flori mici galbene

Alergiile alimentare

Actualizat la data de: 22 Septembrie 2023

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Generalitati Alergia alimentara este un raspuns anormal la un aliment, mediat de sistemul imun. In mod obisnuit, sistemul imun contribuie la mentinerea sanatatii prin apararea organismului impotriva atacului daunator al bacteriilor si virusurilor. In cazul unei alergii alimentare, sistemul imun identifica anumite alimente ca fiind daunatoare si produce o reactie alergica in momentul ingestiei lor. Alergiile alimentare se intalnesc mai frecvent la copii decat la adulti. Un procent cuprins intre 6% si 8% in cazul copiilor, dar doar 2% in cazul adultilor, au astfel de alergii. Alergiile alimentare apar in special la persoanele cu teren atopic, ceea ce inseamna ca au o tendinta mostenita de a dezvolta reactii alergice. Aceste persoane sunt predispuse sa faca astm bronsic, diferite alergii si o afectiunea a pielii, numita dermatita atopica. Cauze Alergiile alimentare apar atunci cand sistemul imun reactioneaza anormal la substantele continute in alimentele ingerate, producand... [continuare]

Stafilococul auriu si alte infectii stafilococice

Actualizat la data de: 20 Mai 2019

Dr. Claudia Topea
Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice

Ce este stafilococul auriu Stafilococii sunt bacterii de forma rotund-ovalara (coci), gram pozitivi (se coloreaza cu colorant Gram), cu un diametru de 0,5-1,5 mm, dispusi caracteristic in gramezi (ca si ciorchinele de strugure). Genul Staphylococcus cuprinde aproximativ 33 de specii de stafilococi, dintre care cele mai des asociate cu infectii umane sunt in ordinea frecventei: Staphylococcus haemolyticus, Staphylococcus lugdunensis, Staphylococcus saprophyticus si Staphylococcus schleiferi. Pot produce o gama larga de infectii, a caror gravitate si localizare variaza de la infectii superficiale ale pielii pana la infectii ce pun viata in pericol, ca de exemplu septicemia sau meningita. Epidemiologie In functie de capacitatea de a secreta o enzima numita coagulaza (care poate coagula plasma), stafilococii se impart in coagulazo-negativi si coagulazo-pozitivi. Stafilococii coagulazo-negativi sunt ubicuitari (se gasesc peste tot), facand parte din flora normala a... [continuare]

Icterul

Actualizat la data de: 23 August 2021

Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna

Generalitati Icterul este o coloratie galbena a pielii, a sclerei si a altor tesuturi, datorita excesului de bilirubina circulanta. Tegumentele si sclerele se examineaza la lumina naturala. Dupa o durata de viata de aproximativ 120 zile, hematiile mor. Prin distrugerea membranei celulare, se elibereaza hemoglobina. Aceasta se scindeaza in fier si biliverdina. Sub actiunea biliverdin-reductazei, biliverdina se transforma in bilirubina neconjugata sau indirecta (BI). Aceasta bilirubina, greu solubila la pH fiziologic (practic insolubila), este transportata la ficat prin legarea de albumina. In urma proceselor enzimatice, are loc convertirea bilirubinei intr-o forma apoasa, solubila, denumita bilirubina directa sau bilirubina conjugata (BD). Bilirubina directa poate fi conjugata cu acid glucuronic, glucoza, xyloza sau sulfat. Bilirubina conjugata este excretata in canaliculele biliare la polul biliar al hepatocitului. In intestin, flora bacteriana deconjuga si reduce bilirubina la... [continuare]

Planta face parte din flora spontana si este raspandita in Europa si Asia. In tara noastra poate fi gasita prin fanete, margini de paduri, tufarisuri, de la ses pana la zona subalpina. Sanzienele au tulpina subtire, in patru muchii, poate ajunge pana la 60 cm inaltime. Frunzele sunt inguste si alungite, grupate cate 8 in jurul unui nod. Florile sunt mici si galbene, raspandesc o puternica mireasma, asemanatoare mierii. Infloresc din mai pana in septembrie. Printre elementele chimice constitutive se numara: glicozizi flavonici, saponine, tanin. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, depurativa, laxativa, antireumatica, sedativa. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recolteaza in perioada de inflorire Uz intern: - afectiuni ale splinei, afectiuni uterine, boli de ficat, boli de nervi, cloroza, constipatie, epilepsie, gusa, hidropizie, isterie, junghiuri intercostale, nisip si pietre la rinichi sau bila, pancreatite, paralizia... [continuare]

Dieta si alte sfaturi naturiste de primavara

Actualizat la data de: 04 Septembrie 2024

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Indiferent de locul unde traieste o persoana (cu mici exceptii), va veni si primavara. In natura, noua energie este reprezentata de bobocii care incep sa creasca si sa infloreasca. Aceeasi energie determina pe multi dintre oameni sa faca plimbari si sa desfasoare cat mai multe activitati in aer liber. Desi acest moment declanseaza bucuria legata de venirea vremii calde, este si una din perioadele anului cu riscurile cele mai ridicate de a contracta gripa si raceala. Factori de risc Desi temperatura corpului este, de cele mai multe ori, in crestere, aerul ramane rece si este important sa se pastreze o parte din vestimentatia groasa. Stralucirea soarelui poate impulsiona la purtarea unor haine mai subtiri, ca cele din timpul verii. Totusi, debarasarea brusca de imbracamintea specifica anotimpului rece este exact principala cauza a racelilor si gripei sezoniere, primavara. Acestui lucru se adauga vantul care imprastie cu usurinta agentii patogeni. De... [continuare]

Cosmeticele naturale si cosmeticele sintetice

Actualizat la data de: 23 Aprilie 2024

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Substantele pe care le aplicam pe piele sunt cel putin la fel de importante ca si cele pe care le introducem in organism prin alimentatie. Din fericire, natura ne furnizeaza din abundenta plante, radacini, flori si ierburi bogate in vitamine, enzime, proteine, minerale si alti compusi biologic activi care sunt utilizati de secole in ingrijirea pielii. Cunostintele despre puterea vindecatoare a plantelor si despre efectele acestora asupra pielii sunt utilizate din ce in ce mai mult in industria produselor de ingrijire a pielii. Exista din ce in ce mai multi producatori de cosmetice fabricate din cele mai pure si mai echilibrate ingrediente, compatibile cu pielea si care si-au dovedit eficacitatea. Cosmeticele naturale contin cele mai fine ingrediente care asigura nutrientii atat de necesari pielii si parului. Glosar de cosmetice naturale A Acid carboxilic: un acid organic ce contine una sau mai multe grupari de tip carboxil. Acizi grasi: acizi solubili in... [continuare]

Arbore inalt (poate atinge chiar si opt metri), ramificat care are coroana tufoasa, cu scoarta de culoare cenusie. Frunzele sunt ascutite, florile mici de culoare alba sau galben-verzui. Fructul este o baca neagra. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si coaja. Socul infloreste din luna iulie sau august. Recoltarea fructelor se face din luna mai pana in luna iunie, in perioada de inflorire. Scoarta se recolteaza doar de la ramurile de 1-2 ani, incepand din luna septembrie pana in octombrie. Socul are actiune laxativa, galactogena, sudorifica, diuretica, antireumatica, purgativa, antispastica. Planta contine glucozid, sambunigrosida, nitrat de potasiu, acid malic, citric, acid tant, sambucosida, terpens, mucilagii, tanin, coilna, ulei eteric, vitamina c, substante minerale, flavonide. Uz intern: - florile - constipatie, gripa, arteroscreloza, tuberculoza, cistita, boli oculare, boli renale, febra, cefalee, tuse cu expectoratie, bronsita, afectiuni... [continuare]

Este o planta din flora spontana specifica zonelor de clima temperata din Europa si Asia.In Romania aceasta planta este intalnita prin paduri, tufisuri, la marginea drumurilor, langa garduri sau cultivat in gradini. creste sub forma de tufe, inalte pana la 80 cm, in locuri insorite. Frunzele sale sunt alterne, cresc in spirala si sunt crestate pe margini. Infloreste vara si are florile mici, nesemnificative, de culoarea alb-galbui. toamna apar fructele, care  au marimea unei cirese si au culoarea galben-portocaliu si sunt invelite intr-un invelis protector, ce are consistenta hartiei si este de culoare portocaliu intens. Dintre elementele chimice ce intra in compozitia plantei amintim:  acid citric, substante amare (fisolina), alcaloizi, solanina, mucilagii, zaharuri, substante minerale, vitamina C (in cantitate importanta in fructe). In fitoterapie sunt utilizate fructele si frunzele. Fructele culese la maturitate sunt comestibile si se pot folosi la prepararea... [continuare]

Face este specifica zonelor din emisfera nordica (din Europa pana in zona arctica). In Romania creste in zonele umede, mocirloase, in rigole si unde se gaseste lemn umed, se dezvolta luxuriant la umbra, de la ses pana la zona subalpina. Poate fi si cultivata, desi se recomanda precautie la manevrarea unor cantitati mari de planta. Este o planta erbacee, ce creste pana la 80 de cm inaltime, frunzele sunt rotunjite, seamana la forma cu un rinichi, au margini usor zimtate si sunt ceroase. Florile sunt galbene, au 5 petale, infloresc primavara devreme- aprilie pana in luna iulie. Radacina este un rizom ramificat. Contine substante toxice si iritante: protoanemonina, saponine, coline si flavonine. In fitoterapie se folosesc rizomul si partea aeriana. Calitatile sale sunt laxativ, purgativ, antireumatic. Uz intern: - adjuvant in constipatii cronice asociate sau nu cu retentie hidrica, in raceli - sub forma de decoct. Uz extern: - dureri reumatismale... [continuare]

Verigariu este un arbust din flora spontana din Europa, Nord- Vestul Africii si Vestul Asiei. In Romania este frecvent intalnit la liziera padurilor, in padurile de stejar, de la campie pana in zonele de deal. Acest arbust poate ajunge pana la cativa metri inaltime, are frunzele simple, alternate sau opuse, ovale, iar uneori se transforma in spini. Florile sunt galbui, mici si bisexuate. fructele sunt drupe mici, asemanatoare unor coacaze negre, au culoarea negricioasa la exterior si sunt galbene in interior. Dintre substantele chimice continute de planta amintim:  antrachinonici stabili, liberi sau combinati cu forma glicozidica: emodina sau frangula emodina, aloemodina, izoemodina, casantranol, un complex glicozidic cu aloe-emodina-antranol si glucoza, acizi grasi, o enzima amilolitica, o substanta albuminoidica toxica –ramnutoxina- care produce colici,  ramnocatarina (o antrachinona), emodina si emodinantranolul, crizofanol, precum si glicozizi, flavonoide si... [continuare]

Planta medicinala sau decorativa care creste sub forma de tufis, cu forma rotunda, intalnita in Europa si Asia, de cultura la noi in tara. Prefera locurile insorite. Este planta din flora spontana, dar poate fi cultivata cu usurinta in soluri cu umiditate medie, dar afanate. Are tulpina acoperita cu perisori fini si creste pana la maxim 80 de cm. Frunzele sunt ovoidale, alternante, si pot prezenta lobi la baza, iar florile au culoarea galben intens si sunt mici si rotunde. Infloreste din iunie pana in septembrie, iar perioada de recoltare este cea a infloririi. Contine ulei volatil (monoterpene intre care predomina cetonele, hidrocarburi, oxizi), flavone, derivati fenil-propanici, carotenoide, taninuri si substante amare (lactone sescviterpenice, intre care specifica este balsamitona). In fitoterapie sunt utilizate partile aeriene si uleiul volatil. Datorita componentelor sale are efect: antispastic, carminativ, cicatrizant, diuretic, anticataral, stomahic [continuare]

Planta care creste la margini de paduri si drumuri, din zona deluroasa pana in zone muntoase, umede. Are frunze semicirculare. Florile sunt  mici de culoare galben-verzui, asezate in manunchi. fructele sunt achene. Cretisoara infloreste din lunile iunie-iulie pana in septembrie. Se recolteaza partea aeriana a plantei, in perioada de inflorire. Frunzele de cretisoara sunt cunoscute ca avand efect astringent, tonic si antiinflamator, datorita continutului ridicat de taninuri. Intrucat in componenta plantei se gasesc fitosteroni, cretisoara este cel mai des utilizata in diverse afectiuni ale aparatului genital feminin.   Uz intern: - partea aeriana - dismenoree, menstre abundente, leucoree, amenoree, fibroame uterine mici si medii, infectii urinare, cervicite, anemie, diabet, enterite, dizenterii, diaree, simptome de menopauza,  sangerari nazale, spasme stomacale, meteorism, congestie cerebrala, astenie, cevalee,... [continuare]

Arbust cultivat mai ales in zonele submontane si deluroase. Florile sunt mici, de culoare galben-verzui la exterior si rosie spre interior, dispuse in ciorchini. Planta infloreste in lunile aprilie sau mai, iar fructele sunt coapte si pot fi recoltate in lunile iulie si august. fructele au forma sferica, gust placut, aromat, dulce-acrisor si culoare neagra. Contin proteine, glucide, acizi organici, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, carotenoizi, vitamine din grupul B (B1, B2, si B6), vitamina c in cantitati mari, vitamina pp, flavonoizi, acizi organici, antocianine, pectine, taninuri, ulei esential. Frunzele contin raninuri, ulei esential, saruri de potaziu, vitamina C, rutozizi. In scop fitoterapeutic se utilizeaza fructele si frunzele. fructele au proprietati deuprative, sudorifice, stomahice, antiinfectioase si cicatrizante. Uz intern: - fructe - anemie, surmenaj, insuficienta cardiaca, insuficienta respiratorie, pneumonie, gastrita, hipertensiune... [continuare]

Planta specifica florei din Europa si Africa de nord, face parte din familia Crucifere. In unele zone este cultivata pentru frunzele ce pot fi folosite in salate si pentru semintele comestibile. In Romania se intalneste ades in flora spontana din zonele de deal si campie, pe marginea drumurilor, pe terenurile arabile sau virane. Planta creste nu foarte inalta, are tulpina erecta, terminata cu inflorescenta de culoare galben. Tulpina si frunzele sunt acoperite cu perisori. Daca are conditii bune se va dezvolta sub forma de tufisuri. Componenta chimica cea mai importanta este signigrozida. In fitoterapie sunt intrebuintate semintele si partea aeriana a plantei inflorite, culeasa in perioada de inflorire. Are proprietati antiinflamatoare, diuretice, expectorante, tonice.   Uz intern:   - afonie, bronsite, cistita, colici abdominale, dureri abdominale diverse, erizipel, faringite, guturai, laringite, litiaza vezicii urinare, raguseli rebele,... [continuare]

Planta anuala, cu tulpina ramificata spre varf. Florile sunt mici, grupate in varful ramificatiilor, albe sau galbene. Musetelul creste mai ales in zona de campie, in zone insorite si cu umiditate ridicata, dar este si o planta des cultivata datorita calitatilor sale medicinale. Infloreste o lunga perioada de timp din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face in momentul infloririi, din luna mai pana in luna august. In scop fitoterapeutic se folosesc florile (cu exceptia celor uscate). Remediu aromat, contine urmatoarele principii active: ulei volatil, azulen, chiamazulen, flavonoide, rezine, fitosterine, colina, matricina, acil salicilic, enina, umbeliferona, rezine, etc. Este o planta bogata in esential, cu actiune tonica asupra sistemului nervos (nervin), este antispastic, antimicrobian, antihistamic, analgezic. Uz intern: - florile - convulsii, gastride, ulcer gastric, enterocolite, diaree, menstre dureroase (dismenoree), guturai, astm bronsic,... [continuare]

Planta medicinala, subarbust, care creste spontan in zone umede, pe margine apelor, in mod special in zona Dobrogei si a Moldovei. Lemnul dulce poate atinge si inaltimea de 1,5 metri. Frunzele sunt lungi, rotunjite. Florile sunt asezate in forma de ciorchine, sunt mici ca dimensiune, de culoare violet deschis. Fructul este o pastaie dreapta de culoare bruna, cu seminte in interior. Radacina este groasa, compusa din mai multi rizomi de culoare galbena si gust dulce. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina (stolonii). Lemnul dulce infloreste in luna iunie sau iulie. Recoltarea radacinii se face spre sfarsitul toamnei, de la plantele de 3-4 ani. Lemnul dulce contine amidon, fructoza, zaharoza, pectine, proteine, lipide, substante minerale, vitamine (acid ascorbic, niacina, acid nicotinic, riboflavina, tiamina), glicirizina, steroli, flavone, taninuri, enzime, estrogeni, sapone, uleiuri eterice, Planta are proprietati laxative, antiinflamatoare, expectorante,... [continuare]

Aceasta planta provine din China si America de Nord, suporta si clima racoroasa. Se incearca si aclimatizarea la noi in tara, in sere si gradini botanice. Face parte din familia Araliaceae si creste pana la 30-50 cm in inaltime. Frunzele sunt dispuse in varful tulpinii, in numar de trei, fiecare este compusa din 5 frunzulite mai mici, ovale, alungite spre varf, cu marginile dintate. Florile sunt de culoare galbena,iar pe o tulpina apar intre 6 si 20 de inflorescente in perioada iulie- august. fructele sunt rosii. Radacina are forma unui corp uman si este cunoscuta drept "radacina vietii", este groasa, ramificata, acoperita cu o coaja subtire, galbuie, este aromata si are un gust dulceag. Compozitie chimica: saponozide, taninuri, principii amare, vitaminele: A, B1, B2, B5, B6, B12, D3, E, acid folic, penthenat de calciu, nicotinamide, mucilagii, ceruri, zinc, potasiu, fier, siliciu, un steroid care ajuta la intarirea sistemului imunitar. Ginsengul are urmatoarele... [continuare]

Papaya este fructul arborelui Carica papaya si este originar din Mexicul de Sud, America centrala si de Sud, dar este cultivat in toate tarile tropicale. Este un arbore mic, fara ramuri, singura tulpina avand intre cinci si zece metri inaltime, cu frunze aranjate in spirala, limitate la varful trunchiului; trunchiul inferior este evident plin de cicatricile locurilor de care frunze mai vechi si fructe au fost prinse. Frunzele sunt mari, 50-70 cm in diametru, cu 7 lobi palmati. Florile sunt produse pe axele frunzelor, maturandu-se in fructe lungi de 15-45 cm si late de 10-30 cm in diametru. fructele sunt coapte cand sunt moi si devin galben-portocalii. Semintele negre sunt comestibile si au un gust iute. Uneori, sunt mscinate si inlocuiesc piperul negru. Dintre substantele principale continute de papaya amintim: papaina (o enzima), magneziu, potasiu, fier, vitaminele a, C, E, beta- caroten. Cele mai importante calitati ale fructului sunt: digestiv, antiinflamator, reduce... [continuare]

Hreanul este o planta medicinala in mod speicial de cultura, care poate atinge chiar si 2 metri inaltime, care prefera solurile umede cu pozitie insorita. Florile sunt de dimensiuni reduse, culoare alba, formate din patru petale dispuse in forma de cruce. fructele sunt silicule globuloase. Radacina este groasa, de culoare galbena si ramificata. In scop fitoterapeutic se utilizeaza radacina. Hreanul infloreste vara, din luna iunie pana in august. Se recolteaza fie primavara timpuriu, fie toamna in lunile septembrie-octombrie, de la plantele de peste un an. Planta contine triglicozizi sulfurati, enzime, acizi minerali, glucide complexe, vitamina b2, vitamina C, nonozaharide, saruri minerale ( potasiu, calciu, fier, manga, fosfor). Mirosul este intepator iar gustul arzator. Hreanul are calitati diuretice, digestive, antibiotice, antiseptice, vermifuge, expectorante, tonice, hipotensive, stomahice. Hreanul este folosit si in... [continuare]

Este un arbust de talie mica, cu spini de 3 cm pozitionati la baza frunzelor micute si alterne, verzi si crenate, cu 3 nervuri. Florile sunt de culoare galbena, mici iar fructele sunt rosii sub forma de drupa, mici, de cel mult 20 de grame. Este cultivat in special in sudul Dobrogei. Marimea fructelor este asemanatoare cu a maslinelor, de aici primind si numele de maslin sau curmal dobrogean. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si fructele. Planta contine pigmenti flavonoidici, saponine, triterpene (ac. Betulinic si betulina), alcaloizi peptidici (zizifina, mucronina, amfibina), continut ridicat de vitamina c si potasiu. Are actiune antitumorala, antifungica, antibacteriana, expectoranta, anticancerigena, sedativa si tonica. Extractele din seminte au efecte tonice, sedative dar si narcotice si hipnotice. Fructele si frunzele maslinului dobrogean sunt utilizate in alimentatie si ca remediu natural in medicina populara Uz intern: - diaree, palpitatii,... [continuare]

Castravetele este o planta comestibila, din familia Curcubitaceae si este originar din India. In Romania este cultivat in sere si culturi intense. Planta de castravete este taratoare, ajunge pana la 2 metri lungime si se agata pe suprafete de sustinere cu ajutorul carceilor. Frunzele sale sunt mari, aspre si acopera fructele. Florile sunt mici, de culoarea galben pal. Castravetele (fructul) este cilindric, alungit, poate ajunge si la lungimi de 50 cm, desi in mod normal are cca 10 cm lungime. Castravetele contine urmatoarele substante chimice: vitaminele A, B, C, sulf, magneziu, oxid de calciu, mucilagii, erepsina. Principalele sale calitati sunt: racoritor, depurativ, dizolvant al acidului uric si al uratilor, diuretic, hipnotic usor, astringent extern, stimuleaza pancreasul sa produca insulina. Este utilizat in industria alimentara si se comercializeaza si in forma murata, dar este un ingredient important utilizat in industria cosmetica datorita efectelor sale... [continuare]

Patlageaua rosie este originara din America de Sud (Peru, Bolivia), dar a fost aclimatizata cu succes pe toate continentele. In tara nostra este o planta de cultura, cultivata atat la scara larga, cat si in gospodarii. Patlageaua are tulpina inalta, acoperita cu perisori, poate ajunge pana la 3 m lungime, dar este fragila si are nevoie fie de spaliere de sustinere, fie se agata de alte plante sau suporti. Frunzele sunt lobate (intre 5 si 9 frunzulite pe un petiol), acoperite cu perisori fini. Florile sunt mici si galbene. fructele sunt rosii, carnoase, gustoase si au multe seminte mici. Printre elementele chimice constitutive se numara: apa 90%, glucide, protide, licopen, acizi organici: malic, pectic, citric, fructoza, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, zinc, cupru, fier, bor, iod, vitaminele: A, B1, B2, B6,C, PP, E, K, acid folic, betacaroten.Principalele proprietati ale plantei sunt: energetic, remineralizant, revitalizant, echilibrant celular, aperitiv, racoritor,... [continuare]

Iedera este o liana, o planta agatatoare, care poate atinge peste 20 m lungime, care creste spontan in soluri umbroase, cu umiditate crescuta. Frunzele tinere sutn acoperite de peri, sunt palmat 3-5 lobate. Florile sunt carnoase, au culoare galben-verzui sunt de dimensiuni mici si sunt grupate in umbele. Fructul este o baca de culoare violet inchis. iedera se recolteaza in lunile martie sau aprilie sau in luna august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele de pe ramurile sterile si lastrii verzi terminali, rareori se folosesc si mugurii. Contine saponine, tanin, glicozizi, flavonozide, steroli, minerale, acizi organici. Iedera are efect antimicotic, expectorant, cicatrizant, antiparazitar, antireumatic, antibiotic, vasodilatator, antidiareic, febrifug, analgezic. Uz intern: - boli gastrointestinale, boli hepatice, boli reumatice, inflamatii ale cailor respiratorii (bronsite, traheite, laringite in mod special), migrene, hipertensiune, dismenoree, nevralgii,... [continuare]

Planta este originara din Europa si face parte din familia Primulaceea. In tara noastra este intalnita frecvent ca flora spontana in poieni, tufisuri, paduri, zavoaie, depresiuni umede, lunci, atat in zonele de campie cat si in zonele de deal. Este o planta taratore, ce se inmulteste rapid. Tulpinile sale ajung pana la 1 m lungime. Frunzele sunt mici, ovale si cresc opus in perechi. Florile sunt de culoare galbena si au cinci petale.Dintre substantele chimice continute enumeram: saponozide hemolitice, tanoizi, glucozizi fenolici, mucilagii, primveraza, silicati, saruri minerale, etc. Principalele sale calitati: astringente, antibiotice, hemostatice, vulnerare, antidiareic, analgezic si hipotermizante, antiinflamatoare. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce trebuie recoltata in mai-iulie. Uz intern:  - afectiuni hepatice, diaree, dizenterie, dureri diverse,  hemoragii gastrice sau vaginale, hipertricoza,  leziuni in special de... [continuare]

Planta medicinala, alimentara si condiment, bienala cultivata in majoritatea formelor de relief la noi in tara. Usturoiul are in sol un bulb divizat in bulbi mai mici (denumiti catei in termeni populari). Frunzele sunt lineare si ascutite la varf. In al doilea an de la cultivare, se formeaz o tulpina ce are in varf, grupate, florile de culoare alba, sub forma de cima globuloasa. Planta contine glucide, aminoacizi liberi, saponine, betasisterol, glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale (potasiu, fosfor, calciu, magneziu, sodiu), alicina. Mirosul si gustul sunt puternice, iuti. Usturoiul are efect antispastic, colagog, diaforetic, anticancerige, expectorant, febrifug, stomahic, vasodilatator, antimicrobian, hipotensiv, antihelmintic. Usturoiul este folosit ca si condiment in gastronomie. Uz intern: - guturai, raceli, arteroscreloza, boli reumatice, afectiuni digestive, pneumopatii, gripa, bronsita cronica, astm, tuse, febra, hiprtensiune, hipercolesterolemie, infectii... [continuare]

Catina alba este un arbust fructifer spinos care poate atinge o inaltime de 2 pana la 5 metri. creste in zone deluroase si in regiuni mlastinoase, in zone pietroase si nisipoase. Ramurile au spini si muguri de dimensiuni reduse, acoperiti de par albicios care au gust amarui. Florile au culoarea galbena. Arbustul face fructe doar dupa 4-5 ani de la cultivare. fructele sunt mici si rotunde, de culoare galben-portocalie. Arbustul infloreste in lunile aprilie si mai, iar fructele se recolteaza in luna august sau septembrie. Fructul este bogat in vitamina c, contine si vitaminele a, B1, B2, B6, B9, E, potasiu, fosfor, betacaroten, celuloza, fier, sociu, calciu, uleiuri complexe, zaharuri, pectine, celuloza, proteine, acizi organici, polifenoli, flavonoide, proteine. Catina este una dintre fructele cu cele mai multe polivitamine. Uz intern: - fructele - ulcere, boli hepatice, urticarie, tulburari circulatorii, alergii, boli reumatismale, ateroscreloza, anemie, diaree,... [continuare]

Arbust care creste in zonele cu umiditate crescuta, pe marginea raurilor, in luminisuri si cranguri. Scoarta este lucioasa, de culoare brun-cenusie la exterior si galbena la interior cu pete alb-cenusii. Frunzele sunt eliptice, ovale, ascutite la varf. fructele sunt mici, sferice, de culoare violet inchis in momentul in care sunt coapte. Florile plantei sunt de culoare alb-verzuie si cresc in buchete mici. Crusinul infloreste in luna mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza coaja trunchiului si ramurile. Recoltarea se face in lunile martie-mai, la arbustii de 2-4 ani. Scoarta de crusin contine principii active; glicozide antrachinonice, diantrona, aglicon frangulaemodol, principii amare, alcaloizi peptidici, saponina, siterol, flavone, tanozide, minerale, mucilagii, rasini. Substantele active din scoarta de crusin au actiune coleretica, colagoga si purgativa. Fructele si scoarta de crusin datorita pigmentilor pe care le contin sunt utilizate pentru... [continuare]

Cornul este un arbust din familia Cornaceae, specific climei temperate din Europa si unele zone ale Asiei La noi in tara creste in zonele de campie sau in padurile de foioase, are scoarta de culoare cenusie, ce se exfoliaza in placi. Frunzele sunt opuse, simple, ovale, ascutite la varf, cu nervuri curbe. Florile sunt mici, de culoare galbena, cu patru petale, adunate in inflorescente terminale si infloresc inaintea aparitiei frunzelor. fructele (coarnele) sunt alungite, de circa 2 cm lungime, lucioase, rosiatice. Au gust acrisor si astringent, bogate in vitamina C.  In fitoterapie se utilizeaza frunzele, scoarta si fructele coapte. Scoarta se recolteaza primavara devreme sau toamna tarziu, frunzele se recolteaza primavara, la sfarsitul perioadei de inflorire, iar fructele la sfarsitul verii. Planta are urmatoarea compozitie: fructele contin zaharuri, acizi organici, substante tanoide, cornina, substante minerale diverse, vitamina c, scoarta are... [continuare]