Boala Alzheimer: ingrijirea pacientului

Boala Alzheimer este cea mai frecventa si importanta afectiune neurodegenerativa avand un imens impact social in viata de zi cu zi. Mentionam prezenta atrofiei cerebrale difuze care este invariabil asociata cu dementa odata cu trecerea anilor, remarcandu-se modificari patologice tipice mai ales in cazul bolii Alzheimer. De asemenea rata atrofiei cerebrale in special de la nivelul hipocampului si prii mediale a lobului temporal este accelerat in fazele timpurii ale bolii Alzheimer si studiile efectuate prin IRM pot identifica indivizi care pot dezvolta mai tarziu boala.Una din 8 persoane care au trecut de varsta de 65 ani sufera de boala Alzheimer, o forma grava de dementa.

Prin ce se diferentiaza comportamentul persoanelor in varsta care sufera de Alzheimer fata de comportamentul celor in varsta, dar sanatoase?
Va prezentam cateva semne de avertizare, care ajuta la diagnosticarea din timp a bolii.

Simptomatologia clinica are de obicei un debut insidios astfel încât nici familia sau pacientul nu pot data cu exactitate debutul bolii i majoritatea pacienilor remarc modificri în comportament la câteva luni sau ani de la debut. Ocazional afeciunea se manifest printr-o stare de confuzie care poate fi interpretat în contextul unei stri febrile, unei intervenii cerebrale, unui TCC sau în cazul instituirii unei noi medicaii. Ali pacieni se plâng de ameeal, tulburri de memorie, cefalee sau alte simptome somatice care nu au o expresie clinic clar.

Simptomul major al acestei afeciuni este tulburarea de memorie care are o evoluie progresiv, gradat. Cel mai frecvent se uit lucrurile simple de zi cu zi, numele celor din familie, tendina de a repeta aceeai întrebare, remarcându-se o pierdere a memoriei de dat recent (acest aspect variind, existând pacieni care au tulburare de memorie atât de dat recent cât i din trecut.Exist cel puin 4 tipuri de deficit fiecare putând fi încadrat în deficit cognitiv uor cum ar fi: amnezia Korsakoff; disnomia: uitarea cuvintelor, mai ales a numelor proprii ulterior cu dificultate i a substantivelor comune afectând fluena vorbirii; repetiia cuvintelor cu dezorganizarea propoziiilor i a frazelor; dezorientare spaial: alterarea funciilor parietooccipitale care determin dezorientarea pacientului în locuri cunoscute sau inabilitatea de a interpreta o hart, dificultate în distingerea „dreapta” i „stânga”, dificultate în a parca maina sau în a aranja masa cât i în a se îmbrca; în stadiile finale unii pacieni pot dezvolta sindromul Balint sau sindromul Gertsmann;

Tulburari comportamentale
Pe langa pierderile de memorie, boala Alzheimer poate determina confuzie si schimbari de comportament. 

De asemenea, bolnavii pot avea o igiena precara, astfel, persoane care candva se imbracau cu stil, vor purta haine murdare si vor fi avea aspect neingrijit.

Nu ignorati semnele!
Desi este dificil sa acceptati ca o persoana draga sufera de Alzheimer, in cazul in care exista vreo suspiciune, cea mai buna solutie este solicitati un consult medical de specialitate.

De asemenea, trebuie sa tineti cont de faptul ca exista posibilitatea ca pacientul sa nu sufere de Alzheimer, ci de o alta problema de sanatate care poate fi tratata, ca de exemplu o afectiune a tiroidei.

Diagnosticarea bolii este dificila deoarece medicul se bazeaza in principal pe informatiile oferite de persoanele apropiate pacientului, referitoare la schimbarile de comportament, apoi se vor aplica o serie de teste care au rolul de a obiectiva informatiile oferite de anturaj.

Diagnosticul de boala Alzheimer este sustinut de deteriorarea progresiv a funciilor cognitive, i anume a limbajului (afazie), a executrii secveniale a actelor motorii (apraxie), a percepiilor i interpretrii acestora (agnozie); afectarea activitilor zilnice i apariia tulburrilor de comportament; storic familial de demen, mai ales confirmat neuropatologic; si de teste de laborator precum (
examen LCR normal; traseu EEG normal sau cu modificri nespecifice (procent crescut de unde lente); atrofie cerebral progresiv observat prin examinri de imagerie cerebral repetate).

In boala Alzheimer se altereaza ireversibil intelectul, celulele nervoase se distrug progresiv si se subtiaza tesutul din creier. Pe masura ce boala progreseaza, se micsoreaza tesuturile din creier (atrofie corticala) si se largesc ventriculele (zonele din componenta creierului care contin lichidul cefalo-rahidian); acest lucru intrerupe comunicarea dintre celulele creierului determinand deficiente de memorie, de exprimare si intelegere.

Evolutia bolii Alzheimer difera de la un pacient la altul. La unele persoane, simptomele se agraveaza rapid, ducand la pierderi grave de memorie si confuzie; la altele, transformarile apar lent si boala avanseaza treptat pe parcursul a 20 ani sau mai mult.

Deoarece boala Alzheimer afecteaza capacitatea de concentrare, pacientii isi pot pierde abilitatea de a gestiona sarcini simple, cum ar fi plata facturilor sau gatitul.

Cand simptomele se agraveaza pacientul nu mai recunoaste membrii familiei sau locurile familiale si nu mai stie sa foloseasca corect anumite obiecte (furculita, pieptan etc). Incontinenta urinara, pierderi de echilibru, deficiente de limbaj sunt simptome comune in stadiile avansate ale bolii.

Slaba coordonare, pierderile de memorie, confuzia sunt o combinatie periculoasa pentru cel care se afla la volanul si nu numai. In cazul in care suspectati ca o persoana sufera de Alzheimer, trebuie sa o ajutati sa inteleaga ca nu trebuie sa conduca, deoarece isi pune viata in pericol.

Daca este necesar, apelati la un medic pentru a reusi sa convingeti pacientul de pericolul la care se expune daca intentioneaza sa conduca un autovehicul.
Dupa ce treceti de aceasta etapa, impreuna cu pacientul construiti un plan alternativ, care sa acopere toate necesitatile de transport.

Sunt recomandate exercitiile fizice eficiente in mentinerea fortei musculare si care contribuie la imbunatatirea capacitatii de coordonare. Totodata, acestea au rolul de a imbunatati starea de spirit si de a reduce anxietatea.

Solicitati ajutorul medicului pentru a realiza un program de exercitii fizice eficient unui pacient cu Alzheimer. Activitatile repetitive, cum ar fi mersul pe jos sau gradinaritul, contribuie la instalarea unei stari de liniste a pacientului.

Pana in prezent, nu a fost descoperit un tratament pentru vindecarea bolii, insa exista o varietate de medicamente care ajuta la mentinerea functiei mentale si amana evolutia acesteia.

Daca afectiunea este depistata din timp, iar tratamentul este administrat corespunzator, pacientul isi poate pastra independenta prin indeplinirea sarcinilor uzuale, zilnice pentru o perioada mai lunga de timp.

Ca insotitor (ingrijitor) al unui pacient cu Alzheimer, aveti de indeplinit mai multe sarcini: bucatar, sofer, contabil, menajera etc., insa trebuie sa stiti cum sa implicati pacientul in toate aceste activitati.

Astfel, acesta poate pune etichete pe sertare, dulapuri pe care sa mentioneze continutul fiecaruia sau poate scrie memento-uri cu sarcinile zilnice. De asemenea, insotitorul unui pacient trebuie sa se asigure ca tratamentul este achizitionat si administrat corespunzator.

In stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, pacientii inteleg cum evolueaza boala si prezinta sentimente de rusine si anxietate. Totodata, deoarece bolnavii inteleg gravitatea bolii pot trece prin stari de depresie, care pot fi ameliorate prin tratament medicamentos si psihoterapie.

In stadiile avansate ale bolii, pacientul poate deveni violent. Aceste tulburari de personalitate si comportament ii afecteaza pe cei dragi; dar nu uitati boala este responsabila de aceste schimbari. Anuntati medicul de fiecare data cand intervin modificari esentiale de comportament.

Unele persoane care au boala Alzheimer cunosc o exacerbare a tulburarilor de comportament si devin melancolici si tristi in cea de-a doua parte a zilei. Aceasta stare de agitatie poate dura pe timpul noptii, cand se poate instala si insomnia.

Strategii de ameliorare a tensiunii:
- camerele trebuie bine luminate, iar inainte de apusul soarelui este indicat ca ferestrele sa fie acoperite;
- bolnavii trebuie sa practice lucruri care le fac placere: emisiunea preferata la tv, conversatii, diverse activitati;
- se recomanda reducerea consumului de cafeina.

Majoritatea persoanelor cu Alzheimer prezinta tulburari de memorie, motiv pentru care nu isi mai amintesc nici numele persoanelor apropiate. O solutie temporara este sa ii aratati pacientului poze cu prieteni si rude, iar numele acestora sa fie scris dedesubt.

Majoritatea pacientilor doresc sa ramana in casele lor, atata timp cat este posibil. Din pacate, pe masura ce boala avanseaza pacientul nu isi mai poate purta singur de grija, motiv pentru care are nevoie de un insotitor permanent. In cazul in care pacientul nu are nevoie de asistenta medicala permanenta, caminele pentru ingrijirea bolnavilor pot reprezenta o alternativa potrivita.

Persoanele aflate in stadii avansate ale bolii isi pierd abilitatea de a merge, de a vorbi sau de a interactiona cu ceilalti. In cele din urma, boala impiedica functionarea optima a functiilor vitale, cum ar fi capacitatea de a inghiti. Pacientii aflati in faza terminala pot beneficia de ingrijire in spital sau institutii specializate, care ofera tratament si confort pentru bolnavii cu Alzheimer.

Daca ingrijiti o persoana care sufera de boala Alzheimer cu siguranta v-ati intrebat ce puteti face pentru a reduce riscul aparitiei acestei afectiuni. Cu toate ca cercetarile in domeniu sunt in curs de desfasurare, se pare ca alimentatia sanatoasa si exercitiile fizice sunt factorii principali care previn aparitia acestei afectiuni. Potrivit studiilor, persoanele care au adoptat o dieta mediteraneana, bogata in legume, peste, alune si nuci (fructe cu coaja lemnoasa) prezinta un risc scazut de a dezvolta Alzheimer.