Imbatranirea memoriei versus dementa - cum le deosebim

Pe masura inaintarii in varsta este normal sa apara ingrijorari referitoare la modificarile capacitatilor mentale.

Ne dorim sa ne putem desfasura rutina zilnica, sa ne pastram independenta si sa ne bucuram de amintirile facute de-a lungul vietii fara grija constanta in legatura cu memoria si, in special, cu dementa.

Odata cu imbatranirea apar schimbari in intregul corp, inclusiv in creier.

Drept urmare, unii observa ca nu reusesc sa mai retina informatiile la fel de bine ca inainte si ca le acceseaza mai greu.

Ocazional pot pierde obiecte sau uita sa achite o factura.

Aceste scapari sunt, de obicei, semne de uitare usoara, nu ale unei probleme serioase de memorie.

Este normal sa mai uitam lucruri uneori, indiferent de varsta, insa problemele semnificative de memorie pot face dificila indeplinirea activitatilor zilnice obisnuite precum condusul, folosirea telefonului sau gasirea drumului spre casa.

Odata cu procesul normal al imbatranirii se petrec schimbari la nivelul sistemului nervos ce pot da usoare deficite de memorie precum scaderea numarului de neuroni corticali, scaderea vitezei de conducere nervoasa si a fluxului sangvin cerebral, scaderea consumului de oxigen si scaderea neurotransmitatorilor (acetilcolina) ce va favoriza tulburarile memoriei recente.

Declinul cognitiv asociat varstei poate include:

- Uitarea locului unde au fost puse unele obiecte – cum ar fi cheile sau ochelarii;

- Cresterea timpului in care se invata lucruri noi – de exemplu folosirea unui nou aparat electrocasnic;

- Dificultati ocazionale in a identifica cuvantul potrivit intr-o conversatie;

- Uitarea numelor anumitor persoane care nu fac parte din grupul apropiat al familiei sau al prietenilor;

- Necesitatea concentrarii mai mari pentru a mentine cursul unei conversatii, mai ales daca exista distrageri sau mai multe persoane vorbesc simultan.

Creierul nostru functioneaza cu cea mai mare viteza de procesare la varsta de 20 de ani.

Pe masura ce imbatraim, aceasta viteza scade, deci creierul unei persoane de 40 de ani este mai rapid decat unul al unei persoane de 60 de ani.

Acest lucru poate determina ca si activitatile zilnice sa incetineasca.

Dar acesta este un lucru normal si se intampla la majoritatea persoanelor odata cu imbatranirea.

Inaintarea in varsta ne poate face sa fim putin mai uituci, ceea ce defineste afectarea memoriei legata de varsta.

Cu toate acestea, amintirile revin rapid atunci cand primim indicii.

De exemplu, o persoana s-ar putea sa nu isi aminteasca ce a mancat cu o zi inainte; dar daca i se aminteste ca a servit masa impreuna cu un prieten, toate amintirile legate de acel eveniment revin imediat.

Acestea sunt “aminitirile recuperabile” – chiar daca nu pot fi accesate imediat, ele sunt pastrate corespunzator in memorie, doar ca procesul de reamintire necesita uneori un mic stimul.

Este o entitate intermediara care se afla intre declinul cognitiv asociat varstei si dementa.

Se refera la situatiile in care varstnicii prezinta tulburari de memorie, dar functia cognitiva generala, capacitatea intelectuala si activitatile cotidiene raman normale.

Simptomele pot include:

- Pierderea/ratacirea frecventa a lucrurilor;

- Uitarea frecventa a conversatiilor, intalnirilor sau a evenimentelor;

- Dificultati in gasirea cuvantului potrivit;

- Senzatie accentuata de coplesire la incercarea de planificare si de luare a deciziilor.

Tulburarea cognitiva minora (MCI) poate reprezenta un factor de risc pentru dezvoltarea dementei, insa nu toate persoanele cu MCI vor ajunge sa dezvolte dementa.

Dementa nu este o parte normala a procesului de imbatranire.

Aceasta este o tulburare a creierului care afecteaza treptat procesul de gandire, aducand pierderi de memorie si probleme in capacitatea de a lua decizii, afectand modul in care o persoana percepe realitatea.

Persoanele cu dementa raman constiente, dar aceste schimbari nu sunt efectele unor afectiuni reversibile, cum ar fi depresia sau delirul.

Dementa afecteaza semnificativ viata de zi cu zi si capacitatea unei persoane de a duce la bun sfarsit activitatile cotidiene.

De exemplu, o persoana care sufera de dementa ar putea:

- Uita informatii importante precum numele persoanelor dragi;

- Intampina dificultati in realizarea sarcinilor simple – de la plata facturilor si menaj pana la a reusi sa se imbrace;

- Sa se rataceasca (chiar si in locurile familiare pe care le frecventa inainte);

- Suferi modificari ale personalitatii si ale comportamentului.

Uitarea este un simptom frecvent al dementei, dar nu este singurul semn.

Simptomele initiale pot fi subtile si diferite in functie de persoana.

Se poate intampla ca acestea sa fie ignorate si sa fie puse pe seama imbatranirii fiziologice.

Cateva semne care pot indica prezenta dementei:

Memoria: uitarea evenimentelor recente, a numelor sau a chipurilor; repetarea intrebarilor, pierderea frecventa a obiectelor, imposibilitatea de a-si aminti ce s-a intamplat;

Gandire si planificare: Dificultati mari in realizarea sarcinilor ce necesita planificare si organizare; confuzie in locuri sau situatii necunoscute, probleme in a urma pasii de realizare a unei sarcini, ratacire;

Limbaj: Dificultati de a gasi cuvintele potrivite, uitarea cuvintelor simple sau inlocuirea cu unele nepotrivite, dificultati de urmarire/mentinere a conversatiei;

Dispozitie si comportament: Apare o tendinta spre retragere si izolare, lipsa de interes, anxietate, depresie, schimbari rapide de dispozitie fara un motiv aparent, confuzie, impulsivitate sau comportament neobisnuit de expansiv;

Miscare: dificultati de coordonare si de echilibru, schimbari in modul de a merge, rigiditate.

Daca episoadele de uitare devin suficient de frecvente si vizibile incat sa afecteze viata de zi cu zi sau sa aduca ingrijorari reale persoanei sau familiei, atunci e bine sa mergi la un consult.

Medicul de familie si medicul geriatru pot evalua functia cognitiva prin teste de screening, o anamneza amanuntita axandu-se pe simptomele pacientului si pe evaluarea impactului asupra vietii acestuia, iar medicul psihiatru este cel care pune diagnosticul.

Daca rezultatele sugereaza o problema, pot fi recomandate investigatii suplimentare si tratament adecvat.

Un diagnostic precoce este esential pentru a putea beneficia de tratamentul si sprijinul necesar.

Cu cat problema este evidentiata mai devreme, cu atat sansele ca evolutia bolii sa fie incetinita cresc.

Mai mult de atat, unele forme de dementa pot avea cauze reversibile – adica pot fi tratate daca sunt descoperite la timp.

Exista mai multe tipuri de dementa.

Cele mai frecvente sunt:

Boala Alzheimer: cea mai raspandita forma, caracterizata prin acumularea de proteine anormale in creier.

Dementa vasculara: apare din cauza afectarii vaselor de sange din creier, reducand fluxul de sange si oxigenul catre celule.

Dementa cu corpi Lewy: caracterizata prin prezenta corpilor Lewy – depozite anormale de proteine – in creier.

Dementele frontotemporale: grup de afectiuni ce afecteaza lobul frontal si temporali ai creierului (responsabili de personalitate, comportament si limbaj).

Nu exista momentan un “antidot” pentru dementa. Exista, insa, tratament farmacologic care sa incetineasca progresia bolii si care poate ameliora simptomele, ajutand astfel pacientul sa mentina o viata cat mai echilibrata.

Cum putem ajuta o persoana cu dementa?

- Mentinerea unei rutine zilnice – cu ore specifice pentru masa, baie si imbracare;

- Ajutati persoana sa isi formeze un obicei din a-si nota liste cu lucruri de facut, programari sau evenimente intr-un caiet sau calendar;

- Planificati activitati care ii aduc placere si incercati sa fie la aceeasi ora, zilnic;

- Memento-uri pentru luarea medicamentelor;

- In timpul spalarii sau al imbracarii, incurajati persoana sa faca singura cat mai multe lucruri;

- Accesibilitatea la haine lejere, usor de purtat si de imbracat – pantaloni cu elastic, haine cu fermoare mari sau cu scai (benzi Velcro) in loc de sireturi sau nasturi;

- Folosirea unui scaun de dus in caz de persoana este instabila pentru a preveni caderile;

- Serviti masa intr-un loc familiar, constant.

Desi nu exista un tratament specific, adoptarea unui stil de viata sanatos poate contribui la scaderea factorilor de risc:

Controlul Hipertensiunii arteriale – Tensiunea arteriala crescuta are efecte negative asupra inimii, vaselor de sange si creierului crescand riscul de AVC si dementa vasculara.

Gestionarea glicemiei: diabetul creste riscul de boli cardiace, AVC, declin cognitiv si dementa.

Acivitatea fizica: reduce riscul de obezitate, boli cardiace, AVC si Hipertensiune arteriala.

Stimularea cognitiei: cititul, activitatile creative, rezolvarea de rebusuri, puzzle-uri, invatarea unui hobby, munca sau voluntariatul ajuta la mentinerea sanatatii creierului.

Interactiunea sociala prin mentinerea relatiilor cu familia si prietenii previne izolarea si singuratatea.

Somnul de buna calitate este esential pentru sanatatea fizica si mentala.

Preventia caderilor pentru a evita traumatismele craniene prin adaptarea locuintei si purtarea de incaltaminte antiderapanta.

Reducerea consumului de alcool si renuntarea la fumat.

Imbatranirea aduce schimbari in intregul corp, inclusiv in creier.

Problemele semnificative de memorie pot face dificila indeplinirea activitatilor zilnice obisnuite si implica o evaluare medicala prompta pentru un diagostic corect si tratament adecvat.

De asemenea, un stil de viata sanatos poate contribui la scaderea factorilor de risc

Bibliografie:
https://www.alzheimers.gov/life-with-dementia/tips-caregivers
https://www.nhs.uk/conditions/dementia/about-dementia/treatment/
https://www.nia.nih.gov/health/memory-loss-and-forgetfulness/memory-problems-forgetfulness-and-aging
https://health.osu.edu/health/brain-and-spine/normal-aging-versus-dementia