Cum sa scapam de problemele de memorie
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru
Clinica: Spitalul de Psihiatrie Voila
Generalitati
SusBoala Alzheimer, dementa si alte afectiuni grave cognitive si ale memoriei sunt diferite de crizele ocazionale de uitare. Cand omul imbatraneste, abilitatea sa de a-si aminti lucruri in mod natural scade.
Exista si alti factori care afecteaza sanatatea memoriei, printre care: oboseala, depresia si dieta.
Daca dificultatie de amintire nu sunt observate de toti prietenii si membrii familiei, nu exista motive de ingrijorare, fiind cel mai probabil vorba de o memorie precara.
Memoria este buna atat timp cat persoana isi aminteste lucrurile importante si isi poate indeplini sarcinile zilnice.
Daca cineva simte totusi ca memoria sa nu este cum a fost, si are dificultati in a procesa informatiile de baza, atunci e bine sa consulte cat mai curand un medic.
Uneori o memorie proasta poate fi un simptom al unei boli serioase cum ar fi Alzheimer sau dementa. Daca boala este diagnosticata din timp, tratamentul poate fi de un real folos.
Totusi, memoria precara poate fi o problema importanta, deci, cum se poate scapa de ea?
Sfaturi pentru imbunatatirea memoriei
SusUrmatoarele sfaturi pot ajuta la ascutirea memoriei, astfel incat persoana sa se simta increzatoare in viata de zi cu zi.
-Exersarea gandirii. Este importanta folosirea regulata a functiei gandirii pentru a mentine o buna functionare a creierului, ca o masina bine unsa. Un creier activ functioneaza mai bine decat un creier nefolosit: analizeaza si rezolva problemele mai rapid, si este capabil sa memoreze cu mai multa usurinta. In plus, e bine ca fiecare sa incerce sa invete lucruri noi, astfel incat creierul sa nu ramana fixat in aceleasi rutine zi dupa zi.
-Odihna suficienta. Efectele privarii de somn au fost comparate cu betia: concentrarea atentiei este afectata, timpul de raspuns este mai lung, si memoria este mai precara. Mintea nu poate retine informatiile eficient daca nu este odihnit. Pentru a mentine o minte proaspata si clara este nevoie de un somn bun de noapte, in fiecare noapte. Recuperarea somnului la sfarsitul saptamanii nu este de ajutor. In schimb, mentinerea unei rutine de somn, face ca mintea sa fie mereu in cea mai buna forma.
-Concentrarea atentiei. Deseori, oamenii uita lucrurile pur si simplu pentru ca nu-si concentreaza suficient atentia cand obtin informatia. O persoana nu-si poate aminti numele unei alte persoane, pur si simplu pentru ca nu este interesata de acea persoana. E bine ca informatiile considerate importante sa fie repetate de mai multe ori sau sa fie notate pe hartie. Simpla concentrare a atentiei ajuta deseori la retinerea informatiei.
-Memorarea cu ajutorul rimelor. Rimele nu sunt eficiente doar pentru copii, ele pot fi de folos si persoanelor cu probleme de memorie. In cazul in care cineva are probleme cu retinerea numelor, spre exemplu, poate gasi cuvinte care sa rimeze cu acele nume. Repetarea numelui si a rimei de cateva ori ajuta la o mai buna fixare a informatiei.
-Notarea pe hartie. Tinerea unei liste cu sarcinile zilnice este cea mai simpla si mai eficienta cale de a retine lucrurile. Lista nu trebuie consultata tot timpul, dar daca persoana simte ca uita ceva, poate oricand sa scoata carnetelul si sa-si verifice lista.
-Acordarea unei pauze. Studentilor le este deseori greu sa recapituleze pentru examene intrucat isi amintesc doar prima si ultima parte a lectiilor pe care le repeta. Partea din mijloc este deseori uitata si aceasta parte se mareste pe masura ce studentul parcurge si mai multa materie. Se recomanda oprirea din activitate la fiecare 30-50 minute de repetat. Aceste pauze ii vor oferi sansa creierului sa se improspateze si sa echilibreze partile repetate, rezultand o retinere mai buna.
- Mic dejun cu antioxidanti. Antioxidantii ajuta pentru o sanatate buna si o memorie ascutita.
Pe masura ce omul inainteaza in varsta, creierul devine o prada mai usoara pentru radicalii liberi, substante care treptat se vor acumula si vor determina probleme de memorie.
Antioxidantii si alte vitamine incetinesc aceasta acumulare de radicali liberi si mentin sanatatea creierului. Se recomanda inceperea zilei cu un mic dejun bogat in vitaminele A, E si C pentru o functionare buna a organismului de-a lungul zilei.
Mai jos sunt trecute cateva surse bune de antioxidanti si alte vitamine esentiale:
- vitamina A si beta-carotenul: spanac, morcov, pepene galben, suc de fructe de iarna
- vitamina C: broccoli, rosii, capsuni, citrice
- vitamina E: ulei vegetal, seminte, nuci, germeni de grau
-Peste pentru o memorie fara greseala. Studiile arata ca persoanele cara consuma peste au o memorie mai buna, deoarece pestele gras contine acizi grasi polinesaturati, care joaca un rol important in dezvoltarea creierului. Testele arata ca acei copii care mananca o cantitate suficienta din acesti acizi grasi au scoruri mai bune la testele de inteligenta decat copiii carora le lipsesc din dieta acesti acizi grasi. In plus, pestele contine si acizi grasi omega-3, care inlesnesc comunicarea intre neuronii cerebrali, permitand mintii sa proceseze informatiile mai rapid.
-Renuntarea la fumat. Foarte multe studii arata ca fumatul afecteaza abilitatea creierului de a procesa informatiile in mod adecvat. Cei care fumeaza mult au un risc mai mare de afectare a memoriei vizuale si verbale. Este bine ca fumatorii sa-si aminteasca ca fumatul nu provoaca doar afectiuni pulmonare, dar determina si stergerea unor amintiri pretioase din minte.
-Scaderea cantitatii de cofeina. Cafeaua poate oferi o stare mai buna de alerta, dar cantitatile exagerate pot determina diferite probleme: deprivare de somn, anxietate, nervozitate. Toate aceste conditii impiedica informatia sa intre in mod adecvat in creier, deoarece memoria functioneaza mai bine cand persoana este mai relaxata si mai concentrata.
-Increderea in sine. Sunt studii care arata ca persoanele care sunt tot timpul anxioase produc hormoni de stress care afecteaza neuronii, ducand la o memorie proasta. Relaxarea este necesara pentru a impiedica aparitia acestor hormoni. Se pot incerca meditatia, consumul de ceai,yoga sau, pur si simplu, o baie lunga. De asemeni, o imagine de sine proasta determina anxietate care va duce la o memorie proasta. Daca persoana are inceredere in sine cand intreprinde ceva, se simte mai bine si gandeste mai bine.
-Exercitii fizice regulate.Exercitiile fizice eficiente pentru sanatatea inimii, cum ar fi alergaturile, sunt bune atat pentru inima cat si pentru creier. Studiile arata ca aceste exercitii elibereaza hormoni care ajuta creierul sa regenereze celulele cerebrale. Baschetul, tenisul, voleiul sau orice alt sport ce implica efort fizic sustinut sunt potrivite pentrui mbunatatirea memoriei. De asemeni, exercitiul fizic ajuta la scaderea tensiunii artriale care contribuie la pierderea memoriei pe masura ce persoana inainteaza in varsta.
-Muzica. Un experiment condus de un psiholog de la Universitatea londoneza a aratat ca muzica ofera o mai buna concentrare a atentiei persoanelor cu disabilitati cognitive. Pacientii care sufera de dementa au oferit respunsuri mai bune despre istoria personala cand exista un fond muzical, mai ales cand melodia este familiara. Pe baza acestor descoperiri, se recomanda interpretarea sau ascultarea unor bucati muzicale pentru imbunatatirea memoriei.
-Schimbarea mediului. Asa cum s-a mentionat mai sus, relaxarea ajuta la procesarea mai usoara a informatiilor de catre creier. Afirmatiile pozitive ajuta la cresterea increderii in sine si la o stare de calm, dar exista si metode fizice pentru ca o persoana sa se simta relaxata. Plasarea unor lumanari sau a altor obiecte parfumate in casa, pot crea o atmosfera relaxanta. Sau folosirea de culori calde la peretii camerelor, cum ar fi culori pastel sau tonuri de maro. Imaginarea unor scene pline de pace cum ar fi albastrul marii sau verdele ierbii pot ajuta la procesarea informatiilor cand persoana lucreaza la o sarcina ce implica multa concentrare.
-Evitarea distragerilor. Realizarea mai multor sarcini in acelasi timp poate duce la realizarea unor lucruri mai repede, dar are efecte negative pe fuctionarea memoriei. Spre exemplu, un student care invata pentru un examen nu va putea asimila informatia adecvat daca in fundal se aude muzica rock data la volum mare, sau daca aude jocurile video pe care fratele sau mai mic le joaca in cealalta camera. Cat mai mult posibil e bine sa fie indepartate toate lucrurile care pot distrage cum ar fi telefonul mobil, televizorul, radioul, inainte de inceperea unei activitati mentale care doreste sa aiba ca rezultat memorarea pe termen lung. In acest fel mintea sa poate concentra asupra unei singure sarcini si isi foloseste toate resursele pentru aceasta.
-Oferirea unei note mentale pentru subconstient. Daca este realizata corect, nota mentala poate fi eficienta chiar si la persoanele uituce. Cand cineva are nevoie sa-si aminteasca ceva, poate sa spuna subconstientului: “Uite, fi atent la ce urmeaza si retine informatia pentru mine”. Iar cand persoana are nevoie de acea informatie ea va putea fi amintita mai usor. Mecanismul nu este foarte clar.
-Interes real. Oamenii uita foarte repede lucrurile pe care cei din jur le-au spus, dar nu le uita pe cele care ii intereseaza. Acest lucru se intampla deoarece memoria este selectiva si retine in special bucati de informatie despre ce ii este drag. Pentru a nu mai uita lucrurile, este necesara o implicare foarte mare in ceea ce persoana face: indiferent daca este vorba de a cunoste persoane noi sau de a invata noi activitati. De asemeni e important sa se gaseasca ceva interesant la persoana cu care se vorbeste pentru a o putea retine cu mai multa usurinta.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Medici specialisti Neurologie
- Medic Primar Neurolog Radu Rogozea - Spitalul clinic de urgenta BAGDASAR-ARSENI (fostul Spital de Neurochirurgie)
- Medic Primar Neurolog Sorin Tuta - Institutul de boli cerebrovasculare (IBCV) prof. dr. VLAD VOICULESCU
- Medic Primar Neurologie Onaca Petre - Spitalul clinic de urgenta FLOREASCA
- Medic Primar Neurologie Floricel Vasile Cristea - Spitalul clinic de nefrologie dr. CAROL DAVILA
- Medic Specialist Neurolog Nicolae Alin Bradeanu -
Articole recomandate
- Tulburarile anxioase - terapie si sfaturi utile
- Scleroza multipla
- Lectii despre perseverenta si consecventa in tratamentul infectiei fungice a unghiilor
- Ce trebuie sa stiti despre lupusul neonatal
- Cum antrenezi memoria de scurta durata?
- Memoria si tulburarile de memorie
- Pierderile de memorie: 5 motive de ingrijorare
- Sfaturi pentru imbunatatirea memoriei
- 9 alimente care imbunatatesc memoria