tanin
Traista ciobanului (capsella bursa pastoris)
Planta medicinala, considerata buruiana, care intalnita in majoritatea zonelor de relief. Florile sunt de culoare alb-cenusie, mici ca dimensiune. Semintele au culoare brun deschis. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita a plantei. Traista ciobanului infloreste din luna aprilie pana in luna septembrie. Se recolteaza la inceputul perioadei de infloririre (din luna mai pana in luna iulie). Planta contine amine, glicozide, derivati fenolici, acizi organici, tanin, saponine, saruri minerale, tiramina, glucozide, saruri de potasiu. Traista ciobanului are caracteristici astringente, analgetice, vasodilatatoare, uterotonice. Uz intern: - hemoragii (stomacale, intestinale, renale, uterine, ale aparatului urinar, menstre abundente, hemoroidale, etc.), afectiuni ale rinichilor, metrorargii in perioada de pubertate sau menopauza, metrite, hemoptizii, hemofilii, litiaza urinara, blenoragie, varice, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz... [continuare]
Arbore de cola (cola nitida)
Este originar din Africa de Vest si este cultivat in zonele tropicale. Arborele de cola creste pana la 12 m inaltime, are frunzele lanceolate, ascutite la ambele capete, cu nervuri proeminente, colorate in verde inchis. Florile sunt mici si albe, au fine dungulite rosietice si cresc in dreptul nodurilor, acoperite de frunze. Fructul de cola este alcatuit din 5 pastai, care ii dau forma de stea. Fiecare pastaie contine 5-6 seminte mari - nucile de cola, care sunt rosii in interior si au coaja maro si neteda. Planta contine urmatorii compusi chimici principali: cofeina, teofilina si tanini. Cele mai importante calitati ale arborelui de cola sunt: energizant, stimuleaza apetitul si ritmul respirator, diuretic, antidepresiv. In fitoterapie se utilizeaza semintele - nucile de cola (care se culeg inainte de a se coace). Extrasul din aceste nuci este folosit in industria bauturilor racoritoare. Uz intern: - epuizare, convalescenta, diaree, insuficienta... [continuare]
Tei (tiliae flos)
Teiul este un arbore inalt (poate atinge in mod normal chiar si 20 de metri), coroana deasa, intalnit in majoritatea regiunilor tarii noastre. Florile au culoare galben-auriu. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile si bracteele insotitoare, impropriu numite frunze (care au aceleasi substante ca si florile). Bracteele sunt de culoare verde deschis sau galben-verzuie. Frunctul este o nucula. Florile de tei emana un parfum placut, datorita farnesolului. Perioada de inflorire a teiului este in lunile iunie sau iulie. Florile se recolteaza dupa inflorire (ideala ar fi prima saptamana dupa inflorire). Acestea contin flavonoide, tanin, zaharoza, saponine, mucilagii, faraesol, substante triterpenice, vitamina e. Florile de tei au actiune antispastica, neurosedativa, diaforetica, astringenta, antiinflamatoare, expectoranta si fluidificanta, diuretica. Uz intern: - insomnie, afectiuni ale aparatului respirator,... [continuare]
Soc (sambucus nigra)
Arbore inalt (poate atinge chiar si opt metri), ramificat care are coroana tufoasa, cu scoarta de culoare cenusie. Frunzele sunt ascutite, florile mici de culoare alba sau galben-verzui. Fructul este o baca neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si coaja. Socul infloreste din luna iulie sau august. Recoltarea fructelor se face din luna mai pana in luna iunie, in perioada de inflorire. Scoarta se recolteaza doar de la ramurile de 1-2 ani, incepand din luna septembrie pana in octombrie. Socul are actiune laxativa, galactogena, sudorifica, diuretica, antireumatica, purgativa, antispastica. Planta contine glucozid, sambunigrosida, nitrat de potasiu, acid malic, citric, acid tant, sambucosida, terpens, mucilagii, tanin, coilna, ulei eteric, vitamina c, substante minerale, flavonide. Uz intern: - florile - constipatie, gripa, arteroscreloza, tuberculoza, cistita, boli oculare, boli renale, febra, cefalee, tuse cu expectoratie, bronsita, afectiuni... [continuare]
Guarana (paullinia cupana)
Este o planta originara din regiunea amazoniana a Americii de Sud. Guarana este o planta agatatoare, cu tulpina cilindrica. Florile cresc grupate in manunchiuri la subsuara frunzelor si sunt colorate in galben pal. fructele sunt de culoarea rosu aprins. Fiecare fruct contine o singura samanta neagra si voluminoasa, inconjurata de pulpa rosie. Printre substantele chimice continute de planta se numara: guaranina, cofeina (de doua ori mai multa decat in cafea), teobromina, teofilina, amidon, tanini astringenti, mucilagii, proteine, d-catechin. Principalele calitati ale Guaranei sunt: energizanta, reduce grasimile din sange, antitrombotic, inlatura acidul lactic acumulat in muschi (in cazul febrei musculare). In fitoterapie se utilizeaza semintele, care se recolteaza cand sunt coapte. Extrasul acestei plante este folosit ca ingredient in bauturile energizante, in guma de mestecat, in medicamente pentru slabit. Uz intern: - epuizare, combaterea oboselii, diaree, obezitate,... [continuare]
Soparlita (succisa pratensis)
Planta este originara din Europa, dar s-a aclimatizat si in unele zone din Africa si Siberia. In tara noastra aceasta planta se dezvolta in zone mocirloase, pasuni sau terenuri virane. Tulpina este dreapta, lipsita de frunze, acoperita cu perisori fini si poate atinge pana la 80 cm inaltime. Frunzele sunt dispuse sub forma de rozeta bazala si sunt acoperite cu perisori fini. Florile au 4 petale, sunt violacee, mai rar roz si cresc grupate intr-o inflorecenta globulara in varful tulpinii. Infloresc din iunie pana in octombrie. Cea mai importanta componenta chimica se afla in partile aeriene si este taninul. Principalele calitati ale plantei sunt: astringenta, dezinfectanta, poate fi folosita ca antidot in diferite forme de intoxicatii accidentale, emenagoga, emolienta, diuretica, febrifuga. In fitoterapie sunt utilizate frunzele si florile, ce se recolteaza in septembrie. Uz intern: - diaree, hiperaciditate gastrica, metroragii, tuse, stari febrile - sub... [continuare]
Mutatoarea (bryonia alba )
Mutatoarea este o planta intalnita in Europa si America si face parte din familia Cucurbitaceea. Are aspectul asemanator unei vite de vie, tulpinile se catara pe tufisuri si copaci, cu ajutorul carceilor, ce pot ajunge la lungimi de cativa metri. Planta este aspra la pipait, acoperita cu peri. Frunzele sunt pedunculate, amintesc de cele ale vitei de vie, sunt impartite in 5 lobi, cel median fiind cel mai lung si au margini angulate. Florile sunt mici si verzui, cresc in inflorescente si apar in luna mai. fructele sunt bobite de culoare mov inchis cand sunt coapte, cresc in ciorchini si emana un miros fetid. Radacina are aspectul unei gulii si este utilizata in scop fitoterapeutic. substantele chimice continute de planta sunt: brionicina, luponina,tionospermina, triterpene tetraciclice (cucurbitacina, elaterina), rasini, substante amare, tanin, aminoacizii: citrulina, acid glutamic, etilaspargina, uleiuri volatile, substante toxice necunoscute, substante minerale.... [continuare]
Ciumarea (galega officinalis)
Este o planta din flora spontana din Europa si Asia. In Romania poate fi intalnita in zonele de campie si deal. creste sub forma de arbust, ce poate ajunge la 1,5 m inaltime. Frunzele emana un miros neplacut de burduf de capra atunci cand sunt zdrobite. Frunzele sunt alcatuite din 6-8 perechi de foliole ovale, ascutite la varf, de un verde stralucitor. Florile cresc in inflorescente in varful tulpinilor, au forma de fluture si sunt albe sau roz. Infloresc din iulie pana in septembrie. Semintele se dezvolta in pastai lungi, care atunci cand se coc se rasucesc eliberandu-le. Dintre substantele chimice continute cele mai importante sunt: alcaloidul galegina, crom, tanin, flavonide. Principalele calitati ale Ciumaraei sunt: combate deficitul de absobtie a glucozei, scade glicemia, reduce apetitul, diuretica, amelioreaza constipatia cronica, antibacteriana, antiinflamatoare, febrifuga. In fitoterapie se utilizeaza florile, ce trebuiesc recoltate in iulie-septembrie. Uz intern: [continuare]
Gutuiul (cydonia oblonga)
Arbore inalt cu frunze eliptice cultivat in tara noastra, rar intalnit spontan. Florile au dimensiuni mari si culoare roz sau alba. fructele au miros placut, sunt mari, ovale, galbene, acoperite de peri fini. Gutuiul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele, semintele si frunzele. Gutuia contine magneziu, fosfor, fier, cupru, sulf, vitamina pp, C, B, A, calciu, sodiu, apa, glucide, tanin, pectina, protide, lipide, mucilagii, acid malic. Gutuiul are proprietati astringente, emoliente, tonice, antihemoragice, stomahice. Fructele se utilizeaza si in cosmetica pentru ameliorarea ridurilor si tratamentele tenului gras. De asemenea, se recomanda consumul gutuiei in curele de slabire, fiind un fruct care contine putine calorii. Uz intern: - boli gastrointestinale, stari de voma, diaree, infectii ale cailor respiratorii, boli pulmonare, tuse, raguseala, dizenterie, metrorargii, hemoroizi, inapetenta, convalescenta, hepatite,... [continuare]
Rascoage (chamaenerion angustifolium)
Rascoagea este o planta din flora spontana, nativa din Europa si America de Nord. In tara nostra planta poate fi gasita in zonele cu soluri calcaroase din regiunea subalpina, pe pajisti, in locuri in care au existat incendii de padure. Planta are tendinta de a se raspandi rapid, pe arii extinse. Tulpina ei este dreapta si poate atinge inaltimi de pana la 2,5 m.; este roscata si neteda. Frunzele sunt lanceolate, alterne si cu nervuri pronuntate, circulare, si ele nu se termina la marginea frunzei, ci formeaza bucle care se unesc aproape de marginea exterioara a acesteia. Florile cresc in inflorecenta ramificata, in partea terminala a plantei si sunt dispuse in forma piramidala. Culoarea petalelor (in numar de 4) variaza de la roz pana la magenta intens. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei. Planta contine urmatoarele substante chimice: tanin, acizi triterpenici, saponine, mucilagii, zahar, polifenoli, ulei volatil, antocianini, vitamina C, saruri minerale.... [continuare]
Jepul sau jneapanul (pinus mugo)
Arbust care poate atinge chiar si 3 metri intalnit la noi in tara in zona alpina si subalpina. Jepul este ramifica in parea bazala, iar tulpina este taratoare. Frunzele sunt sub forma de ace de culoare verde crud. Florile sunt unisexuate, cele mascule sunt grupate in varful ramurilor, iar florile femele sunt conuri, de culoare maronie inchisa. Arbustul infloreste in luna iunile iunie si iulie. In scop medicinal se utilizeaza mugurii. Recoltarea se face in lunile martie si aprilie. Jepul contine ulei volatil, vitamina c, minerale, tanin, rezine, etc. Are efect antireumatic, expectorant, antiseptic, antiinflamator, antitusiv. Uz intern: - bronsite, afectiuni urinare si genitale (cistite, calculi, inflamatii, pielite, uretrite), laringite, tuse - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - rani, iritatii cutanate – sub forma de spalaturi locale, comprese. Efecte adverse: - Supradozajul determina albuminurie,... [continuare]
Ghintura galbena (gentiana lutea)
Este considerata planta monument al naturii in Muntii Bucegi. Planta erbacee, face parte din flora spontana, ajunge pana la 1-2 m inaltime, apartine familiei Gentianaceae si creste in Romanaia din zonele de campie, pana la cele subalpine, la marginea padurilor. Tulpina sa este dreapta, cilindrica, neramificata, se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Frunzele sunt mari, opuse, au nervuri puternice, numai tulpinare, iar cele de la baza sunt petiolate. Florile sunt dispuse la baza frunzelor, sunt de culoarea galbena si alungite, au cate 5-7 petale. Infloreste in lunile iulie si august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii si radacinile, recoltate din august pana toamna tarziu. Componente chimice ale plantei: radacina - gentiopicrina, gentiomarina, amarogentina, gentiana, tanin, lipide, substante minerale, gentiopricozidul- principiul amar care prin hidroliza scindeaza in glucoza si gentiogenina, gentiamarina, gentiacaulina, amarogentina, care se scindeaza... [continuare]
Nufarul alb (nymphaea alba)
Nufarul este o planta acvatica ce creste in Europa, Africa de Nord si Orientul Mijlociu.In Romania poate fi admirat in apele statatoare sau lin curgatoare. Planta poseda un rizom puternic, cu numeroase radacini ramificate orizontal, cu ajutorul carora se fixeaza bine pe fundul apelor statatoare. Tulpina sa este puternica, ajunge pana la lungimi de peste 150 cm. Frunzele apar la suprafata apei primavara, sunt pieloase, au forma ovala si pot ajunge pana la 30-40 cm diametru. Bobocii florali ies de sub apa in prima decada a lunii iulie. Florile sunt albe, au diametru de 15 cm si isi desfac petalele in primele ore ale diminetii, emanand un parfum imbatator. In fitoterapie sunt folosite rizomul si florile. In compozitia chimica a nufarului alb intalnim urmatoarele elemente: alcaloizi (nimfen si nufarina) cu efect cardiotonic, tanin, amidon, glucoza, grasimi, saruri minerale, mucilagii, ulei volatil. Principalele proprietati ale plantei sunt: sedativ nervos, cardiotonic,... [continuare]
Strugurii ursului (arctostaphylos uva-ursi)
Planta este un arbust mic care creste spontan in zona alpina. Tulpina este agatatoare si taratoare. Frunzele sunt tari si lucioase. Florile au culoare rosie sau alba. Fructul este o baca, cu forma rotunda, de culoare rosie In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele care se recolteaza in lunile mai sau iunie. Strugurii ursului au calitati diuretice, astringente, antiseptice, tonice, emoliente, dezinfectante. Planta contine glucide, lipide, proteine, acizi organici, tanin, rezine, glicozizi fenolici si flavonici, minerale, flavonoide, acid ascorbic, riboflavina, tiamina, betasisterol, triterpene, saponine. Uz intern: - inflamatii ale cailor urinare (pielonefrite, uretrite, cistite, colibaciloza, hipertrofieprostatica), pietre la rinichi, incontinenta urinara, diaree, litiaza urinara, dizenterie, enterocolita, hematurie, metrorargie, hemoragii uterine - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - leucoree, ulceratii vaginale (herpes) - sub forma de bai sa... [continuare]
Iedera (hedera helix)
Iedera este o liana, o planta agatatoare, care poate atinge peste 20 m lungime, care creste spontan in soluri umbroase, cu umiditate crescuta. Frunzele tinere sutn acoperite de peri, sunt palmat 3-5 lobate. Florile sunt carnoase, au culoare galben-verzui sunt de dimensiuni mici si sunt grupate in umbele. Fructul este o baca de culoare violet inchis. iedera se recolteaza in lunile martie sau aprilie sau in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele de pe ramurile sterile si lastrii verzi terminali, rareori se folosesc si mugurii. Contine saponine, tanin, glicozizi, flavonozide, steroli, minerale, acizi organici. Iedera are efect antimicotic, expectorant, cicatrizant, antiparazitar, antireumatic, antibiotic, vasodilatator, antidiareic, febrifug, analgezic. Uz intern: - boli gastrointestinale, boli hepatice, boli reumatice, inflamatii ale cailor respiratorii (bronsite, traheite, laringite in mod special), migrene, hipertensiune, dismenoree, nevralgii,... [continuare]
Valeriana sau odoleanul (valeriana officianalis)
Planta medicinala care creste din zona de campie pana in cea alpina. Florile sunt de culoare roz sau alba cu miros placut, asemanator cu cel de vanilie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si uneori planta intreaga. Valeriana infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Radacinile se recolteaza fie in lunile martie-aprilie, fie in septembrie-octombrie. Planta contine ulei volatil, pinen, camfen, alcaloizi, valeriana, borneol, valeriant de bornil, formad dinbornil, butirat de bornil, rezile, acid acetic, acid formic, principiu amar, tanin, glucozide. Valeriana are proprietati sedative, antialgice, antispastice, antiemetice, antidiabetice. Uz intern: - anxietate, neurastenie, nevroza, insomnie, isterie, hiperexcitabilitate psihica si senzoriala, epilepsie, astm, diabet, tahicardie, aritmie extrasistolica, palpitatii, bufeuri, anorexie, dismenoree, manifestari neurovegetative, paraziti intestinali, indigestie, dureri de cap -... [continuare]
Raculet (polygonum bistorta)
Raculetul este flora spontana si este intalnit in Europa, Asia si America de Nord. In tara noastra se dezvolta in zonele de munte si subalpine, in soluri umede, in apropierea surselor de apa, la marginea padurilor. Planta atinge inaltimi de pana la un metru, in pamant are un rizom serpuitor, lignescent, din care cresc numeroase radacini laterale. Tulpinile sunt solitare, neramificate, gabre. Frunzele bazale sunt mari, avand codite lungi, elipsoidale, cu margini usor ondulate., subtiate spre baza, colorate in verde intens, iar cele tulpinare sunt lanceolate si inguste, aproape lineare. Florile sunt roz, mai rara albe sau rosietice si cresc grupate intr-o forma asemanatoare spicului. In fitoterapie este utilizat rizomul. Principalul element chimic continut se afla in rizom si este taninul (in cantitate mare), alaturi de care se mai gasesc si alte principii active (vitamina b6, glucide, rezine, ceruri, acid polygonic). Cele mai importante proprietati ale acestei plante sunt: ... [continuare]
Trandafir (rosa centifolia)
Trandafirul este o planta raspandita pe toate continentele si este cultivata inca din antichitate. Trandafirul creste si spontan (de exemplu macesul), dar este mai ales cultivat in parcuri si gradini, ca planta decorativa. Tulpina poate ajunge pana la 120 cm (la speciile cataratoare poate depasi 2 m), este ramificata si acoperita cu spini. Frunzele cresc opus, sunt zimtate pe margini si la unele specii marginile inteapa. Florile au diverse culori si cresc fie solitare, fie grupate in inflorescente (mai ales la speciile cataratoare). Dintre elementele chimice constitutive amintim: ulei volatil, geraniol, citronelol, derivati flavonici, quercitina, coloranti antocianici, cianina, tanin. Principalele proprietati ale plantei sunt: antidiareic, antipiretic, antiinflamator, antiseptic, astringent, extern- decongestiv, dezinfectant. In fitoterapie sunt folosite petalele florii. De asemenea din petale se fac dulceturi si gemuri. Extractele de petale se folosesc si in industria... [continuare]
Hameiul (humulus lupulus)
Planta medicinala cataratoare pe arbori (liana lemnoasa), iubitoare de umiditate care creste la marginea padurilor, in zona de campie sau deal, mai ales. Tulpina hameiului este acoperita de peri aspri. Florile sunt de doua tipuri: flori femele de culoare galbena-verzuie si flori mascule care au forma de ciorchine de culoare brun deschis. fructele sunt conuri sau achene. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile femele si conurile de culoare galben-verzuie (fructele femela). Planta infloreste din luna iunie pana in luna august. Recoltarea se face in timpul infloririi. Hameiul contine ulei volatil, ester valerianic, lupulina, humulona, rezint, substante minerale, tanin, derivati flavonici, substante estrogene. Planta are actiune bacteriostatica, antispastica, diuretica, antiseptica, sedativa. Uz intern: - blenoragie, rahitism, convalescenta, anemie, inapetenta, dispepsii nervoase, anorexie, insomnie, nevroze, anxietate, guta, litiaze, eczeme, herpes,... [continuare]
Marul (malus pumila)
Marul este un arbore fructifer care poate atinge chiar si 15 metri inaltime, cultivat in tara noastra in majoritatea formelor de relief. Frunzele sunt mari ca dimensiune, cu peri pe partea interioara. Florile sunt de culoare roz pal, cu miros placut. Arborele infloreste in luna aprilie sau in luna mai. fructele difera ca forma si culoare in functie de soi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructul recoltat la maturitate, dar si frunzele. Marul contine lipide, proteine, glucide, pectine, amidon, celuloza, sorbitol, apa, zaharuri, saruri de potasiu, sodiu, calciu, siliciu, mangan, clor, acid fosforic, fier, magneziu, brom, arsenic, mangan, cupru, cobalt, tanin, vitamina c, vitamine din grupul b, vitamina A. Marul are proprietati antiinflamatorii, laxativ, dezinfectante, tonic muscular, nervin, depurativ, diuretic, antireumatic, uricolitic, sedativ, hipocolesterolemiant, antiseptic intestinal si gastric. Uz intern: - boli hepatice, constipatie, obezitate, astenie... [continuare]
Zmeur (rubus idaeus)
Zmeurul face parte din familia Rosaceae si este specific zonelor de clima temperata. In tara noastra creste ca flora spontana, preferand locuri umbroase, adancuri si luminisuri de padure, coaste stancoase, tufisuri dese, taieturi de fag si brad, din zone deluroase si montane, pana la altitudini de 2000 m. De asemenea este si cultivat in tara noastra pentru fructele sale, in gradini sau plantatii intensive. Zmeurul este un arbust cu lastari taratori, prevazuti cu ghimpi drepti asemanatori unor ace, tulpinile sale sunt arcuite la varfuri, simple sau ramificate, ajung pana la 2 m lungime. Frunzele sunt compuse din 3-7 foliole, dintate pe margini, verzi pe fata superioara, albicioase pe cea inferioara, datorita faptului ca sunt acoperite cu perisori. Florile sunt mici, albe, cu 5 petale, sunt grupate in raceme. Inflorirea are loc in lunile mai-iulie. fructele se numesc zmeura si sunt polidrupe rosii, suculente, aromate, dulci-acrisoare. Alte utilizari: din zmeura se extrage... [continuare]
Trei frati patati (viola tricolor)
Planta medicinala anuala care creste in zone deluroase pana la zona subalpina, mai ales in Transilvania. Tulpina este fie simpla, fie ramificata. Florile au cinci petale inegale ca dimensiune, colorate diferit: doua dintre acestea sunt de culoare violeta (diverse nuante), doua dintre ele sunt galben deschis, iar alta este galbena cu dungi de culoare inchisa. Acestea nu au miros. Fructul este o capsula. Trei frati patati infloreste din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partile aeriene ale plantei. Recoltarea se face in timpul infloririi. Planta contine mucilagii, principiu amar, saponozide triterpenice, flavonoide, carotenoide, vitamina c, tanin, betacaroten, ulei volati. Planta are calitati depurative, emoliente, expectorante, antiinflamatoare, antireumatice, diuretice. Uz intern: - tuberculoza, tuse, boli reumatice, eczeme, psoriazis, herpes, bronsite, afectiuni urinare (poliurie, cistita), edeme, hemoragii,... [continuare]
Rotunjoara (glechoma hederacea)
Rotunjoara face parte din flora spontana din Europa, Canada, America si Asia (zonele cu clima temperata). In Romania planta poate fi gasita pe la marginea padurilor, tufisuri sau livezi. Rotunjoara este o planta ierboasa si taratoare, ce nu creste mai inalta de 30 de cm. Frunzele sunt reniforme si au marginile crenate. Florile sunt albastrea sau violete, dispuse cate 2-6 la subsuara frunzelor si infloresc din martie pana in mai.
Planta contine urmatoarele substante chimice: substante amare, substante grase, saponozide, tanin, ceruri, rezine, colina, ulei volatil.
Principalele calitati ale rotunjoarei sunt: antiinflamator, antiscorbutic, antidiareic, diuretic, antilitiazic, behic, emolient, vermifug, cicatrizant, de asemenea normalizeaza tranzitul intestinal, limiteaza si ajuta la eliminarea calculilor, stimuleaza pofta de mancare, vindeca ranile, ajuta la vindecare in cazul bolilor hepatice, renale si splenice.
In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei.
Busuiocul cerbilor (mentha pulegium)
busuiocul cerbilor este o planta inrudita cu menta si face parte din flora spontana din Europa, Asia de Vest, dar si Nordul Africii. Este o planta iubitoare de soare, prefera solurile umede. creste pana la 30 de cm in inaltime, are tulpina in patru muchii, ramificata la baza, cu frunzele dispuse la baza nodurilor, de obicei in perechi opuse. Frunzele sunt ovale, usor dintate. Florile sunt de culoare roz-violaceu si cresc la baza frunzelor. Intreaga planta este acoperita cu perisori fini. Frunzele contin uleiuri volatile care se emana o aroma mentolata, proaspata, daca sunt sfaramate. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele si florile, care se recolteaza atunci cand jumatate din flori sunt inflorite. Perioada de inflorire este iulie- septembrie. Planta este foarte bogata in uleiuri volatile (pulegona, mentona, piperitona) si tanin. Planta are efect carminativ, diaforetic, emenagog (stimuleaza menstruatia), usor sedativ. Busuiocul... [continuare]
Micsunele ruginite (cheiranthus cheiri)
Micsunelele ruginite sunt plante originare din Europa si sunt foarte raspandite ca plante ornamentale.In Romania este intalnita in locuri luminoase, insorite, cu umiditate medie sau este cultivata cu scop ornamental. Tulpina plantei ajunge pana la 45 cm inaltime, frunzele sunt paroase, lanceolate sau liniar lanceolate, ascutite, intregi, uneori ondulate. Florile sunt mari, dispuse in ciorchine spre varful ramurilor, portocalii- aramii, foarte parfumate si infloresc din martie pana in iunie. Dintre substantele chimice continute de planta enumeram: cherotoxina, cheirozidina, tanin, mirozina, saruri minerale, ulei volatil, acizi grasi, glicozide. Principalele calitati ale Micsunelelor sunt: laxative, diuretice, cardiotonice, antiseptice, antiinflamatoare, antivirale, emenagoge. In fitoterapie se utilizeaza plantele recoltate in timpul infloririi si semintele. Uz intern: - afectiuni renale, afectiuni circulatorii cu edeme, cicluri menstruale intarziate, constipatie,... [continuare]
Sorbestrea (sanguisorba officinalis)
Sorbestrea este o planta nativa din Europa si vestul Asiei, aclimatizata si in America. In Romania poate fi intalnita pe pasunile umede, in poieni si in apropierea zonelor mlastinoase. Planta are in pamant un rizom, din care creste tulpina dreapta, inalta de 1-1,5 m. Frunzele cresc opus, sunt zimtate pe margini si lucioase. Florile sale au culoarea sangerie si infloresc in perioada iunie- iulie. Frunzele sale au gustul asemanator castravetelui. Dintre elementele chimice constituente amintim: tanin (catechol, galacatechol) 25%, vitamina c 900- 1000 mg/ 100 g, acizi terpenici de tip ursolic, flavone, amidon, saponozide, zaharuri, ulei volatil, saruri minerale. Principalele calitati ale Sorbestrei sunt: antidiareic, astringent cu actiune hemostatica, vasodilatatoare, galactagoga, antispastica, antiinflamatoare, aperitiv- aromatica, diuretica, depurativa, regleaza tranzitul intestinal, antimicrobiana. In fitoterapie sunt folosite frunzele, ce se recomanda a se recolta in perioada... [continuare]
Odolean sau valeriana (valeriana officianalis)
Planta medicinala care creste din zona de campie pana in cea alpina. Florile sunt de culoare roz sau alba cu miros placut, asemanator cu cel de vanilie. Fructul este o achena. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si uneori planta intreaga. Odoleanul infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Radacinile se recolteaza fie in lunile martie-aprilie, fie in septembrie-octombrie. Planta contine ulei volatil, pinen, camfen, alcaloizi, valeriana, borneol, valeriant de bornil, formad dinbornil, butirat de bornil, rezile, acid acetic, acid formic, principiu amar, tanin, glucozide. Odoleanul are proprietati sedative, antialgice, antispastice, antiemetice, antidiabetice. Uz intern: - anxietate, neurastenie, nevroza, insomnie, isterie, hiperexcitabilitate psihica si senzoriala, epilepsie, astm, diabet, tahicardie, aritmie extrasistolica, palpitatii, bufeuri, anorexie, dismenoree, manifestari neurovegetative, paraziti intestinali, indigestie, dureri de cap - sub... [continuare]
Schinel (cnicus benedictus)
Schinelul este o planta din flora spontana europeana, care se dezvolta mai ales in zona mediteraneana. In Romania este raspandita in locuri insorite, pe soluri umede si se cultiva in Prahova, Buzau si Giurgiu. Schinelul poate creste pana la 1 m inaltime, are tulpina in 5 muchii, acoperita cu peri lanosi, de culoare verde. Frunzele sunt alungite, au nervuri proeminente, sunt albicioase si paroase, cu varf ascutit si spinos dintate pe margini. Florile sunt galbene sau verde- deschis si infloresc in iunie - iulie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine si glicozidele lor, substante amare, acizi grasi, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic, mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic. Principalele sale calitati sunt: stimuleaza secretiile gastrice, dezinfectant, antibiotic, depurativ, febrifug, stimuleaza pofta de mancare, stimulent al sistemului nervos, sedativ al durerilor reumatismale, iar extern... [continuare]
Pancol, folii
Compozitie Folii sterile continand extract liofilizat de colagen animal. Indicatii pansament pe plagi; usuca, protejeaza si favorizeaza vindecarea. Doze si mod de administrare Se aplica in conditii sterile (nu are proprietati antiseptice!) dupa curatirea plagii, ca pansament deschis, la nevoie sub tifon (sub control medical). Contraindicatii Nu se asociaza cu antiseptice care elibereaza clor sau oxigen (cloramida, peroxizi), cu substante astringente (tanin, azotat de argint) sau caustice (tinctura de iod), cu enzime proteolitice, cu unguente sau cu pulberi inerte. Reactii adverse Uneori senzatie dureroasa cand se aplica pe arsurile proaspete; suprainfectii, mai ales in cazul plagilor cu exsudat sau sangerare abundenta (se asociaza cu antibiotice sau chimioterapice). [continuare]
Tiliae flos (flori tei), fragmente
Compozitie Pulbere din inflorescenta cu bractee a speciilor Tilia tomentosa Moench. si/sau Tilia cordata Mill. i/sau Tilia platyphyllos Scop. - familia Tiliaceae , continand ulei volatil, substante mucilaginoase, flavonoide, tanin, saponine. Actiune terapeutica Pe baza observatiilor din medicina populara produsul este utilizat ca: sedativ, usor antispastic, pentru reducerea inflamatiei cailor respiratorii, fluidifiant al secretiilor bronsice (expectorant), sudorific, antipiretic. Indicatii Adjuvant in tratamentul simptomatic al unor afectiuni: uz intern - insomnii, guturai, bronsita, gripa cu febra, migrena, stari de tensiune psihica provocate de surmenaj intelectual, usoare tulburari digestive - in asociere cu musetel si menta; uz extern - congestia usoara a tegumentului; gargara - in faringo-amigdalite. Doze si mod de administrare Uz intern - 2 - 3 cani cu ceai pe zi, dintre care una inainte de culcare. Uz extern - gargara, bai calmante pentru copii, comprese... [continuare]


Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter