tanin

Yucca este foarte asemanatoare cu palmierii, originar din deserturile Americii de Nord si de Sud dar care poate fi cultivata si intretinuta si in ghiveci. Exista mai multe specii de Yuca (aproximativ 40) dintre care cele mai cultivate si apreciate sunt: Y. Filamentosa, Y. Elephantipes, Y. aloifolia, Y. Glorisa.  In functie de variatate yucca poate sa seprezinte sub forma de arbust, cu tulpina solida, groasa, chiar trunchi bine reprezentat sau poate sa apara ca o rozeta de frunze la nivelul suprafetei pamantului din ghiveci. Frunzele sunt lanceolate, verzi sau chiar verde-inchis cu margini fin dintate, dispuse in forma de rozeta ( Y. aloifolia). In general florile se desfac la inceputul toamnei sub forma unor ciorchini verticali sau grupuri dese de inflorescente alb-galbui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza in special radacina dar sunt recoltate si utilizate si florile, semintele si frunzele. Planta contine vitamine A, B2, C, minerale fier, mangan,... [continuare]

Planta este originara din Europa, dar s-a aclimatizat si in America de Nord si apartine familiei  Crassulaceae. In tara noastra este flora spontana, intalnita pe pajisti, locuri nisipoase si pietroase. Frunzele sunt simple, au marginile netede si sunt suculente; cresc opus pe tulpinile numeroase si au o placuta nuanta de verde deschis. Tulpinile nu sunt mai inalte de 30 de cm si sunt taratoare. Florile sunt galbene, au forma stelata si cresc in inflorescente, deasupra frunzelor, in varful tulpinii. Infloreste in primavara. Dintre elementele chimice constitutive amintim: alcaloizi, acid malic, rezine, tanin, mucilagii,  acid formic, alcaloizi, flavone. Principalele calitati sunt:  ajuta la vindecarea cancerului, a bolilor de piele, are efecte rubefiante, detersive, febrifuge. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, recoltata din mai pana in iulie. Uz intern: - stari febrile - sub forma de infuzie. Uz extern: - acneea rozacee, bataturi,... [continuare]

Arbust care poate atinge chiar si 3 metri intalnit la noi in tara in zona alpina si subalpina. Jneapanul este ramifica in parea bazala, iar tulpina este taratoare. Frunzele sunt sub forma de ace de culoare verde crud. Florile sunt unisexuate, cele mascule sunt grupate in varful ramurilor, iar florile femele sunt conuri, de culoare maronie inchisa. Arbustul infloreste in luna iunile iunie si iulie. In scop medicinal se utilizeaza mugurii. Recoltarea se face in lunile martie si aprilie. Jneapanul contine ulei volatil, vitamina c, minerale, tanin, rezine, etc. Are efect antireumatic, expectorant, antiseptic, antiinflamator, antitusiv.   Uz intern:   - bronsite, afectiuni urinare si genitale (cistite, calculi, inflamatii, pielite, uretrite), laringite, tuse -  sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern: - rani, iritatii cutanate – sub forma de spalaturi locale, comprese.   Efecte adverse:   - Supradozajul determina albuminurie,... [continuare]

Ghimpele face parte din flora spontana din Europa. In Romania creste la marginea drumurilor si in terenuri neingrijite, pe langa garduri.Este o planta inalta de pana la 20 cm, ramurile sunt fibroase, frunzele de la baza sunt trifurcate, iar cele tulpinale sunt alungit romboidale, dar aparate de cate 3 spini lungi, foarte ascutiti, iar florile sunt verzui, ca niste gheme mici si infloresc in iunie- septembrie. Fructele sunt prevazute cu carlige si sunt usor de raspandit, agatandu-se de blana animalellor.Dintre elementele chimice cele mai importante ale plantei sunt: ulei esential, saruri de acizi grasi, calciu si potasiu, acid cafeic, acid clorogenic, flavone, fitosteroli, saponine, tanin, lactone (xantanina), ulei volatil, beta- sitosterol. Principalele proprietati ale sale sunt: decongestiva ferma in adenomul de prostata, aperitiv, diuretic, antiinflamator, anticongestiv, dezinfectant, diuretic, antidiabetic, antitumoral, stimuleaza peretii venelor. In fitoterapie este utilizata... [continuare]

Planta medicinala ierboasa, inalta (poate atinge chiar si 70 de cm) care creste in mod special in zona de campie. Frunzele sunt de culoare verde deschis. Florile au culoare roz-violet, purpurii spre varf si albe la baza. Frunctele sunt silicule rotunde, de mici dimensiuni. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana sau varfurile inflorite Fumarita infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Se recolteaza partea aeriana in perioada de inflorire. Planta contine acid fumaric, alcaloizi izochinoleinici, fenantrenici, fumarina, bulbocapnina, rasini, principii amare, vit K, tanin. Fumarita are actiune carminativa, spasmolitica, laxativa, depurativa, sedativa, tonica, coleretica, hepatica, tonica, febrifuga,   Uz intern: - boli hepatobiliare, renale, icter, obezitate, amenoree, constipatie, atreroscreloza, hipertensiune arteriala, febra, acnee, urticarii alimentare - sub forma de infuzie,... [continuare]

Volbura apartine familiei Convolvulaceae si face parte din flora spontana din Europa si Asia. In Romania este intalnita in intreaga tara, in zona de campie si de deal, ca buruiana de culturi, pe pajisti, pe marginea drumurilor, etc. Rochita- randunicii este o planta erbacee, cu tulpina rasucita, cataratoare sau taratoare, care poate ajunge pana la 2 m lungime. Radacina este lunga si subtire, de culoarea alba. Frunzele sunt ovale sau sagitate, au codita lunga, dispuse in spirala, cu marginea ondulata.  Florile au forma de palnie, sunt albe sau roz pal si se disting pe suprafata lor 5 dungulite subtiri violacee,  sunt placut mirositoare si infloresc din mai pana in septembrie. In fitoterapie este utilizata intreaga planta, care trebuie smulsa impreuna cu radacinile, in lunile aprilie- mai. Planta contine urmatoarele substante: rezine de natura glicozidica, convolvulina, jalapina, tanin, vitamina c, substante minerale. Proprietatile sale curative sunt:... [continuare]

Salcia este un arbore care poate atinge chiar si 20 de metri intaltime, coroana stufoasa intalnita in zona de campie si deal, pe marginea apelor, prin lunci, depresiuni, zavoaie.Tulpina este noduroasa, ramurile subtiri de culoare galben-verzuie. Frunzele sunt lungi, subtiri, ascutite la varf, de culoare alb argintie. Florile au culoare galbena sau verde. Fructul este o capsula, acoperita cu peri desi. Salcia infloreste in luna aprilie sau mai. In scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta ramurilor, frunzele si florile de tip mascul (matisorii). Salcia contine amidon, proteine, lipide, tanin, rezine, celuloza, amidon, substante minerale, glicozizi fenolici, vitamine. Are efect tonic, antiseptic, antiinflamator, tonic, sedativ, astringent, antitermic, antireumatic, nervin.Salcia se utilizeaza si in industria producatoare de fibre textile. Uz intern: - febra, boli reumatice, hemoptizii, diaree sanguinolenta, guta, gripa, bronsita, insomnie, anxietate, fobie, hemoragii interne,... [continuare]

Arbore care se cultiva in zone cu temperaturi ridicate, la noi in tara. Roscovul este originar din regiunea mediteraneana. Fructele au forma de pastaie, de aproximativ 20 cm, de culoare roscata, cu gust dulce, aromat, comestibile. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele, recoltate in momentul coacerii. Roscovul contine amidon, tanin, celuloza, maltoza, fructoza, lipide, saponine, zaharuri, mucilagii, pectine, proteine, acizi organici, substante minerale, steroli, acizi grasi. Are efect antitusiv, nutritiv, mineralizant, antidiareic dar si rol de absorbtie a toxinelor microbiene. Uz intern: - diaree, gastrita, dizenterie, tuse enterocolita si dispepsie infantila, tuberculoza – se consuma fructul ca atare sau sub forma de pulbere de fructe. [continuare]

Planta medicinala intalnita mai ales in zona montana si subalpina la noi in tara. Tulpina este scurta, iar frunzele sunt spinoase. Florile sunt mari, de culoare alba. Inflorirea are loc in luna august. Planta se cultiva primavara (lunile martie sau aprilie) sau toamna (lunile septembrie sau octombrie). In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacinile si rizomul. Planta cone ulei esential, tanin, saruri minerale, rezine, inulina. Turta are efect stomahic, tonic, colagog, digestiv, duretic, sudorific, febrifug, cicatrizant, antiinfectios, antiinflamator, antibiotic, antibacterian.     Uz intern:   - boli gastrointestinale, boli ale cailor urinare, ascita, bronsita, impotenta, sterilitate, infectii cu stafilococ auriu, stari febrile, afectiuni hepatice, dispepsii, sindrom de malabsorbtie, viermi intestinali - sub forma de infuzie, decoct.     Uz extern:   - eczeme, acnee, micoze cutanate, ulceratii... [continuare]

Planta face parte din flora spontana si este raspandita in Europa si Asia. In tara noastra poate fi gasita prin fanete, margini de paduri, tufarisuri, de la ses pana la zona subalpina. Sanzienele au tulpina subtire, in patru muchii, poate ajunge pana la 60 cm inaltime. Frunzele sunt inguste si alungite, grupate cate 8 in jurul unui nod. Florile sunt mici si galbene, raspandesc o puternica mireasma, asemanatoare mierii. Infloresc din mai pana in septembrie. Printre elementele chimice constitutive se numara: glicozizi flavonici, saponine, tanin. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, depurativa, laxativa, antireumatica, sedativa. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recolteaza in perioada de inflorire Uz intern: - afectiuni ale splinei, afectiuni uterine, boli de ficat, boli de nervi, cloroza, constipatie, epilepsie, gusa, hidropizie, isterie, junghiuri intercostale, nisip si pietre la rinichi sau bila, pancreatite, paralizia... [continuare]

Cuisoarele sunt bobocii uscati ai unui arbore originar din Insulele Moluce. Acesta face parte din familia mirtaceelor si acum este cultivat si in Asia si Africa. Arborele de cuisoare este vesnic verde si atinge inaltimi de pana la 14 m. Scoarta arborelui este gri, frunzele sunt stralucitoare, de culoare verde inchis, au forma ovala si sunt foarte aromate. Florile sunt mici, purpurii si cresc in forma de umbrelute, grupate cate 4-5, la capetele crengutelor. Fructul este de culoare purpurie, de cca. 2,5 cm lungime. Arborele de cuisoare creste in climat tropical, cel mai bine in vecinatatea marii. Recoltarea si uscarea au nevoie de un sezon cald si uscat. Cuisoarele se culeg manual inainte ca bobocii sa se deschida si apoi sunt uscate pe rogojini de palmier. Au gust iute aromat. In fitoterapie sunt utilizati bobocii uscati (cuisoarele) si uleiurile volatile extrase din ele si din frunze. Planta contine tanin, ulei eteric, eugenol (are proprietati antiseptice), diferite... [continuare]

Planta din flora spontana, stevia este raspandita in Europa si America de Nord. In Romania creste in jurul stanelor, pe pasunile montane, la altitudini de 1200 de metri, dar poate fi intalnita si in zona de deal. stevia are in pamant un rizom gros, tarator, cu multe capete, terminat la varf cu o coroana de peri negriciosi. Tulpina aeriana este inalta de 1-2 m, dreapta, prezentand dungi in lungime, ramificata in partea superioara. La baza tulpinii se afla frunze mari, in forma de inima, avand un petiol lung si caniculat. Inflorescenta este de culoare verde, are cate 10- 20 flori si se afla dispusa de la jumatatea plantei pana la varful tulpinii si infloreste in iulie- august. Printre substantele chimice din compozitie se numara: tanin, crizofaneina, gluco-emodina, reocrizina si gluco-reina, agliconi: crizofanol, reumodina, reocrizidina, reina, glucogalina si tetrarina care prin hidroliza conduc la glucoza, acid galic, acid cinamic si reosmina, substante mucilaginoase, ulei... [continuare]

Sclipetii fac parte din flora spontana din Europa si America de Nord. In tara noastra planta poate fi intalnita in prin tufarisuri, pe pasuni sau in zone cu taieturi de padure, pana in zona sub- alpina. Sclipetii au in pamant un rizom bine dezvoltat, din care cresc tulpinile numeroase si subtiri, ce pot fi taratoare sau erecte. Frunzele sunt trifoliate si crestate pe margini, foarte asemanatoare cu cele ale patrunjelului. Florile sunt mici si galbene, alcatuite din 4 petale si infloresc din mai pana in septembrie. Dintre substantele chimice continute amintim: tanin galic, rosu de Tormentilla, acizii elagic si chinovic, rezine, mucilagii, substante minerale, vitamina K.Principalele proprietati ale plantei sunt: puternic astringenta, antimicrobiana, hemostatica, cicatrizanta rapida, antibiotic, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizat rizomul, ce trebuie recoltat in perioada septembrie-noiembrie. Uz intern: - boli intestinale, diaree, enterite,  hematurie, hemoragii... [continuare]

Planta Talpa matei face parte din flora spontana si este intalnita in zonele cu clima temperata din Europa, dar si in anumite zone din Asia. In tara noastra planta poate fi intalnita pe pajisti, soluri uscate, sarace, de la campie, pana in zona alpina. Planta are tulpina dreapta, inalta de pana la 60 cm, cu aspect albicios. Frunzele de la baza sunt mai mari, carnoase, grupate intr-o rozeta, au codite evidentiate. Frunzele tulpinare sunt sesile, cresc alipite de tulpina, si sunt opuse. Florile feminine cresc grupate intr-o inflorescenta in varful tulpinii si au culoarea rosu- purpuriu, infloresc din luna mai pana in octombrie. Florile masculine au culoarea alba. Dintre substantele chimice din compozitia plantei amintim: substante amare, fitosterine, flavonozide, rezine, tanin, mucilagii, ulei volatil, saruri minerale.Principalele proprietati sunt: emolienta, expectoranta, colagoga, antiinflamatoare, stomahica. In fitoterapie se utilizeaza inflorescentele feminine, ce trebuiesc... [continuare]

Limba cainelui face parte din flora spontana a Europei. La noi in tara apare ca flora spontana pe marginea drumurilor, pe terenuri virane. Este o planta ce creste pana la 1 m inaltime, frunzele sunt acoperite de perisori fini, care ii dau un aspect albicios, sunt lanceolate, ascutite spre varf, alternante cele de la baza si sesile cele tulpinare. Florile sunt terminale, sunt rosii purpurii, curbate la capat, asemanatoare unei limbi de caine (de unde si denumirea). Radacina are un miros neplacut, ce se pierde prin uscare si are gust amar. Dintre substantele chimice continute amintim: alcaloizii cinogloseina si  cinoglosidina, mucilagii, inulina, tanin, rasini, saruri minerale.Principalele sale calitati sunt: emoliente, vulnerare (mai ales radacina), actiune depresiva asupra sistemului nervos central si asupra terminatiilor periferice, fiind utila in calmarea durerilor, are proprietati narcotice si sedative. In fitoterapie se foloseste intreaga planta - proaspata sau... [continuare]

Castanul comestibil este originar din sudul Europei si Asia Mica. In Romania este cultivat in livezi specializate (mai ales in judetul Maramures) sau pe marginea drumurilor. Este un arbore ce poate atinge inaltimi de 20-35 m, cu trunchil gros, ce poate atinge chiar si 2 m diametru. Frunzele sale sunt lungi, lanceolate si adanc crestate. Florile sale sunt monosexuate, dispuse pe niveluri diferite - cele masculine in partea superioara, iar cele feminine in partea inferioara a arborelui. Castanul comestibil infloreste la inceputul lui iulie. toamna se formeaza intre 3 si 7 fructe independente- castanele - protejate de o manta tepoasa, ce se coc in octombrie. Mantaua se deschide progresiv si astfel sunt expuse fructele, care au o placuta culoare maroniu-castanie si care sunt comestibile. Dintre componentele chimice amintim: uleiuri, protide, hidrati de carbon, vitaminele: B1, B2, C, E, saruri minerale, tanin, castalina, castalgina, vascalina, vescalgina, alcool... [continuare]

Planta medicinala bienala care creste in soluri cu fertilitate ridicata, mai ales in sud-vestul tarii, dar si in Banat. Tulpinile bogate ale roinitei formeaza tufe inalte. Frunzele sunt lungi si late, cu peri scurti si albi. In scop fitoterapeutic se folosesc frunzele sau planta cu inflorescenta. Florile au culoare alba sau alb galbuie. Mirosul seamana cu cel al lamaiei, iar gustul roinitei este acrisor. Funzele contin ulei volatil, vitamina C, saponine, citronelol, citral, principiu amar, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid oleanoic, stachioza, saruri minerale. Roinita infloreste din luna iunie pana in luna agust. Recoltarea se face in timpul infloririi, din al doilea an. Planta are actiune spasmolitica, diaforetica, antispastica, antimicrobiana, sedativa, stomahica, laxativa, carminativa, coleretica. Roinita se cultiva la noi in tara atat ca planta medicinala, ornamentala, dar si melifera. Frunzele de roinita sunt utilizate si in gastronomie, ca si condiment... [continuare]

Dudul este un arbore inalt, ce poate ajunge pana la 15 m inaltime si face parte din familia Moraceae. Dudul alb este originar din China, iar cel negru din Persia. La noi in tara este foarte raspandit in zonele de campie si de deal, dar este cultivat si pe marginea drumurilor. Frunzele sale sunt asimetric lobate, verzi, iar coroana este globulara. Florile femeiesti sunt albe si apar in mai - iunie, iar fructele sunt carnoase, zemoase si sunt albe sau negre, au gust dulceag si se coc in august. Dudul are urmatoarea compozitie chimica: acizii aspartic, folic, folinic, compusi volatili, aldehide, cetone, beta-caroten, frunzele - tanin, beta-caroten, acid folic, un aminoacid (arginina), adenina, carbonat de calciu, glucozide ale argininei, in fructe: tanin, antocianozide si vitamina C, materii peptice, grase si saruri. In fitoterapie se folosesc frunzele, ce se recolteaza in mai si iunie, si fructele mature proaspete, dar si scoarta. Dudul are urmatoarele calitati:... [continuare]

Planta medicinala, subarbust ramificat care creste sporadic la noi in tara, mai ales in zonele de campie si deal. Drobita are frunzele ascutite la varf, florile sunt de culoare galben deschis, dispuse in varful tulpinii. Fructul este o pastaie care contine seminte mici, sferice. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana inflorita a plantei. Drobita infloreste din luna iunie pana in luna august. In scop alimentar se utilizeaza pastaia. Planta contine ulei volatil, alcaloizi, mucilagii, tanin,  lectine, flavone, substante amare, substante minerale, tanin. Drobita are efect laxativ, emetic, cardiotonic, stomahic, vasocnstrictor, sudorific, antiemetic, diuretic, depurativ. Uz intern:  - boli hepatice, anorexie, afectiuni renale, edeme, hipotiroidie, constipatie, boli reumatice, guta, dispepsie, afectiuni ale splinei, colici abdominali, meteorism, varsaturi, greata - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - nevralgii provocate... [continuare]

Este o planta din flora spontana, foarte raspandita in Europa. In romania creste pe terenuri virane, pe langa drumuri si garduri. Sporisul are tulpina in patru muchii, inalta de pana la 2 m, ramificata. frunzele sunt dintate, ascutite spre varf si acoperite cu perisori. Florile cresc in inflorescenta, ca un spic, in varful tulpinilor si sunt roz violacee. Infloresc din iulie pana in septembrie. Printre elementele chimice din compozitia plantei se regasesc: substante amare, emulsina, invertina, verbenolina (glicozid), heterozide cardiotonice, tanin, substante minerale. Principalele proprietati curative ale plantei sunt: vulnerar, detergent, rezolutiv, antiinflamator, antiseptic, anestezic, antimigrenos, astringent, antinevralgic, ajuta in afectiunile ficatului, renale, splina, dar si la cele datorate dereglarilor glandulare, sau digestive. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei si se recomanda recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - afectiuni... [continuare]

Planta medicinala, subarbust spinos, intalnita destul de rar in zona de deal. Frunzele sunt de doua feluri: trifoiate si netede (primul tip) si simple acoperite de peri (al doilea tip). Florile au culoare roz pupuriu. Fructul este o pastaie cu trei seminte. Radacina este lunga si groasa. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Planta infloreste din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face fie in lunile martie sau aprilie fie in septembrie sau noiembrie. Osul iepurelui contine glucozide, flavonide, izoflavone, triterpene, fitosteroli, tanin, ulei gras, acid citric. Planta are efect diuretic, depurativ, colagog. Uz intern: - litiaza renala, boli hepatice, boli ale aparatului urinar (prostatita, cistita), constipatie icter, ascita, guta, boli reumatice, alergii, guturai, uretrita gonococica, edeme renale - s ub forma de infuzie, decoct.

[continuare]

Scaiul magaresc face parte din flora spontana a Europei si Asiei. In Romania se intalneste pe terenurile virane, la marginea culturilor sau in gradini. creste in tufe, poate ajunge pana la 70 cm inaltime. Tulpina este oarecum lemnoasa si ramificata. Frunzele sunt lunguiete, ovale, zimtate pe margini si acoperite cu tepi. Florile sunt numeroase, cresc in varful tulpinii si sunt purpurii, aproape rotunde; infloresc in iulie-august. Dintre substantele chimice ce intra in compozitia plantei amintim: antociani, cumarine, flavone, tanin catehic, glucide, alcaloizi (acotina, acoantoidina), ulei volatil, substante minerale. Principalele calitati ale scaiului magaresc sunt: diuretic, antiinfectios, antibiotic, antiseptic, hipotensiv, colagog, anticancerigen, emolient, expectorant, astringent, ajuta la eliminarea calculilor, cicatrizant extern. In fitoterapie este folosita partea aeriana a plantei si se recomnada recoltarea in perioada infloririi. Uz intern: - cancer de... [continuare]

Planta medicinala bienala, care poate ajunge si pana la 2 metri inaltime. Frunzele ating dimensiuni mari in primul an, iar radacina este carnoasa. Florile au culoare violet, sunt tepoase si globuloase. Planta se intalneste in zonele cu umiditate scazuta, chiar secetoase. Radacina se scoate din pamant in lunile martie sau aprilie in cazul in care planta are deja doi ani si in luna septembrie sau octombrie daca planta are doar un an. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire, in primul an. Brusturele contine glicozide, flavonoide, zahar, tanin, ulei volatil, rasina, mucilagiu, inulina, alcaloizi. Semintele de brustur au in compozitie acizi grasi esentiali, vitamina A si B2. Radacina contine fibre dietetice, calciu, aminoacizi, potasiu si polifenoli. In fitoterapie se utilizeaza frunzele, semintele si radacina. Frunzele brusturelui contin substante antibiotice. Brusturele este cunoscut pentru calitatile sale astringente si dezinfectate, fiind folosit mai ales in tratarea... [continuare]

Planta medicinala care creste in soluri cu umiditate ridicata, in zona de campie. Tulpina este dreapta si inalta (poate depasi un metru). Frunzele au aspect catifelat si culoare verde-albicioasa. Florile au culoare alb sau roz. Fructul este format din mai multe achene. Planta contine flavonoide, tanin, mucilagii, aciziuroinici, amidon, zaharuri, asparagina, pectine, betaina, minerale, ulei volatil. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele, florile si radacinile. Frunzele nalbei se recolteaza in al doilea an, inainte deinflorire. Radacinile se recolteaza in al treilea an, in perioada octombrie-noiembrie. Planta are efect expectorant, secretolitic, diuretic, antiinflamator, calmant. Uz intern: - florile - iritarea mucoaselor bucala sau faringiana (stomatite, faringite, glosite), infectii ale cailor respiratorii superioare - sub forma de infuzie, decoct. - radacinile - ulcer gastric, sindrom de colon iritabil, infecti ale cailor respiratorii... [continuare]

Rodiul este un arbust din familia punicaceelor, creste in special in zona mediteraneana, este iubitor de caldura si adapost. Rodiul este spinos si are frunze lucioase, lanceolate, inaltimea sa obisnuita fiind de maxim cinci metri. Florile, in numar mare, au culoarea rosie, fiind deosebit de frumoase. Din acest motiv, rodiul este o planta ornamentala si mai este cunscut si sub numele de granata. Fructul este sub forma de baca globuloasa, culoarea poate fi de la galben intens la rosu aprins. In scop fitoterapeutic se folosesc coaja de pe radacini si ramuri, frunzele, bobocii florali si fructele. Planta contine : in radacina – peletinerina, continut ridicat de tanin, minerale, acizi; in fructe – vitamina C (in cantitate mare), tanin, pectine, acid citric, celuloza. Rodia are actiune revitalizanta, bun tonic cardiac, astringenta, antihelmintica, amoebicida, antimalarica, antimicrobiana, antioxidanta, citotoxica, hipoglicemianta. Rodia este utilizata in alimentatie, sucul... [continuare]

Planta medicinala bienala,intalnita in livezi, fanete, culturi din zona de campie pana in zona alpina. Tulpina sulfinei poate atinge o inaltime de 200 cm. Frunzele au marginea dintata. Florile sunt de dimensiuni reduse, au culoare galbena si sunt asezate in forma de spic. Gustul sulfinei este amar. In scop fitoterapeutic se utilizeaza inflorescentele fara frunze, sau tulpini cu ramuri inflorite si frunze.Planta infloreste din luna mai pana in  luna august. Se recolteaza in timpul infloririi. Sulfina contine glucozide cumarinice, melilotida, tanin, glucoza, saponide, flavone, ulei volatil, alantoina, colina, mucilagii, acid uric. Se foloseste si in industria cosmetica, farmaceutica si a parfumeriei ca aromatizant, dar si pentru confenctionarea tigarilor asmatice.   Uz intern: - tromboze, varice, astm bronsic, tulburari gstrointestinale, afectiuni ale aparatului respirator, migrene, cevalee, nevralgii, stari de... [continuare]

Arbustul de ceara este original din America de Nord, s-a aclimatizat si de-a lungul coastei estice a Statelor Unite, dar si in tari precum Cuba. Prefera terenurile mlastinoase sau din apropierea apelor si tolereaza si solurile sarate. Se poate dezvolta si in zone insorite, dar suporta bine si zonele umbroase. Este un arbust de cultura si initial a fost utilizat cu scop decorativ.  Frunzele sale sunt ascutite, de nuante de verde care variaza de la verde-galbui, pana la verde intens. Frunzele isi pastreaza culoarea aproape tot anul, iar atunci cand sunt sfaramate sunt extrem de aromate. Florile sunt unisexuate si apar in timpul iernii: florile masculine sunt sub forma de matisori de culoare verde-galbui, iar florile feminine sunt mici si se dezvolta in interiorul fructului. fructele sale sunt de culoare albastra si sunt acoperite cu un strat de ceara naturala. Arbustul este bogat in uleiuri volatile, amidon, acid lignin-sulfonic, tanin, rasini astringente,... [continuare]

Patlagina este planta erbacee perena, creste pana la 40 cm inaltime, se poate intalni pretutindeni adaptandu-se foarte usor si rapid in orice fel de conditii, de la ses la munte, atat pe pasuni cat si in culturi, pe marginea drumului sau a apelor. Frunzele ovale, medii spre mari, petiolate si ci varful limbului ascutit, tulpini drepte, subtiri, florifere, avand in varf flori de dimensiuni reduse, culoare galbuie, alba sau bruna (in functie de specie) sub forma de spic, alcatuite din 4 sepale si 4 petale iar androceul din 4 stamine, fructul este o capsula biloculara cu seminte brune cand e copt. Patlagina infloreste din mai pana in septembrie. Radacina este sub forma de rizom scurt, bine infipt in pamant, de culoare galbena si ramificata. Se recolteaza toata vara avand mare grija la uscarea frunzelor. Nu are miros specific dar gustul este acrisor-amarui. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau toata partea aeriana, inclusiv semintele. Planta contine: aucumbina... [continuare]

Planta anuala, subarbust cultivat, care poate atinge chiar si un metru inaltime, cu multe ramificatii. Florile au culoare de la albastru-violet aranjate sub forma de spic. Infloreste din luna iunie pana in august. Ca principii active, contine alcooli, cineol, borneol, linalol, geraniol, derivati cumarinici. Mirosul plantei este aromat. Florile contin ulei volatil, acetat de linanil, geraniol, linalil, butirat de linalil, linaliol, acizi si esteri, cumarina, minerale, cariofilen, tanin, principiu amar etc. Levantica este un aromatizant puternic, utilizat atat in fitoterapie, arta culinara, dar si in cosmetica sau parfumerie. In scop medicinal se recolteaza varfurile plantei si florile, atunci cand jumatate dintre ele sunt inflorite. De obicei, perioada de recoltare coincide cu inflorirea: incepand din luna iunie pana in luna august. Uz intern: - florile - boli digestive, cefalee, bronsite astmatiforme, gripa, tuse, stari febrile, tonic general, astenie, insomnie,... [continuare]