tanin

Silurul este o planta din flora spontana europeana si apartine familiei Scrophulariaceae. In Romania creste in zonele insorite ale pasunilor si fanetelor montane. Tulpina este ramificata, creste pana la 15 cm si este acoperita cu perisori. Frunzele sale sunt ovale, lipsite de codita si forma lor aminteste de un ventilator, sunt adanc zimtate pe margini si sunt de culoare verde intens. Florile hermafrodite, cresc la subsuara frunzelor, dispuse in grupuri de 2-6 bucati, sunt albe, cu fine dungulite violet, iar in centru au o zona galbena. Forma florii este deosebita, partea de jos amintind de o pleoapa umana. Infloreste in lunile iunie- septembrie. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele si floorile, ce trebuie recoltate in perioada de inflorire. Dintre substantele chimice continute, amintim: substante amare, ulei gras, tanin, aneubina, saruri minerale. Proprietatile curative specifice plantei sunt: stimuleaza eliminarea bilei, antibiotic, stimuleaza digestia si... [continuare]

Maturicea este o planta originara din Europa, dar aclimatizata si in America de Nord, Africa de Sud si unele zone din Asia. In Romania face parte din flora spontana din zonele de deal (zona subalpina) sau este cultivata in parcuri ca arbust decorativ. Maturicea este un arbust de maxim 1,5 m inaltime, cu tulpina ramificata, cu ramuri subtiri si drepte, verzi, alipite de tulpina, avand 5 muchii. Frunzele sunt alterne si divizate in 3 foliole. Florile sale au forma unor fluturasi si sunt galben-aurii.  Fructul este o pastaie paroasa, inchisa la culoare. Arbustul infloreste in lunile mai sau iunie. Dintre elementele chimice continute de planta amintim: alcaloizii genistina, sparteina, sarotamnina, scoparozid, epinina, amine, saruri minerale, tanin, ulei volatil, scoparozid, flavonoizi, uleiuri volatile, fenoli. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretic, hipertensiv, antiasmatic, antiinflamator, sparteina ajuta la refacerea inimii in cazul aritmiilor, la afectiunile... [continuare]

Scorusul de munte face parte din lora spontana a Europei. In tara noastra este intalnit mai ales in zonele de munte si de deal, sporadic la campie, prin luminisuri si liziere de paduri. Scorusul de munte este un arbust, poate ajunge pana la inaltimi de 8 m, are scoarta neteda si gri la cei tineri si maronie si crestata la cei batrani. Ramurile tinere sunt verzi si acoperite cu perisori, transformandu-se in ramuri maron si gabre. Frunzele sunt lobate, alcatuite din 8-9 perechi de frunzulite ce cresc opus, cu margini zimtate. Florile cresc grupate in inflorescente terminale tulpinii bogate, ajungand pana la 250 de flori albe. fructele sunt de marimea unui bob de mazare, rosii si cu gust astringent. Dintre elementele chimice constitutive amintim: tanin, acid malic, acizi organici, uleiuri eterice, carotina, zaharuri, saruri minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, diuretica, hemostatica, antitusiva, antireumatica, astringenta, mareste diureza si curata epiteliul... [continuare]

Mirtul este o planta aromatica, intalnita adesea ca planta ornamentala. Se prezinta sub forma unui arbust a carui inaltime maxima este de cinci metri. Isi are originile in zona mediteraneana si face parte din familia mirtaceelor. Mirtul are frunze alungite, groase, carnoase, foarte frumos mirositoare. Florile sunt mici, albe. Fructul de mirt este o nuca. In scop fitoterapeutic se frunzele sau chiar toate partile acestei plante. Planta contine mirtol, cineol, tanin, eucaliptol, acid cafeic, saponozide. Are actiune tonica, balsamica, antiseptica, dezinfectanta, astringenta, hemostatica. Mirtul este din ce in ce mai des intalnit in preparatele cosmetice si in cele de intretinere a gurii. pastele de dinti cu ierburi si plante medicinale si aromatice, printre care si mirtul, au devenit deja obisnuinta. Lotiuni farmaceutice si produse de infrumusetare din domeniul cosmetic utilizeaza extractele din mirt pentru a catifela pielea, tinand cont de actiunea antiseptica si... [continuare]

Planta bienala care creste din zona de campie si deal, pana in cea subalpina, iubitoare de lumina. Frunzele sunt mari, ca dimensiune si catifelate datorita unor peri de culoare galbena care le acopera. Florile sunt mari, galbene-aurii aranjate sub forma de spic lung. Fructul este o capsula. Planta infloreste din luna iunie pana in luna octombrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile care se vor recolta pe masura infloririi si rareori frunzele. Planta contine mucilagii, saponine, flavonoide, zaharuri, tanin, rezine, ulei volatil, steroli vegetali, carotenoizi, iridoide, ulei eteric. Lumanarica are proprietati expectorante, antitusive, antiinflamatoare, sudorifice, antiasmatice, antimicrobiene, antihistamice, antispastice, antivirale. Uz intern: - bronsita, astm, raguseala, laringita, angine, gastroenterinta, tuberculoza, traheita - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - hemoroizi, degeraturi, furuncule, plagi atone – sub... [continuare]

Acacia catechu face parte din familia Fabaceae si este un copac de dimensiuni medii. Scoarta este dura si are culoare verde. Tulpina are diametru de 30-40 cm si nu creste dreapta, la fel si coroana are forma neregulata. Florile au culoarea galben pal sau alb, foarte parfumate (este folosita in anumite zone ca planta ornamentala sau in industria parfumurilor), fructele sunt in forma de pastaie si au culoarea maronie. Lemnul sau este bogat in tanin si catechin (antioxidant polifenolic). creste in India (Campia Gangelui) si Burma. In scop fitoterapeutic sunt utilizate frunzele si mugurii. Este folosit mai ales datorita calitatilor sale puternic astringente. Uz intern: - diaree, dizenterie, guturai, tuse, febra, raceli, stimularea secretiei lactate - sub forma de decoct. Uz extern: - mameloane crapate, hemoragia nazala (epistaxis), pentru eczeme sau anumite forme ale leprei - sub forma de tinctura. [continuare]

Arbore inalt (poate atinge chiar si 30 metri intaltime) caracterizat prin coroana sa larga, mai ales de cultura la noi intara, rareori creste spontan. trunchiul este gros, iar scoarta are culoare cenusie. Frunzele sunt eliptice, aromate. Fructul este o drupa de culoare verde, iar samanta este comestibila. Florile sunt unisexuate. Nucul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele recoltate in perioada de inflorire. Nucul contine ulei volatil, grasimi, protide, tanin, vitamina c, flavone, substante minerale, vitamina A, C, B, pectine, acizi organici, etc. Nucul are calitati aseptice, astringente, hipotensive, antialergice, cicatrizante, calmante, antimicotice, antireumatice, antidiareice, antiseptice. Semintele fructelor se utilizeaza si in gastronomie in componenta preparatelor culinare. Uz intern: - boli gastrointestinale, edeme renale, colite, afectiuni ale cailor respiratorii superioare, osteoporoza, boli reumatice, enterite... [continuare]

Planta medicinala din familia Leguminoase, raspandita in tara noastra, mai putin in zona de nord-vest. Lucerna nu agreaza excesul de umiditate sau solurile acide. Lucerna are radacina de 1-2 metri. Florile au culoare albastru-violet. Fructul este o pastaie rasucita in spirala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta, recoltata la inceputul infloririi. Planta infloreste din luna mai pana in luna octombrie. Lucerna contine minerale, vitamine, amidon, glucide, proteine, pectine, tanin, saponine, amine, cumarine, triterpene, carotenoide, purine, steroli, pigmenti, izoflavone, cumestrol, Planta are proprietati antihemoragice, antianemice, remineralizante. Lucerna este atat planta medicinala, alimentara dar si furajera. Uz intern: - anemie, hipocalcemie, hipercolesterolemie, metrorargie, diabet, stimularea secretiei lactate - sub forma de infuzie, decoct. [continuare]

In Romania vita de vie este o planta cultivata pentru fructele sale, mai ales in zonele de deal. Planta se agata prin carcei de diferiti suporti, are frunzele lobate (3-5 lobi), zimtate pe margini, mari. Florile sunt mici si albe. fructele cresc sub forma de ciorchine. Dintre elementele chimice din compozitia plantei amintim: ap 72%, zahar fermentabil, crema de tartru, acid tartric liber, acid malic, materii azotate, materii neazotate, materii minerale, lignoase insolubile, acizi liberi, acizi volatili, tanin, ulei, materii rasinoase, enocianina, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E. Principalele proprietati ale strugurelui sunt: foarte digest, energic muscular si nervos, remineralizant, antitoxic, stimulent si decongestionant hepatic, rscoritor, colagog, diuretic, laxativ, antiputrid, reduce cantitatea de colesterol din sange, elimina acidul uric in exces, ajuta in cazul cancerului. In fitoterapie se utilizeaza fructele proaspete sau uscate (stafide). Uz intern: [continuare]

Troscotul face parte din familia Polygonaceae si este o planta ierboasa raspandita in tara noastra. creste chiar si in cele mai neprielnice locuri, pe poteci, intre dalele de pe drumuri, intre pietrisul terasamentelor de cale ferata, pe terenuri virane,  in culturi, atat la campie cat si in zonele deluroase. Radacina sa este pivotanta, tulpina este ramificata, intinsa pe pamant, dar nu este taratoare, acoperita pana la varf cu frunze. Frunzele sale sunt mici, alternante, netede, ovale si au codita scurta. Florile apar la subsuara frunzelor, grupate cate 2-4, sunt de culoare alb-verzuie, pe margini alb-roz. Infloreste din iunie pana in septembrie. In scop fitoterapeutic se folosesc partile aeriene ale plantei, ce trebuie culese in momentul infloririi. Troscotul contine: avicularozida, tanin, acid salicilic, gume, rezine, pigmenti flavonici, ceruri, mucilagii, saruri minerale, siliciu etc. Planta are efect: hipotensiv moderat, astringent, antidiareic,... [continuare]

Acest arbore este originar din Europa, iar in Romania este intalnit in lunci, pe terase joase si pe malul raurilor, in dealurile intracarpatice si in general in zonele cu soluri umede. Este un copac ce atinge inaltimi de pana la 20 m, frunzele sale sunt rotunde, cu nervuri proeminente, usor dintate pe margini, iar cele tinere sunt lipicioase; la maturitate au culoarea verde inchis. Mugurii sunt acoperiti cu o substanta rasinoasa. Mugurii feminini sunt mici si inchisi la culoare, oarecum lemnosi, iar cei masculini sunt matisori galbui, pendulari. Contine tanin, cvercitrina, hiperozid, dimetoxi-izolaricirezinol-xilozid, lignanmenoxilozid. In scop fitoterapeutic se folosesc: scoarta, mugurii, frunzele. Frunzele se culeg inainte ca fructele sa ajunga la maturitate, iar mugurii inainte sa ajunga la vegetatie.  Calitatile sale sunt: tonic amar, antiseptic, dezinfectant, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic.   Uz intern:    -... [continuare]

Aceasta planta este originara din Mexic si America de Sud. Ignama este o planta mare, agatatoare, cu radacini dense si carnoase (rizomi cu diametrul de 10 cm) si tulpini incolacite, ce pot ajunge pana la 6 m lungime. Frunzele sunt colorate in verde intens, au forma de inima si cresc in dreptul nodurilor de pe tulpini cate patru, sunt netede pe partea superioara si rugoase pe cea inferioara. Florile cresc sub forma de manunchiuri axilar frunzelor si sunt verzi galbui. Printre substantele chimice din compozitia plantei se numara: saponine steroidiene (dioscina si gracilina), tanini, fitosteroli, amidon si diosgenina. Principalele proprietati ale ignamei sunt: calmeaza durerile reumatismale, antispastica, antiinflamatoare, colagoga. In fitoterapie se utilizeaza rizomii. Extractul acestei plante este utilizat si in industria cosmetica in componenta cremelor antirid. Uz intern: - reumatism, colici, artrite, colon iritabil, crampe musculare, dismenoree, Alzhaimer, scleroza... [continuare]

Plamanarica face parte din familia Boranginaceae si este intalnita in Romania atat in zonele de ses, cat si in regiunile de deal si munte. creste in locuri umbroase, in soluri umede sau la marginea padurilor. Planta are in pamant un rizom carnos, din care iese tulpina, nu prea inalta, pana la 30 cm, acoperita cu peri aspri, cilindrica, neramificata.  Frunzele bazilare sunt ovale, petiolate,  de culoare verde inchis pe fata superioara, uneori prezentand pete albicioase si verde mai deschis pe fata inferioara. Frunzele de pe tulpina apar dupa inflorire si sunt fara codita, prelungindu-se in lungul tulpinii. Florile, in forma de palnie cu 5 lobi, sunt grupate cate 10- 15 intr-o inflorescenta si sunt rosii la inceput, apoi devin violete, iar spre sfarsitul infloririi devin albastre. Perioada de inflorire este martie- mai. In scop fitoterapeutic sunt folosite frunzele, fara codite, culese in momentul infloririi. Frunzele lastarilor trebuiesc culese toamna, cand au cel... [continuare]

Coada vacii este o planta din flora spontana din regiunile de clima temperata din Europa, in unele zone din Africa si Asia. In Romania este intalnita in solurile nisipoase din zonele montane. Planta poate creste pana la un metru inaltime, frunzele sale au dintisori mici si sunt acoperite de perisori galbeni. Florile sale sunt mari, galbene si infloresc in iulie - august. In componenta chimica a plantei intra urmatoarele substante: mucilagii, saponozide, verbascozid, tanin, rezine, ulei volatil, zaharoza, carotenoizi, fitosteroli, substante minerale. Principalele calitati ale plantei sunt: depurativa, calmanta, antihistaminica, antimicrobiana, emolienta, expectoranta, fluidifica secretiile bronhice, diaforetica, sudorifica. In fitoterapie se foloseste partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in perioada infloririi. Uz intern - astm, bolile vezicii urinare, bronsite, cataruri intestinale, cataruri urinare, dureri de stomac, dureri de piept, inflamatii acute bronhice,... [continuare]

Dafinul sau laurul este un arbust cu frunze verzi tot timpul anului, face parte din familia Lauraceae si este original din bazinul Mediteranean. In Romania este planta de cultura sau crescut in ghiveci, este folosit ca arbust ornamental sau pentru a fi folosit ca si condiment. Creste destul de lent si ajunge pana la maxim 9 m inaltime. Frunzele sale sunt ondulate pe margini, ovale, au o culoare de verde intens, cele mature capata un luciu specific si sunt aromate daca sunt sfaramate. Florile sale sunt mici, de culoare galbena, infloresc primavara, cresc sub forma de umbrela si produc un fruct de forma unei bobite ovoidale de culoare mov inchis, cu o singura samanta. Frunzele si fructele contin ulei volatil - bogat in oxizi (cineol) si fenol metil eteri (estragol, eugenol), mucilagii, pectine, tanin, rezine, o substanta amara (lactona) sesquiterpenica de tip gremacranolodic (costunolida). Din frunze se extrage untul de dafin (oleum lauri), intrebuintat la... [continuare]

Roua cerului face parte din familia Droseraceae si este una din putinele plante carnivore intalnite in tara noastra. Se dezvolta in locuri mlastinoase, pe zacaminte de turba, iubeste apa si semiumbra. Se gaseste in nordul Europei, mai rar in centrul si sudul ei, in America de Nord, in toata Siberia, Corea, Japonia si Noua Guinee. In Romania apare in Rezervatiile naturale si este ocrotita de lege. Poate fi crescuta si in ghiveci. Drosera are radacinile slab dezvoltate, iar frunzele pornesc dintr-o rozeta bazala cu diametrul de 3-5 centimetri. Din mijlocul rozetei de frunze apare tulpina florala, inalta de pana la 25 centimetri.  Frunzele au petiolul lung si sunt acoperite de perisori glandulari care secreta in varf o substanta mucilaginoasa, lipicioasa, incolora, asemanatoare unor picaturi de roua, de unde vine si numele plantei. Florile sunt deobicei de culoare alb sau roz, sunt solitare, grupate intr-o inflorescenta scorpioida. Inaltimea maxima atinsa de planta... [continuare]

Este o planta originara din sudul Europei si poate fi cultivata ca planta ornamentala si pentru aroma pe care o raspandeste. In tara noastra planta este intalnita in flora spontana, pe coaste insorite, aride, frecvent cultivate.Virnantul este o planta semilemnoasa, inalta de pana la 90 cm, cu tulpina ramificata. Frunzele sunt sesile, compuse, penate si sunt verzui- albastrui. Florile sunt mici si galbene si cresc in corimb. Printre elementele chimice continute de Virnant se numara: ulei eteric, rutina, quercitina, rezine, tanin, alcaloizi toxici, cetone, esteri, terpene. Principalele calitati ale plantei sunt: verzicant, emenagog, antispastic, stimulent, vermifug. In fitoterapie se utilizeaza partea aeriana a plantei ce se recomanda sa fie recoltata in iunie, inainte de inflorirea plantei. Uz intern: - afectiuni gastrice, colita, tulburari menstruale, parazitoze intestinale - sub forma de infuzie slaba. Uz extern: - guta, sciatica, artroza - sub forma de... [continuare]

Merisorul este un arbust mic, intalnit la noi in tara in zona alpina in pajisti, tufarisuri sau luminisuri. Florile sunt albe sau roz, iar fructul este o baca de forma sferica si culoare rosie care contine seminte roscate. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele sau fructele. Recoltarea se face toamna, in luna septembrie sau in luna octombrie. Planta contine glicozizi, saponine, fenoli, proteine, lipide, glucide, pectine, vitamine (A,C), substante minerale, glicozid, tanin, acid malic, acid citric, zaharuri, flavonoizi. Merisorul are actiune antiseptica a cailor urinare, astringenta, antiinflamatoare, diuretica, diaforetica. Uz intern: - boli urinare (cistite, pielonefrite, colibaciloze, uretrita), boli reumatice, diabet, diaree, edeme - sub forma de infuzie, decoct sau consumul fructelor in forma cruda, sucuri, compoturi. Uz extern: - laringite, eczeme, afte, stomatite - sub forma de decoct, gargara, cataplasma. Contraindicatii: -... [continuare]

Planta medicinala intalnita din zona de campie pana in zona subalpina. Tulpina este dreapta si ramificata. Florile au petale culoare galbena aurie cu puncte negre. Fructul este o capsula ovala. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana recoltata in perioada de inflrire si imbobocire, florile. Planta infloreste din luna iunie pana in luna septembrie. Gustul este aromat. sunatoarea contine tanin, ulei volatil, glicozide, caroten, saponine, flavonoide, rezine, acid ascorbic, colina Planta are actiune antiinflamatoare, astringenta, cicatrizanta, vasodilatatoare, hipotensiva, antibacteriana, antibiotica, antidiareica. Uz intern: - boli hepatice (cronice sau evolutive), boli gastrointestinale, colite, ulcere, insomnii, enurezis, boli reumatice, colecistite, diaree - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - arsuri, rani, plagi, hemoroizi, inflamatii ale gingiilor - sub forma de bai locale, infuzie, comprese, gargara, cataplasme. Efecte adverse: [continuare]

Vulturica este o planta din flora spontana, apartine familiei Compositae si este intalnita in Europa, dar apare si in unele zone din Asia de Nord. In Romania ea creste mai ales pe pajistile mai uscate din regiunile de deal si de munte. Planta are un rizom orizontal din care pleaca numerosi stoloni (tulpini taratoare din care por rasari radacini noi). Tulpina nu creste prea inalta (maxim 30 cm) si este terminata cu o singura floare. Frunzele sunt situate la baza plantei, dispuse sub forma de rozeta. Intreaga planta este acoperita de perisori fini. Floarea este de culoarea galben intens, iar petalele sunt bifurcate la varf. Perioada de inflorire este din mai pana in septembrie. In fitoterapie sunt folosite florile si radacinile. Recoltarea florilor se face in lunile iunie - septembrie, iar cea a radacinilor in lunile septembrie si octombrie. Vulturica are in compozitia sa: acizi organici (cafeic, clorogenic), umbeliferona, tanin, saruri minerale, etc. [continuare]

Matreata bradului este un lichean simbiont, care se dezvolta pe arborii de conifere, intalnit in Europa, America de Nord, Canada si Asia. In Romania apare in padurile de brad si molid din regiunile montane. Este un lichean cu talul fruticulos, de culoare verde- cenusiu, pendular, cu numeroase ramificatii lungi. Se fixeaza pe planta simbionta prin intermediul unui disc. Apotecile sale sunt lungi si ciliate. Printre elementele chimice din compozitia plantei se numara: acidul ursinic, taninul, polifenoli, substante amare, saruri minerale, etc. Principalele calitati ale plantei sunt: antimicrobian, antiviral, imunostimulator si antidiareic. In fitoterapie este utilizata intreaga planta, ce se recomanda a fi recoltata in perioada decembrie-martie. Uz intern: - afectiuni intestinale (in special enterocolite), angine, diaree,  gripa, raceli - sub forma de  infuzie de praf de planta, tinctura. Uz extern: - gingivita, stomatite -  sub forma de gargara cu... [continuare]

Planta medicinala care creste pe pasiuni, fanete umede in zona de deal sau munte, care poate atinge chiar si inaltimea de 50 cm. Florile au culoare violet-purpurie. Brandusa infloreste in luna septembrie, iar fructele se formeaza in al doilea an. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele si bulbotuberii. fructele se recolteaza cand semintele au culoare galbuie si nu sunt maturate, inainte sa sa se deschida. Bulbii brandusei se recolteaza toamna. Planta contine alcaloizi, ulei gras, fitosterol, acid salicilic, acid benzoic, zaharoza, tanin. Principala actiune a plantei este analgezica si antiinflamatoare. Planta este toxica atat in stare verde cat si uscata.     Uz intern: - psoriazis, screlodermie, boli reumatice, nevralgii, tuse, tumori maligne, ascita, anasarca, bronsita, npeumonii, coree, afectiuni oculare inflamatorii - sub forma de infuzie.   Uz extern: - leziuni precanceroase,... [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Creasta cocosului are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub forma de... [continuare]

Planta medicinala care creste spontan sau cultivata in locuri umbroase. Radacina este groasa, tulpina inalta pana la 2 metri, frunzele sunt de dimensiuni mari. Florile sunt de culoare alba sau purpurie. Carmazul infloreste in luna iulie sau august. Fructul este o baca de culoare rosie inchisa pana la negru, cu seminte negre. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina sau planta intreaga. Radacina se recolteaza toamna. Carmazul contine saponine triterpenice, amidon, tanin, rezine, lectine, proteina antivirala, vitamine, fructoza, glucoza. Planta are efect antitusiv, purgativ, antireumatic, tonic, antiinflamator. Uz intern: - constipatie, infectii ale cailor respiratorii superioare (amigdalita, laringita, gripa), oreion, sechele dupa pareze ale extremitatilor, crampe musculare, paraziti intestinali, hipertensiune, infectii genitourinare, mastita, boli reumatice - sub forma de infuzie, decoct, tinctura. Uz extern: - hemoragii cutanate... [continuare]

Lemnul cainesc este un arbust originar din Europa si Asia de Vest, face parte din flora spontana, dar poate fi si cultivat. In Romania este cultivat pentru a impiedica eroziunea solului, ca si gard viu sau ca arbust decorativ, dar creste si ca flora spontana in padurile din zona de campie si deal. Acest arbust poate ajunge pana la inaltimi de 3 m, are lujeri verzui sau brun- verzui,desi si stufosi, care in momentul ruperii emana un miros neplacut. Frunzele sunt alungite, inguste, au culoarea verde lucios si pot ramane verzi in iernile blande. Florile arbustului sunt alb- galbui, iar fructele sunt moi, mici si negre, cresc in ciorchine. Dintre principalele elemente chimice compuse de plante amintim: tanin, vitamina C glicozidul ligustrina si ligulina. Principalele sale proprietati sunt: astringent, antidiareic, antiseptic, antiparazitar, cicatrizant, detersiv, laxativ. In fitoterapie se folosesc mladitele tinere si frunzele. Uz intern:  - diaree,  metroragii,... [continuare]

Planta medicinala intalnita in toate regiunile tarii, din zona de campie pana in zona montana, preferand umiditatea. Frunzele sunt dintate, acoperite de peri. Florile sunt albe sau galben deschis. urzica moarta infloreste din luna aprilie pana in lunileaugust-septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile (doar corola), in timpul infloririi, dar si partea aeriana. Planta contine mucilagii, flavonozide, saponozide, tanin, saruri de potasiu, aminoacizi liberi, saruri minerale, ulei volatil, vitaminele A, B2, C, potasiu, histamine. Urzica moarta are efect expectorant, depurativ, cicatrizant, astringent, sedativ, emolient, diuretic, antidiareic, remineralizant, tonic.     Uz intern: - prostatite, adenoame de prostata, cefalee, insomnii, prosite, afectiuni gastrointestinale, leucoree, tuse, climax, insuficienta hepatica, guta, malarie, anemie, cistita, hemoragii, dismenoree,... [continuare]

Planta iubitoare de caldura, intalnita in pasunile alpine, fanete, in livezi, la marginea padurilor sau pe terenuri stancoase. Cimbrisorul are tulpini ascendente, frunze mici ovoide.  Florile sunt de dimensiuni mici, roz-purpurii sau albe. Infloreste din luna mai pana in luna septembrie. Se recolteaza partea aeriana ierboasa a plantei in perioada de inflorire. Mirosul cimbrisorului este aromat si are miros placut. Contine ulei volatil (timol, carvacrol), acizi cafeic si rozmarinic, tanin si serpilina. Ca remediu fitoterapeutic actioneaza ca antiseptic, colagog, coleretic, diuretic. Datorita aromei sale, cimbrisorul se utilizeaza ca si condiment in diverse preparate alimentare.     Uz intern: - partea aeriana - tuse convulsiva, tuse astmatica, laringita, boli intestinale, anorexie, tuse convulsiva, raguseli, astm, bronsita, eliminarea viermilor intestinali, depresii, epilepsie, boli... [continuare]

Ce este Ferrum Hausmann, picaturi si pentru ce se utilizeaza Indicatii - Tratamentul carentei latente de fer si a anemiei feriprive (carenta de fer manifesta) - Profilaxia carentei de fer pentru a acoperi aportul zilnic recomandat femeilor in timpul sarcinii si alaptarii, precum si la copii, adolescenti, femei fertile, adulti (ex. vegetarieni si varstnici). Mod de administrare Doza si durata tratamentului depind de severitatea carentei de fer. Anemie feripriva (carenta de fer manifesta): tratamentul dureaza aproximativ 3-5 luni, pana la normalizarea valorilor hemoglobinei. Dupa aceea, tratamentul trebuie continuat cateva saptamini, iar in cazul femeilor gravide cel putin pina la nastere, cu doze corespunzatoare celor descrise pentru carentele latente de fer, pentru refacerea depozitelor de fer. Carenta latenta de fer: tratamentul dureaza aproximativ 1-2 luni. Copii pana la 1 an Anemie feripriva: 10 - 20 picaturi / zi (25-50 mg fer); Carenta latenta de fer: 6 - 10 picaturi... [continuare]