiunile neurocognitive? Dementa se poate manifesta diferit de la o persoana la alta, in functie de regiunea cerebrala afectata si de mecanismele patologice predominante. Spre exemplu, boala Alzheimer este deseori asociata cu... [continuare]
Delir sau dementa?
Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna
Generalitati Delirul, sau o stare mentala confuza, apare brusc. O persoana are o schimbare a starii mentale si actioneaza dezorientata si distrasa. Delirul este mai frecvent la adultii in varsta, in special la cei cu dementa si la persoanele care au nevoie de spitalizare. Tratamentul prompt este esential pentru a ajuta o persoana cu delir sa se recupereze. Ce este delirul? Delirul apare atunci cand o persoana are confuzie brusca sau o schimbare brusca a starii mentale. Persoana poate avea probleme in a acorda atentie sau a gandi clar. Ei pot actiona dezorientari. Delirul este mai sever decat a avea un „moment senior” - problemele minore pe care oamenii le au cu memoria si intelegerea pe masura ce imbatranesc. Necesita tratament si adesea spitalizare. Este delirul o boala? Nu, delirul nu este o boala. Este o stare mentala schimbata. Este delirul la fel ca dementa? Delirul si dementa (care include afectiuni precum boala Alzheimer) au unele asemanari, dar nu sunt la fel. [continuare]
Problemele de vedere pot semnala un risc crescut de alzheimer, dementa si declin cognitiv
Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Declinul cognitiv si problemele de vedere Creierul proceseaza informatiile preluate de catre analizatorul vizual si le combina intr-o imagine care poate fi perceputa. Pornind de la aceasta legatura intre ochi si creier, a fost studiata mai in profunzime interconexiunea dintre cele doua, atat de medicii oftalmologi, cat si de catre medicii neurologi. Cercetarile sustin faptul ca afectiunile cerebrale au un rasunet si asupra ochilor, intrucat nervul optic si retina sunt, de fapt, tesut cerebral. Desi nu exista inca teste oftalmologice care sa ajute la diagnosticarea dementei, cercetarile in curs de desfasurare incearca sa stabileasca mai exact aceasta legatura. Boala Alzheimer si dementa, care sunt cauzate de deteriorarea celulelor de la nivel cerebral, au un impact si asupra retinei. Semne si simptome Studiile sugereaza ca aproape jumatate din cazurile de dementa la nivel mondial ar putea fi prevenite sau intarziate. Dintre acestea, aproximativ 2 din 100 de... [continuare]
Imbatranirea memoriei versus dementa - cum le deosebim
Dr Oana-Florentina Andrei
Medic Rezident Geriatrie si gerontologie
Ce este imbatranirea creierului? Imbatranirea vine adesea si cu schimbari ale memoriei – dificultati de concentrare, momente de uitare sau reculegere ingreunata a informatiilor. Totusi, nu orice “scapare” se poate eticheta ca dementa. Diferenta dintre declinul cognitiv normal ce apare odata cu inaintarea in varsta si o tulburare neurocognitiva este importanta atat pentru un diagnostic corect cat si pentru linistea pacientului si a familiei. Cum se manifesta Pe masura inaintarii in varsta este normal sa apara ingrijorari referitoare la modificarile capacitatilor mentale. Ne dorim sa ne putem desfasura rutina zilnica, sa ne pastram independenta si sa ne bucuram de amintirile facute de-a lungul vietii fara grija constanta in legatura cu memoria si, in special, cu dementa. Odata cu imbatranirea apar schimbari in intregul corp, inclusiv in creier. Drept urmare, unii observa ca nu reusesc sa mai retina informatiile la fel de bine ca inainte si ca le acceseaza... [continuare]
Exista o legatura intre infectia cu sars-cov-2 si riscul de dementa?
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru
Dementa pe termen lung De la inceputul pandemiei COVID-19 si pana acum s-au raportat peste 440 de milioane de infectii la nivel mondial si peste 6 milioane de decese. In cele mai multe cazuri, simptomele sunt usoare sau moderate, dar exista si situatii in care simptomele continua pe termen lung, fiind descrise oboseala, tusea si durerea articulara. Au fost de asemenea raportate si simptome neuropsihiatrice, ca anxietatea, dificultatile de memorie si concentrare, insomnia. Observand in detaliu numeroasele modificari care pot aparea la nivel neurocognitiv in infectia cu virusul SARS-CoV-2, expertii au pus si problema unui risc crescut de a dezvolta dementa pe termen lung, la pacientii care au fost afectati. Care sunt posibilele cauze ale simptomelor neurologice din cadrul infectiei cu SARS-CoV-2? Neurotropismul reprezinta infectarea directa a creierului de catre virus. Un studiu efectuat in 2020 a confirmat prezenta particulelor virale in mucoasa olfactiva. De asemenea au fost... [continuare]
Afazia - cauze, mecanisme de producere, tipuri de afazie
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Ce este afazia Functiile vorbirii si a limbajului ocupa o semnificatie fundamentala in procesul de evolutie a individului reprezentand o modalitate de exprimare a faptelor, evenimentelor, sentimentelor. Tulburarile limbajului si a exprimarii limbajului reprezinta manifestari ale afectiunilor neurologice. Acestea pot fi grupate in patru categorii: afazia/disfazia, palilalia/ecolalia, disfonia/afonia si disartrie/anartrie. Afazia reprezinta pierderea capacitatii de exprimare sau intelegere a limbajului in urma unei leziuni cerebrale dobandite. Palilalia sau ecolalia se incadreaza in spectrul tulburarilor de exprimare a limbajului "non-afazice" datorate unor afectiuni ce intereseaza global functia mentala precum delirium, retardul, dementa, confuzia, autismul, schizofrenie si consta in reptarea unor cuvinte, fraze, sunete. Disartria sau anartria Disartria sau anartria reprezinta un defect de articulare a cuvintelor exprimate posibil datorita unor tulburari ale componentei... [continuare]
Cauzele medicale ale starii de nervozitate sau iritabilitate
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru
Generalitati Nervozitatea sau iritabilitatea poate fi asociata cu diverse tulburari psihice, abuz de substante, sevraj, efecte secundare ale medicamentelor sau boli cronice. Nervozitatea este intalnita si in cazul utilizarii anumitor tipuri de medicamente, substante si afectiuni medicale care afecteaza sistemul nervos central. Iritabilitatea ar putea fi asociata inclusiv cu boli care ar putea priva creierul de substante nutritive si oxigen, de exemplu. Cauzele psihice ale nervozitatii Iritabilitatea poate fi cauzata de afectiuni psihice printre care se numara: - tulburarile de anxietate; - tulburarea bipolara; - delirul; - depresia; - sevrajul ca urmare a renuntarii la droguri, alcool, tutun; - tulburarile disforice premenstruale; - tulburare schizoida de personalitate (caracterizata prin detasare si izolare); - schizofrenie; - tulburare de personalitate schizotipala (caracterizata prin nevoia de izolare, credinte ciudate si gandire dezordonata); -... [continuare]
Alzheimer
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru
Generalitati Boala Alzheimer este o boala degenerativa ce afecteaza zone ale creierului ce controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, limbajul si comportamentul. Aceasta boala reprezinta forma cea mai comuna de declin mental sau dementa la persoanele in varsta. Boala Alzheimer este o afectiune mai grava decat pierderea moderata a memoriei care apare la persoanele in varsta. Aceasta boala se asociaza si cu tulburari de comportament, de personalitate, pierderea abilitatii de a gandi corect si abilitatii de a efectua activitatile zilnice. Persoanele apropiate, de obicei membrii familiei observa modificarile la inceput, desi aceste modificari pot fi sesizate si de catre bolnavi. Factori de risc Varsta inaintata este factorul de risc cel mai important. Alti factori de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer sunt: - istoricul familial de Alzheimer, in special daca boala a aparut la rudele de gradul I (mama, tata, frati) si a aparut la mai multi membrii ai familie; -... [continuare]
Factorii de risc si semnele precoce ale dementei
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Generalitati Dementa este un termen colectiv folosit pentru a descrie diverse simptome ale declinului cognitiv, precum uitarea. Este un simptom al mai multor boli, inclusiv ale tulburarilor cerebrale. Dementa nu este o singura boala in sine, ci un termen general pentru a descrie simptomele de afectare ale memoriei, comunicarii si gandirii. In timp ce probabilitatea ca dementa sa creasca odata cu varsta, aceasta nu reprezinta o parte normala a imbatranirii. Simptome Simptomele de dementa includ pierderea memoriei, dezorientarea si schimbarile de dispozitie. Unele simptome se pot observa mai usor pe cand altele pot fi observate numai de ingrijitori medicali specializati. Simptomele de dementa pot fi: • Pierderea recenta a memoriei – cel mai clar semn este repetarea unei intrebari in mod constant; • Probleme de comunicare; • Dificultate in efectuarea calculelor matematice; • Schimbari de dispozitie - schimbari bruste si inexplicabile in perspectiva sau dispozitie; [continuare]
Cefaleea la varstnici
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Generalitati Dintre numeroasele tipuri de durere care afecteaza omul modern, cefaleea este una din cele mai comune. Cel putin 80% din populatia generala a suferit o astfel de durere si aproximativ 20% din pacienti se prezinta la medic avand ca principala acuza cefaleea. Un procent insemnat dintre acesti pacienti sunt in varsta, iar cauza de aparitie a cefaleei este foarte variata. Incidenta de aparitie a cefaleei la diverse varste este urmatoarea (diferentiat pe sexe): - intre 21-34 de ani, 92% dintrre femei si 74% dintre barbati sufera adesea de cefalee, - intre 55-74 de ani, 66% dintre femei si 53% dintre barbati, - dupa 75 de ani, 55% dintre femei si 22% dintre barbati se plang de astfel de dureri. Desi peste 90% din cazurile de cefalee descrise la pacientii tineri sunt primare, la varstnici procentul de cefalee primara este mai scazut, in jur de 66%. Prevalenta cefaleei in randul varstnicilor este diminuata comparativ cu a persoanelor adulte. Dupa 70 de ani doar 5%... [continuare]
Boala alzheimer: ingrijirea pacientului
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Generalitati Boala Alzheimer este cea mai frecventa si importanta afectiune neurodegenerativa avand un imens impact social in viata de zi cu zi. Mentionam prezenta atrofiei cerebrale difuze care este invariabil asociata cu dementa odata cu trecerea anilor, remarcandu-se modificari patologice tipice mai ales in cazul bolii Alzheimer. De asemenea rata atrofiei cerebrale in special de la nivelul hipocampului si prii mediale a lobului temporal este accelerat in fazele timpurii ale bolii Alzheimer si studiile efectuate prin IRM pot identifica indivizi care pot dezvolta mai tarziu boala.Una din 8 persoane care au trecut de varsta de 65 ani sufera de boala Alzheimer, o forma grava de dementa. Prin ce se diferentiaza comportamentul persoanelor in varsta care sufera de Alzheimer fata de comportamentul celor in varsta, dar sanatoase? Va prezentam cateva semne de avertizare, care ajuta la diagnosticarea din timp a bolii. Semne de avertizare Simptomatologia clinica are de obicei un... [continuare]
Memoria si tulburarile de memorie
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru
Ce este memoria Memoria este definita ca fiind capacitatea creierului de a retine si de a-si aminti diferite informatii, experiente, proceduri, abilitati si obiceiuri. Exista factori care influenteaza activitatea normala a creierului, declansand diferite probleme de memorie de la senilitate, la dementa sau Alzheimer. Memoria este un proces complex, care comporta trei faze: invatarea, stocarea informatiei, apoi restituirea (evocarea si recunoasterea). Aceste fenomene nu se afla sub dependenta unei regiuni precise si specializate a creierului; ele se deruleaza atat la nivelul centrilor nervosi polivalenti (hipocamp, corpul mamilar si hipotalamus), cat si la nivelul fibrelor nervoase care leaga cei trei centri. In mod clasic, se disting memoria pe termen scurt, care nu dureaza mai mult de cateva minute si memoria pe termen lung. Clasificare Orice afectiune, chiar si gripa, poate afecta capacitatea de memorare a creierului. Atunci cand sistemul imunitar se lupta cu o anumita... [continuare]
Generalitati Virusul HIV ataca anumite tipuri de globule albe (limfocitele T CD4+) care fac parte din sistemul imunitar. Pe masura ce sistemul imunitar incepe sa slabeasca, globulele albe devin incapabile sa opuna rezistenta impotriva bolilor si de a lupta impotriva germenilor. Germenii care in mod normal ar fi rapid neutralizati, raman in organism si se inmultesc. SIDA nu este cauzata de virusul HIV insusi, ca in cazul unei boli virale obisnuite, ci se datoreaza incapacitatii sistemului imunitar de a lupta impotriva infectiilor. In termeni medicali, o serie sau un grup de simptome si afectiuni ce tind sa actioneze impreuna poarta numele de sindrom. De aici si denumirea bolii de SIDA, adica Sindromul Imunodeficientei Dobandite. Originea virusului HIV Primele cazuri de SIDA au fost diagnosticate in mod oficial in SUA. In anul 1981, in functie de modul de raspandire si alti factori, medicii au dedus ca boala nou-aparuta era cauzata de un germen minuscul, un tip de virus. Prin... [continuare]
Mama mea a fost diagnosticata cu depresie severa. Am fost la 4 medici cei mai buni din Cluj și nu mi se pare ca e asta. Uita drumul spre casa, se pierde, nu știe sa iasă din magazinul de unde își face cumpărăturile de peste 30 de ani, repeta aceleași propoziții intr-o zi, etc. Nu consider ca aceasta ar fi depresie. Am făcut Ct, RMN, analize de sânge. Toate sunt perfecte! Cum se poate? Sunt foarte îngrijorează. Nu știu ce sa mai fac. Mulțumesc [continuare]
Generalitati Bolile prionice apartin unui grup de conditii progresive care afecteaza sistemul nervos atat la om cat si la animale. La oameni, bolile prionice afecteaza functia creierului, influenteaza calitatea memoriei, determina modificari de personalitate, duc la deprecierea functiei intelectuale (dementa) si afecteaza miscarile motrice care se agraveaza in timp. Semnele si simptomele acestor conditii incep de la varsta adulta, iar aceste tulburari pot determina inclusiv decesul in termen de cateva luni sau chiar cativa ani. Familia bolilor prionice includ boala Creutzfeldt-Jakob, sindromul Gerstmann-Straussler-Schneiker si insomnia fatala. Aceste conditii formeaza un spectru larg de boli cu semne si simptome care se suprapun. Mostenirea genetica si bolile prionice Mutatiile genei PRNP pot cauza boli prionice, insa doar un procent destul de mic de boli prionice se mosteneste genetic. Cele mai multe dintre cazuri sunt sporadice, ceea ce inseamna ca apar la persoanele fara... [continuare]
Generalitati Insomnia este incapacitatea de a dormi. Exista doua tipuri de insomnie: insomnie primara si insomnie secudara. Insomnia poate fi o conditie dureroasa intrucat perturba somnul unei persoane, iar ca urmare a acestui fapt aceasta va fi obosita si letargica in dimineata urmatoare. Cu toate acestea, exista un tip extrem de periculos si agresiv de insomnie care nu doar ca implica suferinta, dar poate fi chiar si fatala. Acest tip de insomnie poarta denumirea de insomnie fatala sporadica. Ce este insomnia fatala sporadica? Insomnia sporadica fatala este un tip de insomnie care nu este cauzata de stres, dieta, schimbari ale stilului de viata, medicatie, etc. ci este cauzata de o proteina din organism numita prion. Prionul este o proteina anormala (modificata) care afecteaza o zona specifica a creierului si anume talamusul. Functia talamusului este cea care influenteaza somnul unui individ. Legatura dintre insomnia fatala sporadica si [continuare]
Tulburarea dezintegrativa a copilariei
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Tulburarea dezintegrativa a copilariei (cunoscuta si sub numele de sindrom Heller, psihoza dezintegrativa sau dementia infantilis) este o afectiune caracterizata prin dezvoltarea normala a unui copil pana la varsta de 2-4 ani, urmata de o regresie severa a comunicarii sociale dar si a altor abilitati. Tulburarea dezintegrativa a copilariei seamana foarte mult cu autismul. Ambele sunt considerate afectiuni omniprezente. Amandoua implica dezvoltarea normala, urmata de o pierdere a aptitudinilor, limbajului, jocurilor sociale si a abilitatilor motorii. Cu toate acestea, tulburarea dezintegrativa a copilariei, se manifesta la o varsta mai tarzie decat autismul si implica o deteriorare mai dramatica a competentelor. In plus, sindromul Heller este mai frecvent intalnit decat autismul. Tratamentul bolii implica o combinatie dintre medicamente, terapie comportamentala si alte tipuri de terapii. Simptome Copiii care sufera de tulburare dezintegrativa a copilariei... [continuare]
Exelon solutie orala
Ce este Exelon, solutie orala si pentru ce se utilizeaza Indicatii Tratamentul simptomatic al formelor usoare pana la moderat severe ale dementei Alzheimer. Tratamentul simptomatic al formelor usoare pana la moderat severe ale dementei la pacientii cu boala Parkinson idiopatica. Mod de administrare Tratamentul trebuie initiat si urmarit de un medic cu experienta in diagnosticul si tratamentul dementei Alzheimer sau dementei asociate bolii Parkinson. Diagnosticul trebuie stabilit pe baza criteriilor actuale. Tratamentul cu rivastigmina trebuie inceput numai daca exista un insotitor care va monitoriza cu regularitate administrarea medicamentului de catre pacient. Rivastigmina solutie orala trebuie administrata de doua ori pe zi, la masa de dimineata si la masa de seara. Cantitatea de solutie prescrisa va fi extrasa din recipient utilizand seringa pentru dozare orala, furnizata. Rivastigmina solutie orala poate fi inghitita direct din seringa. Rivastigmina solutie orala si... [continuare]
Aricept, comprimate filmate
Ce este Aricept si pentru ce se utilizeaza Indicatii Aricept este indicat in tratamentul bolii alzheimer forma usoara si medie. Donepezilul clorhidrat este un inhibitor specific si reversibil de acetilcolinesteraza, colinesteraza predominenta din creier. Donepezil clorhidrat este un inhibitor al acestei enzime depeste 1000 de ori mai puternic decat al butirilcolinesterazei, o enzima care este prezenta mai ales in afara sistemului nervos central. La pacientii cu boala Alzheimer cuprinsi in studii clinice, administrarea unei doze unice zilnice de 5 mg sau 10 mg Aricept a produs o inhibitie constanta a activitatii acetilcolinesterazei (masurata la nivelul membranei eritrocitului) la 63,6% si respectiv 77,3% masurata postdoza. S-a demonstrat ca inhibarea acetilcolinesterazei din hematii decatre donepezil clorhidrat corespunde efectelor de la nivelul cortexului. In plus a fost demonstrata o corelatie semnificativa intre nivelurile plasmatice de donepezil clorhidrat, inhibarea... [continuare]
Exelon, capsule
Ce este Exelon si pentru ce se utilizeaza Indicatii Tratamentul simptomatic al formelor usoare pana la moderat severe ale dementei Alzheimer. Tratamentul simptomatic al formelor usoare pana la moderat severe ale dementei la pacientii cu boala Parkinson idiopatica. Mod de administrare Tratamentul trebuie initiat si urmarit de un medic cu experienta in diagnosticul si tratamentul dementei Alzheimer sau dementei asociate bolii Parkinson. Diagnosticul trebuie stabilit pe baza criteriilor actuale. Tratamentul cu rivastigmina trebuie inceput numai daca exista un insotitor care va monitoriza cu regularitate administrarea medicamentului de catre pacient. Doze Rivastigmina trebuie administrata de doua ori pe zi, la masa de dimineata si la masa de seara. Capsulele trebuie inghitite intregi. Doza initiala 1,5mg de doua ori pe zi. Stabilirea dozei Doza initiala este de 1,5 mg de doua ori pe zi. Daca aceasta doza este bine tolerata dupa minim doua saptamani de tratament,... [continuare]
Paralizie
paralizia este un simptom neurologic constand in imposibilitatea de a executa o miscare. Dupa provenienta, sunt 3 tipuri de paralizii : 1. Paralizia data de lezarea celulei nervoase motorii din maduva spinarii. Paralizia va fi limitata la muschii inervati de acel etaj al maduvei. 2. Paralizia data de lezarea fasciculului piramidal din scoarta cerebrala. Poate fi pe jumatate din corp (hemiplegie), fiind afectata miscarea voluntara. Miscarile reflexe (retragerea piciorului intepat) sunt bune. 3. Paralizia data de alterarea functionala a unor nervi. De exemplu, inhibitia unor centri motori (in isterii) care la un excitant electric cedeaza. Paraliziile pot fi dupa localizare, partiale (hemiplegii - pe 1/2 corp), paraplegii (partea inferioara a corpului), monoplegii (a unui singur membru). Este insotita de o intarire (rigiditate) a muschilor nefunctionali, dureroasa sau nu si duce la atrofie musculara. In caz de paralizie faciala, se aplica pe obraz o compresa calda cu otet de... [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Neurologie , Neurologie pediatrica , Neurochirurgie .
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter