tanin

Planta medicinala paroasa, acoperita cu peri fini care creste sporadic din zona de ses pana in zona alpina, la noi in tara. Tulpina este dreapta si are in varf flori grupate, de culoare galben auriu. Florile au culoare galben aurie.  Frunctul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in timpul infloririi. Turita mare infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Planta contine uleiuri volatile,acizi organici, mucilagii, tanin, cumarine, vitamine (vitamina c, vitamina k), triterpene, acizi grasi, flavonoizi, poliglucide, saponine. Gustul plantei este amar. Turita mare are efect colagog, astringent, antidiareic, decongestionant.   Uz intern: - boli hepatice, afectiuni ale cailor biliare, boli gastrointestinale, diaree, dizenterie, colici nefritice, leucoree, diabet, obezitate, astm, faringite, laringite, litiaza biliara, boli reumatice, urticarii,... [continuare]

Cetina de negi face parte din familia  Cupressaceae si apartine florei spontane din zonele montane europene si regiunilor cu clima temperata. In Romania este intalnit pe stancariile si grohotisurile calcaroase din Muntii Apuseni, dar este si cultivat ca arbore decorativ in parcuri. Este o planta lemnoasa scunda (atinge in jur de 80 cm maxim), vesnic verde, cu tulpini taratoare si are aspect de tufa. Frunzele sunt solzoase, alipite pe ramura, semirigide, inguste, ascutite terminal. fructele sunt pseudobace carnoase, sferice, verzi la inceput si apoi negre- albastrui brumate. Dintre substantele chimice ce intra in componenta plantei amintim: tanin, zaharuri, rezine, ulei volatil ce contine sabinol (este toxic).Principala sa calitate este ca ajuta la indepartarea negilor. In fitoterapie se folosesc fructele sau frunzele. Uz extern: - cheratozele pielii, negi, dureri reumatice -  sub forma de comprese cu infuzie de fructe si frunze, tinctura. Efecte... [continuare]

Salba raioasa este un arbust specific Europei centrale si Scandinaviei. In tara noastra este des intalnit in zonele de deal si subalpine in paduri. Este un arbust inalt de unu pana la trei metri. Tulpina are numeroase verucozitati brun- negricioase (de unde ii vine si denumirea). Frunzele sunt opuse, marunt serate pe margini. Florile sunt mici, violacee sau maronii si infloresc in mai-iunie. Dintre substantele chimice care intra in compozitia plantei amintim:  gutaperca, tanin, rasina, asparagina si glicozidul evonimina, triacetina. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: cardiotonica, coleretica, colagoga, hipotensiva, purgativa (in doze mari si poate duce la intoxicatii). In fitoterapie se utilizeaza frunzele, mai rar scoarta.   Uz intern:   - afectiuni cardiace, constipatie, dischinezie biliara, hipertensiune arteriala - sub forma de  infuzie din planta (se recomanda respectarea dozelor pentru a evita intoxicarea).   Uz extern:   -... [continuare]

Slabanogul este o planta din flora spontana si este raspandit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra creste prin padurile de fag, jilave si bogate in humus sau este cultivat ca planta decorativa. Tulpina este ramificata spre varf si nu are frunze la baza si poate ajunge pana la 150 cm inaltime. Frunzele sunt ovale si dintate pe margini, cresc altern spre varful tulpinii. Florile se dezvolta la axila frunzelor si sunt galbene cu puncte rosii la interior si cu un pinten incovoiat in jos. fructele sunt capsule suculente, care se desfac in 5 valve si arunca semintele. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: substante amare, tanin, stigmasterine, zahar, colina, acid fosforic, substante minerale. Principalele calitati ale Slabanogului sunt: antioxidant, catechic, hemostatic, astringent, expectorant, antiinflamator, dezinfectant, cicatrizant, diuretic. In fitoterapie se folosesc frunzele si florile, mai rar fructele.   Uz intern:   -... [continuare]

Planta medicinala, care ajunge pana la ianltimea de un metru. Face parte din flora spontana si este raspandita in toata Europa, dar si in unele zone din America. Frunzele sale sunt dintate pe margini, acoperite cu perisori, care se regasesc si pe tulpina (ce este tetramuchiata). Frunzele sunt dispuse pe tulpina, asezate diametral opus. Florile sunt de culoare violacee, asezate de jur imprejurul tulpinii. Aceasta planta se dezvolta atat in zonele insorite, dar si la umbra. Infloreste in lunile iunie-octombrie, iar recoltarea se face in luna iulie. Are efect antivomitiv, astringent.Planta contine amine biogene, tanin, mucilagii, ulei eteric, saponine, flavone, saruri de potasiu, etc. In fitoterapie este utilizata partea aeriana, frunzele si florile. Cand sunt strivite, frunzele emana un miros neplacut.  Uz intern: - greturi si/ sau varsaturi (mai ale in raul de miscare sau greturile ce apar in sarcina), in tuse... [continuare]

Planta medicinala care creste spontan, intalnita la noi in tara in zona subalpina si alpina, in locuri ferite de soare.  Tulpina este taratoare cu mai multe radacini. Frunzele sunt tari, lucioase. Florile au petalele de culoare albastra. Fructul este o folicula. Planta infloreste primavara in lunile aprilie si mai. In scop fitoterapeutic se utilizeaza Recoltarea se poate face pe tot parcursul anului, desi planta culeasa in timpul infloririi (luna mai) sau inainte de inflorire are cea mai mare concentratie de principii active. Saschiul contine alcaloizi indolici, glucine, aminoacizi, tanin, pectine, saponine, pigmenti organici. Planta are efect vasodilatator, tonic,  hipotensiv, cicatrizant, astringent, hipoglicemic, antitumoral. Uz intern: - galactoree, hipertensiune, leucoree, dificultati de concentrare, insuficienta cerebrala (vertij, tulburari de memorie, instabilitate, ameteli), isterie, hematurie, simptome ale accidentelor vasculare... [continuare]

Drobul este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Drobul este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii. Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile uterine pentru ca... [continuare]

Planta este caracteristica zonelor temperate din Eurasia, Africa de Nord si America de NOrd. In tara noastra apare ca flora spontana in locuri umede, mlastinoase, pe marginea lacurilor, a locurilor inundabile de la ses pana in zonele subalpine. Piperul baltii creste in tufe, atinge inaltimea maxima de 60 cm, are tulpina dreapta si rosiatica. Frunzele sale sunt lanceolate, au un gust iute pregnant. Florile cresc in inflorescenta asemanatoare spicului de grau si sunt roz  sau albe. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recomanda a fi recoltata in lunile iulie- septembrie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: acizi, tanin, rutina, quercetrina, acizii formic, malic, valeranic, vitamina k, esteri flavonici ai bisulfatului de potasiu, rutozid, hiperozida, cvercitrozida, remnazinsicarina, metropersicarina, oxilometilantrachinone, glicozizi, substante amare. Principalele calitatii ale acetei plante sunt: diuretic, antiscorbutic, hemostatic in... [continuare]

Acest arbore este originar din Australia si Tazmania. Este un arbore urias, de obicei inalt de 30- 100 m, cu frunzisul vesnic verde, are trunchiul neted, de culoare cenusiu- albastrui. Frunzele sunt lungi, subtiri si usoare, cu suprafata brazdata de nervuri si punctate de pete albicioase si cresc numai pe ramuri cu varste mai mari de 5 ani. Frunzele degaja un miros puternic aromat si au gust amar si astringent. Fructele au forma de potir si adapostesc multe seminte. Principalele componente chimice regasite in frunze sunt: flavonide, ulei esential bogat in cineol si eucaliptol, tanin, rasini, ceara, terpene, cumarine. Cele mai importante calitati ale eucaliptului sunt: antifungic, antibacterian, decongestionant, hipoglicemiant. In fitoterapie se folosesc frunzele aromate de pe ramurile mai batrane, ce trebuiesc culese vara. Uleiul esential al eucaliptului intra in componenta produselor cosmetice, ale cremelor pentru ameliorarea durerilor reumatismale, este utilizat in... [continuare]

Capsunul este cultivat datorita fructelor sale gustoase, dar se regaseste si in flora spontana din Europa si Asia. In Romania s-a renuntat la cultivarea sa pe scara larga si este mai ales intalnit in gradini si sere. Are o inaltime maxima de pana la 40 de cm, creste singur sau mai multe plante grupate. Frunzele au culoarea verde intens, sunt alcatuite din 3 lobi, zimtate pe margini si cu nervuri proeminente. Florile sunt mici, albe, au 5 petale si la o planta se intalnesc 3-7 flori. fructele denumite capsuni sunt carnoase, foarte parfumate, de culoare rosie, avand seminte vizibile pe suprafata lor. Dintre elementele chimice din componenta plantei amintim: hidrati de carbon, protide, saruri minerale, fragarol, substante uleioase, acid salicilic, acid elagic, evercitrina, citrol, tanin, zaharuri, polifenoli, vitaminele: A, B, C, iod, brom. Principalele sale calitati sunt: antibiotic, bactericid, antiinflamator, tonic, reduce colesterolul, alcalibizant al sangelui, reminalizant. In... [continuare]

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Lipanul contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in... [continuare]

Vindecea este o planta din flora spontana, originara din Europa. In Romania ea poate fi intalnita in zonele montane, la marginea padurilor sau in luminisuri, in apropierea izvoarelor. Radacina este lemnoasa, din ea creste tulpina, care este inalta de cca 1 metru, are patru muchii si este crenelata. Frunzele ce cresc pe tulpina sunt departate, in perechi opuse, au marginile adanc crestate si sunt sesile, dar majoritatea lor sunt bazale, sunt mai mari decat cele tulpinare si au forma de inima. Toate frunzele sunt aspre, acoperite cu perisori si sunt acoperite de glande ce contin un ulei aromatic amar. Florile cresc in varful tulpinii, grupate intr-o inflorescenta asemanatoare spicului si sunt rosii-purpurii. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, betaina, colina, glicozizi, stahidrina, tanin. Principalele proprietati ale plantei sunt: astringenta, antidiareica, antiseptica, antihemoragica, antiinflamatoare, colagoga, febrifuga,... [continuare]

Calinul este un arbust stufos, care poate atinge in inaltime chiar si 5 metri. La noi in tara este inalnit in paduri umede si prin tufarisuri, incepand din zona de campie si deal, dar si in zone alpine si subalpine. Florile au culoare verde deschis, alba sau roz pal. Fructele sunt grupate in forma de ciorchine si au culoare rosie. Cand apar fructele, frunzele isi schimba culoarea, din verde in rosu. Planta infloreste primavara, din luna mai pana in luna iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta ramurilor si tulpinilor tinere. Recoltarea se face incepand din luna aprilie. Planta contine rezine, glucide, pectine, proteine, flavonoide, tanin, acizi, tritermene, steroli, saponine, pectine, flavonoide, etc. Calinul are actiune astringenta, antidismenoreica, hipotensiva, sedativa, cardiotonica, laxativa. Uz intern: - diaree, edeme, dismenoree, menstruatii dureroase, crampe musculare, crampe abdominale, colici, hipertensiune, tahicardie - sub forma de infuzie,... [continuare]

Arahida este o erbacee anuala, originara din America de Sud. Este considerata ca fiind planta leguminoasa. Inaltimea acestei plante nu trece de 35 cm. Florile au culoara galbena. fructele, desi se formeaza in partea aeriana a plantei, se coc in pamant. Contine in special: grasimi (in cantitate mare, aproape 50% din continutul alunei), protide (de asemenea in cantitate mare – 30%), numeroase saruri minerale, acid folic, vitaminele a, B1, B2, E, F, tanin. Arahidele sunt deosebit de hranitoare. Proprietatile lor medicinale nu sunt foarte importante, dar merita luate in seama. Consumul de arahide impulsioneaza activitatea ficatului si a bilei. A fost evidentiata, de asemenea, contributia compusilor din arahide la combaterea imbatranirii tesuturilor. Arahidele sunt un aliment utilizat frecvent si cu bune rezultate in situatii de surmenaj intelectual, in oboseala fizica accentuata, in facilitatea tranzitului intestinal. Sunt cunoscute si ca un... [continuare]

Murul este un arbust din familia Rosaceae, intalnit in Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord si America de Nord. In Romania creste la marginea padurilor, in poieni, in lunci si de-alungul apelor curgatoare, in zone deluroase - sub forma de tufisuri. Tulpinile sale sunt drepte sau arcuite, deseori taratoare, ajung pana la 3 m lungime, acoperite cu tepi ascutiti si puternici, incovoiati ca niste ghiare. Frunzele sunt alterne, alcatuite din foliole, care sunt ovale si dintate pe margini, au culoare verde inchis pe fata superioara si mai deschis pe cea inferioara, au nervuri paroase si proieminente pe partea inferioara. Florile sunt albe sau roze, dispuse corimbifer, si se deschid in lunile iunie-august. fructele sunt carnoase, compuse, rosii la inceput si cand se coc sunt negre si dulcege. substantele chimice continute de mur sunt: acizi - izocitric, succinic, lactoizocianic, oxalic si malic-, monoglucida cianidica, zahar, materii grase, proteine, tanin, flavone, inozitol, saruri... [continuare]

Coada racului este o planta medicinala intalnita pe malurile nisioape de pe marginea apelor, in locuri umede, in zone de deal si munte. Planta cu tulpini taratoare, peri rari si o rozeta specifica in punctul de pornire al tulpinilor. In varful tulpinii se afla o singura floare, izolata, cu cinci petale, de culoare galben-aurie. Frunzele au margini zimtate. Coada racului se recolteaza in perioada infloririi, in luna mai pana in luna septembrie. In scop medicinal se utilizeaza partea aeriana a plantei si mai ales rozeta de frunze bazale, florile si rizomii. Planta este bogata in substante amare si tanin, flavone, colina, steroli, mucilagii,  saruri minerale, ulei volatil si substante glucidice. Printre proprietatile ei se numara efectul astringent, hemostatic, coagulant. antiseptic, antispastic. Frunzele tinere ale plantei se pot consuma sub forma de salata sau supe de verdeturi.   Uz intern: [continuare]

Planta medicinala de cultura, subarbust stufos, ramificat, care poate atinge aproximativ un metru inaltime, exclusiv de cultura la noi in tara. Frunzele sunt acoperite cu peri fini si au culoare argintie sau verde cenusie. Florile sunt mari ca dimensiune, grupate in forma de spic, de culoare violet-albastra, rareori alba. Fructul este o tetraachena. Planta infloreste din luna mai pana in luna iulie. Salvia are un miros placut, puternic si gust usor amarui. In scop medicinal se recolteaza frunzele inainte de perioada de inflorire. Planta contine ulei volatil, tuiona, alfa si beta pinen, camfor, borneol, cineol dar si tanin, acid oleaonic, sitosteroli, substante estrogene, azotat de potasiu, principiu amar (picrosalvina), acid nicotinic, acid cafeic, acid fumaric, rezine, substante estrogene, vitamina B1 si C, saruri de potasiu. Salvia are proprietati coleretice, antimicrobiene, sedative, depurative, antitermice, expectorante, tonice,... [continuare]

Macrisul iepuresc este o palnta din flora spontana din regiunile cu clima temperata. In tara noastra este o planta comuna in padurile de munte, in molidisuri si fagete, pe soluri acide si bogate in humus. Este o planta de talie mica mica ce are in pamant un rizom din care pleaca frunzele trifoliate. Florile sunt mici, cate una pe fiecare tulpina, albe cu vinisoare purpurii. Intreaga planta are gust acrisor placut. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: acid oxalic, oxalat de potasiu, tanin, mucilagii, pectine, enzime, principii sulfurate, saruri minerale, vitamina C.Principalele calitati ale Macrisului iepuresc sunt: diuretic, antidiareic, antiscorbutic, antidot in intoxicatii cu arsen si mercur. In fitoterapie sunt utilizate frunzele si radacinile (crude sau uscate). Uz intern: - astenie de primavara, avitaminoze, boli hepatice cronice, cancer, diaree, digestie dificila, dureri de piept, febra, inapetenta, intoxicatii cu metale grele, scleroza in placi -... [continuare]

Planta medicinala care creste in zone de mlastina sau la marginea apelor, cu frunze lungi, in forma de sabie. Radacina are culoare alba in interior si verde in exterior, este noduroasa si carnoasa si poate atinge chiar si 50 de cm lungime. Florile sunt verzi sau verzi-galbui, de dimensiuni mici. Fructul este o baca rosie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina sau rizomii. Obligeana infloreste din luna mai pana in iulie. Recoltarea se face in luna septembrie sau octombrie. Obligeana contine ulei volatil, heterozide amare, amidon, mucilagii, colina, rezine, hinone, ligani, amidon, dextrine, acis ascorbic, rezine, saponine, tanin, sisterol, acid oxalic, acil palmitic, vitamina C, hidrocarburi, principiu amar. Planta are efect carminativ, colagog, stomahic, antibacterian, diuretic, antispastic, sedativ, fungicid, antiinflamator, nurotonic, analgezic, depurativ. Obligeana are miros aromat. Este utilizata in... [continuare]

Sovarful este o planta originala din Bazinul Marii Mediterane si Asia, dar se dezvolta si in alte zone din Europa, face parte din familia Labiatae. In Romania creste prin fanetele din regiunile de deal si de munte, in livezi, tufisuri, locuri uscate, vii, pe langa paduri si prin locuri pietroase pana in regiunea alpina. Sovarful este o planta cu tulpina in 4 muchii, verde, cu nuante rosietice, acoperita cu perisori, lemnosa si ramificata in partea superioare, creste pana la 80 cm inaltime, sub forma de tufe. Frunzele sunt ovale, opuse, cu marginea dreapta sau usor zimtata, ascutite la varf. Florile cresc reunite in buchete in varful tulpinii si al ramurilor, sunt de culoare roz-violacee, mai rar albe, infloresc din iunie pana in august. Frunzele si tulpinile emana un miros foarte placut si aromat daca sunt strivite intre degete. In fitoterapie se intrebuinteaza partile aeriene superioare ale plantei. Se recolteaza planta inflorita, de la punctul de unde incepe sa se... [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Talpa gastei are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub... [continuare]

Stejarul face parte din familia Fagaceae, este raspandit in zonele cu clima temperata din Europa, Asia si cateva regiuni din Africa de Nord. In Romania este intalnit mai ales in zonele de campie si de deal, in lunci si depresiuni. Este un arbore inalt, viguros, ajunge pana la 50 m inaltime si 1-2 m in diametru, cu ramuri noduroase si coroana bogata. Scoarta sa este maron- negricioasa, aspra si brazdata adanc longitudinal si transversal. Coaja de pe ramurile tinere este neteda. Frunzele au coditele scurte si sunt alcatuite din 4-8 perechi de lobi si sunt alterne. Stejarul infloreste in luna mai, florile sale sunt dispuse monoic in amentii. Fructele sale este achene, se numesc ghinde si cresc grupate cate 2-5 pe un peduncul. Substantele continute sunt: acid cvercitanic, acid elagic si galic, principii amare, tanin, cvercina, fluroglucina, substante pectice, rezine, oxalat de calciu, pentadigaloilglucoza, acid ciclogalifaric si hidrati de carbon. Stejaul are... [continuare]

Planta medicinala des intalnita in tara noastra. Frunzele au peri aspri, iar florile au culoare roz-purpurie. In scop fitoterapeutic se recolteaza jumatatea superioara a tulpinii (varfurile) cu ramuri, frunze si flori, dar si radacina. Tataneasa infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Recoltarea varfurilor se face in perioada de inflorire, iar radacina se recolteaza din luna martie pana in luna aprilie sau din septembrie pana in noiembrie. Planta contine ulei volatil, rezine, tanin, alantoina, mucilagii, vitamina b12, amidon, acizi organici, principiu antigonadotropic. Tataneasa are efect antiinflamator, expectorant, astringent, atimicotic, hemostatic, cicatrizant     Uz intern: - bronsite, boli ale sistemului digestiv, afectiuni ale aparatului respirator, colita, diaree, dizenterie, enterita, demoptizii, metrorargii, ulcere, tuberculoza- sub forma de infuzie, tinctura,... [continuare]

Arbore foarte inalt (poate atinge chiar si 50 de metri) intalnit in zona subalpina dar mai ales alpina, care prefera solurile umede. Tulpina este dreapta, iar ramurile sunt dispuse orizontal. Frunzele au forma de ace, florile femele au culoare rosiatica (conuri drepte) iar cele barbatesti galbena (grupate in ameti). Bradul infloreste in lunile mai si iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele, rasina si mugurii. Recoltarea mugurilor se face primavara (lunile martie sau aprilie) de pe ramurile tinere. Bradul cotine ulei volatil (pinen, limonen, etc.), vitamina c, carotenoizi, tanin. Bradul are efect astringent, antiseptic, antireumatic, cicatrizant, emolient, sedativ, colagog, mineralizant, diurectic, expectorant, vasoconstrictor, antibiotic. Lemnul de brad este utilizat in industria celulozei, in constructii. Uz intern: - avitaminoze, ulcere venoase, tuse, infectii ale aparatului respirator superior, bronsite, meteorism abdominal,... [continuare]

Pochivnicul este o planta din flora spontana originara din zonele cu clima temperata din Europa. In Romania este intalnita in padurile de foioase si conifere din zonele montane. Este o planta scunda si are rizomi taratori; intraga planta este acoperita cu perisori fini. Frunzele sunt in numar de 2 sau 3, au forma de inima, sunt puternic striate si au o culoare verde intens. Intre frunze se dezvolta floarea, care este mica si rosie- negricioasa, are 3 petale carnoase. Printre constituientii chimici se numara: 1% ulei volatil,  asarina (alcaloid), un glicozid scindabil sub influenta emulsinei, acid ascorbic, vitamina B1, areasarona, aldehida asadilica, metileugenol, acetat de bornil, sesquiterpene, diasarona, tanin catehic, zaharuri reducatoare, rezine, fitoncide cu actiune antibiotica, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei sunt:  expectorant, emetic, diuretica, antibiotica. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei si rizomul. [continuare]

Ce este Ceaiul din floare de tei si pentru ce se utilizeaza Indicatii Pe baza observatiilor din medicina populara produsul este utilizat ca: sedativ, usor antispastic, pentru reducerea inflamatiei cailor respiratorii, fluidifiant al secretiilor bronsice (expectorant),sudorific, antipiretic. Adjuvant in tratamentul simptomatic al unor afectiuni: Uz intern - insomnii, guturai, bronsita, gripa cu febra, migrena, stari de tensiune psihica provocate de surmenaj intelectual, usoare tulburari digestive - in asociere cu musetel si menta. Uz extern - congestia usoara a tegumentului. Gargara - in faringo-amigdalite. Mod de administrare Uz intern - 2 - 3 cani cu ceai pe zi, dintre care una inainte de culcare. Uz extern - gargara, bai calmante pentru copii, comprese umede local. Mod de preparare Uz intern - infuzie 1 - 2 doze (1-2 plicuri) a 1 g la 250 ml apa clocotita, se acopera, se lasa in repaus 10 - 15 minute. Se poate bea indulcit dupa gust. Uz extern - infuzie... [continuare]

Ce este Babicum si pentru ce se utilizeaza Indicatii Patlagina este o planta foarte raspandita si se intalneste de obicei in zonele cu umiditate ridicata in sol. De la patlagina se folosesc doar frunzele, care sunt bogate in vitamina k, mucilagii si tanin, ceea ce explica proprietatile expectorante si emoliente ale acesteia. Acest sirop este recomandat atat copiilor, cat si adultilor, iar datorita continutului sau, calmeaza tusea si favorizeaza expectoratia. Mod de administrare Adulti: 1 lingura de 2-5 ori / zi, copiii mai mari de 3 ani: 1/2 lingurita de 2-5 ori / zi, copiii mai mari de 7 ani: 1 lingurita de 2-5 ori / zi. Informatii suplimentare Compozitie 5 g extract fluid de patlagina, 50 g sirop de sfecla, 25 g miere, 0,01 g ulei de menta, 0,15 g sorbat de potasiu, apa purificata. Ambalaj Sticluta a 100 ml sirop. Fabricant Zdrovit [continuare]

Ce este Ferglurom si pentru ce se utilizeaza Indicatii Ferul este un constituent esential al organismului fiind necesar pentru formarea hemoglobinei si pentru sustinerea proceselor oxidative de la nivelul tesuturilor. Deficitul de fer duce la eritropoeza ineficienta avand drept consecinta anemia. Este indicat in: -tratamentul carentei latente de fer si a anemiei feriprive (carenta de fer manifesta); -profilaxia carentei de fer in timpul sarcinii. Mod de administrare Utilizati intotdeauna Ferglurom Forte 50 mg/ml exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur. Dozele administrate precum si durata tratamentului depind de severitatea deficitului de fer. Tratamentul isi propune sa aduca la valori normale concentratia de hemoglobina si sa refaca depozitele de fer. Doza zilnica recomandata de fer este in medie de 100 mg, dar in formele severe se pot administra 150-200 mg fer elemental. 1 ml... [continuare]

Ce este Ferglurom si pentru ce se utilizeaza Indicatii Ferul este un constituent esential al organismului fiind necesar pentru formarea hemoglobinei si pentru sustinerea proceselor oxidative de la nivelul tesuturilor. Deficitul de fer duce la eritropoeza ineficienta avand drept consecinta anemia. Este indicat in: -tratamentul carentei latente de fer si a anemiei feriprive (carenta de fer manifesta); -profilaxia carentei de fer in timpul sarcinii. Mod de administrare Utilizati intotdeauna Ferglurom 50 mg/5 ml exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur. Dozele administrate precum si durata tratamentului depind de severitatea deficitului de fier. Tratamentul isi propune sa aduca la valori normale concentratia de hemoglobina si sa refaca depozitele de fier. Doza zilnica recomandata de fer este in medie de 100 mg, dar in formele severe se pot administra 150-200 mg fer elemental. Copii... [continuare]