Problemele de vedere pot semnala un risc crescut de Alzheimer, dementa si declin cognitiv

Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Clinica: Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Declinul cognitiv si problemele de vedere
Creierul proceseaza informatiile preluate de catre analizatorul vizual si le combina intr-o imagine care poate fi perceputa.
Pornind de la aceasta legatura intre ochi si creier, a fost studiata mai in profunzime interconexiunea dintre cele doua, atat de medicii oftalmologi, cat si de catre medicii neurologi.
Cercetarile sustin faptul ca afectiunile cerebrale au un rasunet si asupra ochilor, intrucat nervul optic si retina sunt, de fapt, tesut cerebral.
Desi nu exista inca teste oftalmologice care sa ajute la diagnosticarea dementei, cercetarile in curs de desfasurare incearca sa stabileasca mai exact aceasta legatura.
Boala Alzheimer si dementa, care sunt cauzate de deteriorarea celulelor de la nivel cerebral, au un impact si asupra retinei.
Semne si simptome
Studiile sugereaza ca aproape jumatate din cazurile de dementa la nivel mondial ar putea fi prevenite sau intarziate.
Dintre acestea, aproximativ 2 din 100 de cazuri de dementa au fost legate de deficiente de vedere la o varsta mai inaintata.
Boala Alzheimer este cauzata de o acumulare anormala de proteine in creier care are un impact negativ asupra neuronilor, deteriorand conexiunile neuronale.
Printre simptome se numara pierderea memoriei, dificultati de gandire, dezorientare si alte tipuri de declin cognitiv.
De asemenea, sunt descrise si probleme de vedere, in special probleme de integrare a obiectelor in spatiu si perceptia adancimii.
Unii pacienti dezvolta dificultati de citire, de urmarire a obiectelor in miscare sau au probleme in a distinge contrastul.
Se cunosc mai multe tipuri de dementa, boala Alzheimer fiind cel mai frecvent, insumand aproximativ 60-80% din totalul cazurilor.
Odata cu inaintarea in varsta, unele persoane dezvolta tulburare cognitiva usoara (MCI), care poate ramane stationara sau se poate agrava odata cu trecerea timpului, fiind un stadiu incipient al bolii Alzheimer.
Avand in vedere ca diagnosticul de certitudine poate fi pus doar in urma examinarii tesutului cerebral dupa deces, s-a impus necesitatea cercetarii conexiunii ochi-creier, pentru a usura dificultatea diagnosticarii atat a Alzheimerului, cat si a altor forme de dementa.
Modificarile de la nivelul retinei
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Neurologie , Neurologie pediatrica , Neurochirurgie .
Retina reprezinta un strat de celule de la nivelul posterior al globului ocular, inalt specializate, care transforma lumina in impuls nervos.
Creierul si retina au in comun multe caracteristici, inclusiv susceptibilitatea la afectiuni neurodegenerative.
Aceasta similitudine transforma ochiul intr-o fereastra catre sanatatea creierului.
Cercetatorii au descoperit ca placile de amiloid, o caracteristica a bolii Alzheimer, se pot acumula si in retina.
Pornind de la aceasta descoperire, studiile recente au examinat tesuturile retiniene si cerebrale ale persoanelor cu deficiente cognitive si boala Alzheimer si au descoperit cresteri semnificative ale proteinei beta amiloide si ale noilor oligomeri intraneuronali de beta amiloid (mici grupuri de proteine care se formeaza in interiorul celulelor nervoase), care erau intr-o relatie stransa cu inflamatia retinei si deteriorarea tesuturilor.
Astfel, modificarile oculare corespundeau cu severitatea declinului cognitiv si a leziunilor cerebrale, sugerand faptul ca ar putea functiona drept metoda de detectare a dementei.
Markerii retinieni ai bolii Alzheimer
Articole recomandate
-
11 mituri despre dementa si deteriorarea cognitiva
-
Dementa si alternative terapeutice
-
Afectiuni care pot provoca pierderi de memorie
-
Sanatatea respiratorie in sezonul rece: rolul farmacistului
-
Stres, anxietate, suprastimulare: ce functioneaza cu adevarat pentru sistem ...
-
Dementa vasculara
-
Pierderile de memorie: debut al bolii Alzheimer?
-
Boala Alzheimer - cauze si factori de risc
Prin intermediul tehnologiei de imagistica retiniana, precum tomografia in coerenta optica (OCT), se cuantifica markerii retinieni ce ajuta la identificarea bolii Alzheimer in stadii incipiente.
Acesti markeri functioneaza drept semne de avertizare pentru dezvoltarea unei boli.
OCT este un test neinvaziv care utilizeaza unde luminoase pentru a fotografia retina.
In cazul persoanelor cu Alzheimer, s-au descoperit multiple modificari structurale la nivelul retinei.
Una dintre modificari este reprezentata de subtierea stratului de fibre nervoase retiniene care acopera retina, in special in jurul discului optic si maculei ochiului.
Unii pacienti cu boala Alzheimer au pierdut celulele ganglionare retiniene (transmit informatiile vizuale de la retina la creier), astfel ca o alta modificare este reprezentata de degenerarea stratului de celule ganglionare.
Vasele de sange sunt, de asemenea, afectate, remarcandu-se modificari ale fluxului sanguin retinian si ale densitatii vaselor.
Asa cum am mentionat, unele studii indica si detectia placilor de amiloid in tesuturile retiniene.
In plus, un nou studiu a descoperit faptul ca prezenta genei APOE4, care este un factor de risc puternic, este asociata cu degenerarea retiniana la soareci.
Astfel, modificarile asociate cu boala Alzheimer se manifesta la nvielul ochiului chiar dinaintea aparitiei simptomelor neurologice, subliniind importanta retinei ca marker pentru detectia precoce.
Legatura intre modificarile vederii si sanatatea creierului
Studiile au aratat ca sensibilitatea redusa la contrast sau capacitatea de a vedea detalii fine este asociata cu depozitele de amiloid din creier.
Aceasta poate fi masurata printr-un test neinvaziv al vederii, numit tehnologia de dublare a frecventei.
Studiile isi propun sa depisteze daca acest test poate fi utilizat ca marker pentru ca modificarile legate de contrast apar inainte de tulburarile memoriei sau alte simptome ale dementei.
Modificarile diametrului pupilar se incadreaza, de asemenea, in schimbarile asociate bolii Alzheimer, persoanele cu tulburare cognitiva usoara prezinta o dilatare mai mare a pupilelor cand isi amintesc informatii sau gandesc, fata de persoanele normale.
Aceste descoperiri ar putea insemna ca persoanele cu insuficienta cognitiva usoara sunt mai solicitate psihic pentru a tine pasul, chiar daca acestea nu prezinta inca probleme evidente de memorie.
Se considera ca modificarea diametrului pupilar poate fi legata de activitatea cerebrala din locus coeruleus, una dintre primele zone afectate de boala Alzheimer.
Modificari necesare in planurile de preventie a dementei
Screeningul oftalmologic si controalele oftalmologice regulate ar trebui sa faca parte din abordarea sanatatii cognitive, in special la adultii in varsta.
Conform ultimelor studii, medicii oftalmologi se afla in ipostaza de a detecta modificarile timpurii care ar putea semnala eventuale tulburari neurologice.
Prin examenele oftalmologice regulate, clinicienii nu numai ca ajuta la mentinerea sanatatii vizuale, dar contribuie si la detectarea precoce si la abordarea multidisciplinara in ceea ce priveste declinul cognitiv.
Concluzii
Rezultatele actuale ale studiilor promit extinderea catre o abordare specializata din punct de vedere oftalmologic pentru a depista cat mai precoce modificarile asociate bolii Alzheimer si a altor forme de dementa.
Desi nu este inca un instrument standardizat pentru diagnosticarea declinului cognitiv, in urmatorii ani tomografia in coerenta optica si alte metode imagistice vor putea deveni parte a screening-ului de rutina pentru populatia aflata la risc, avand si avantajul de a fi rapide, neinvazive si relativ ieftine.
Bibliografie
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2274580724000955
https://www.unthsc.edu/newsroom/story/vision-loss-the-hidden-risk-factor-for-dementia-and-the-preventative-steps-you-can-take-now/
https://www.healthline.com/health/alzheimers/early-signs-of-alzheimers-are-in-the-eye
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Neurologie , Neurologie pediatrica , Neurochirurgie .
Articole recomandate
-
Alzheimer
-
Cum se poate preveni dementa
-
Dementa cu corpi Lewy
-
Ingrijirea pacientului cu Alzheimer
-
Aparatele auditive pot reduce riscul de dementa si depresie?
-
Importanta RMN-ului pentru diagnosticarea precoce a afectiunilor
-
Dementa frontotemporala - diagnostic si implicatii
-
Memoria si tulburarile de memorie


11 mituri despre dementa si deteriorarea cognitiva
Dementa si alternative terapeutice
Afectiuni care pot provoca pierderi de memorie
Sanatatea respiratorie in sezonul rece: rolul farmacistului
Stres, anxietate, suprastimulare: ce functioneaza cu adevarat pentru sistem ...
Dementa vasculara
Pierderile de memorie: debut al bolii Alzheimer?
Boala Alzheimer - cauze si factori de risc
Alzheimer
Cum se poate preveni dementa
Dementa cu corpi Lewy
Ingrijirea pacientului cu Alzheimer
Aparatele auditive pot reduce riscul de dementa si depresie?
Importanta RMN-ului pentru diagnosticarea precoce a afectiunilor
Dementa frontotemporala - diagnostic si implicatii
Memoria si tulburarile de memorie